Page 32 - 1898-03

PagiDa 4. G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 53—1889.

Cătră sodalil români din loc. bătorl înaintea serviciului divin nu vor bea istoricul înfiinţărei societăţii etc. In partea Asociaţiunea a primit cu mulţămită
beuturl spirtuose; 8) când beuturile vor fi primă se află o prefaţă scrisă de d-1 Dr. ofertul angajându-se a înfiinţa internatul
Adunarea generală a Associaţiunei
bune, va fi ertat a aduce şi a bea cumpă­ E. Dăianu, în care arată însemnătatea aces­ în timpul prescris.
pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor
tat în familiă, la nunţi, ospeţe, pomeni, tor societăţi, âr la urmă câte-va diser- Trecând la darea de sâmă despre
români din loc, ţinută în 11 (23) Ian. c.,
clăcl, călătorii, nicl-odată însă mai mult de taţiunî despre stricăciunea beuturilor spir­ mersul afacerilor•, constatăm, că deşi în anul
a adus următorul conclus:
un decilitru vinars înainte de mâncare, de o tuose etc. Un esemplar costă 50 cr. espirat raporturile economice peste tot, dâr
„a) Associaţiunea renunţă la suprave-
personă, âr după mâncare o jumătate de cu deosebire ale clientelei nostre, cafe în
ghiarea numitei Reuniuni a sodalilor, cum litru vin ori bere etc.
şi la luarea în administrare din partea Co­ „ A l b i n a " , cea mai mare parte stă din agricultori, au
OrI-cine se obligă a se ţine de aceste fost forte nefavorabile, totu-şl afacerile au
mitetului a fondului acestei Reuniuni.
condiţiunl pote fi primit în societate, din institut de credit şi economii. progresat în mod destul de satisfăcător.
„b) Comitetul Associaţiunei se învită sînul căreia însă îi stă în voiă să iasă ori
a întreprinde toţi paşii de lipsă pentru când de bună;Voiă; decă însă se dovedesce, I . Astfel, vorbind în cifre rotunde:
închiegarea din nou a sodalilor români sub liaportul consiliului de administra,- Scrisurile fondare s’au sporit cu fl.
că a călcat condiţiunile, comitetul are drep­ 125,000 şi tote s’au vândut, ba. n’am putut
aripile ocrotitore ale Asociaţiunei, cari în­ ţiunc cătră adunarea generală a ac­
tul să-l scotă din sînul societăţii pe timp emite atâtea câte ni-s’au cerut; Escomptul
tre condiţiunile date are şi vocaţ’unea şi mai lung sâu mai scurt. ţionarilor din 28 Martie 1898.
puterea necesară pentru cultivarea cu de­ Domnilor acţionari! de cambii cu fl. 301,000; credite de cont cu­
plin succes a scopurilor lor speciale atât Societatea acesta mai are şi un fond rent cu fl. 144,000; împrumuturile hipotecare
de bucate, de-asemenea cu statute în regulă. Abia după 4 ani de pausâ erăşl suntem cu fl. 88,000 ; lombardul cu fl. 18,000; de­
în privinţa materială, cât şi socială şi li­
terară. Fiă-care membru al societăţii e dator să necesitaţi a Vă raporta despre un dureros punerile cu fl. 4000; venitul brut cu fl.
„c) Comitetul Asociaţiunei săprimâscă pună la acest fond câte două mierţe (fer­ cas de morte în sînul direcţiunei. 11.400.
în acâstă nouă societate a sodalilor pe toţi dele) de cucuruz. Din acest fond se împru­ Procesul verbal al adunărei generale Desvoltarea s’a manifestat însă aprope
mută în caşuri de lipsă bucate membrilor din anul trecut se începe cu scirea, că pre­ numai în pătrariul ultim, er în timp de
acei membri ai vechei reuniuni, cari vor
pe lângă interese mici, er nemembrilor şedintele Ioan flannia este împedecat prin nouă luni, mai vârtos în urma prospectelor
repăşi dela acesta în terminul ce-1 va pres­
crie Comitetul. li-se pot împrumuta numai decă vor do­ morb de a conduce adunarea. de o recoltă slabă, afacerile lucrative au
vedi cumpăt şi purtare morală bună. Din Credeam atunci, cij/ morbul d-lui stagnat şi ne-am luptat cu abundanţă de
„d) Pentru statorirea posiţiei acestei
Reuniuni nouă de sodall în sînul Associa­ câştigul dobândit cu acest fond a patra Hannia, carele şi în bătrâneţe era vigu­ numărar.
parte se va da ca ajutore, er trei părţi se ros, va fi numai o indisposiţie trecătore. De aci provine, că cu tot progresul
ţiunei, Comitetul va ave să compună regu­
vor împărţi între membri ca dividende. Ne-am înşelat cu toţii însă, căci pre­ în afaceri profitul net este mai mic cu
lamentul necesar.
Acelor membri însă, cari îşi vor călca fă­ şedintele Hannia, care di de di cu deose­ fl. 6500 decât în anul precedent, precum
„e) In fine adunarea hotăresce, ca per- găduinţa, nu li-se dau dividende pentru bită plăcere cerceta biroul institutului, de şi din împrejurarea, că în interesul sigu­
sone, cari şi pe viitor vor aparţine Socie­
anul, în care s’au purtat slab etc. atunci încoce n’a mai putut ave acestă ranţei afacerilor, ţinând cont de raporturile
tăţii vecbî a sodalilor, nu vor mai fi pri­
Din acestea pote orl-cine să vadă, ce mângâiere, er la 11 Aprilie a decedat. generale economice, am desvoltat mai vâr­
miţi de membri în sînul Asociaţiunei şi frumosă şi lăudabilă este fapta acâsta a Institutul nostru a perdut în răposatul tos afacerile cu interese mai mici, der fără
nu se vor împărtăşi de nici un beneficiu Românilor din Babţa. Societatea înfiinţată Ioan Hannia pe unul din.cei mai zeloşi în­ risic, cum sunt creditele de reescompt al
din partea „Associaţiunei pentru sprijini­
de ei a şi dat rode binecuvântate, căci temeietori ai săi, er direcţiunea pe cel mai băncilor, creditele de cont curent şi hipo-
rea învăţăceilor şi sodalilor români mese­
după cum spune zelosul învăţător de-acolo, vechiu membru al său. tecarele, şi am restrîns cele mai rentabile,
riaşi din Braşov".
d-1 Gavrilă Aluaş, prin a căruia stăruinţă Ioan Hannia din momentul constitui- der mai espuse risicului. Din contră inte­
Dorind a realisa acest conclus, îl adu­ s’a înfiinţat acestă societate, adl nu mai rei societăţii pănă la morte neîntrerupt a resele pasive şi contribuţiunea au crescut.
cem la cunoscinţa celor interesaţi pentru vedl omeni în cârciuma din Babta. fost tot membru, mai târdiu vice-preşe- Acestă diferinţă însă întru nimic nu
conformare, cum şi a tuturor sodalilor ro­ » » Mult a contribuit la acesta şi faptul, dinte, er dela 20 Aprilie 1891 preşedinte altereză dividenda acţionarilor, şi este neîn­
mâni din loc, şi-i invităm, ca toţi, cari do­ că preotul din Babţa, d-1 Ştefan Pop, care al consiliului de administratiune. Un pătrar semnată în comparaţie cu câştigul real la
resc a se grupa din nou şi a-şî continua este preşedintele societăţii, a făcut odată de secol a luptat cu tote greutăţile, a clădit bilanţ, o diferinţă, care uşor o putem pa-
activitatea sub scutul Associaţiunei, să se arătare la fisolgăbirău în contra cârciuma- pertă pe petră dela nascerea institutului pănă ralisa, decă calculăm interese la pendenţele
însciinţeze la Comitetul subscris pănă la rului-jidan, că ţine pe omeni în cârciumă la consolidarea şi starea lui înfloritore de cambiale nepericlitate, ceea ce insă noi deşi
1 Aprilie st. v. a. c. şi le vinde beutură pe timpul când omenii astărlî. eram în drept să o facem în interesul soli­
B r a ş o v , în 1 Martie 1898. sunt la biserică. In urma acelei arătări Ji­ Cu profundă durere raportăm mai de­ dităţii bilanţului nu o am făcut.
Comitetul Associaţiunei danul, ce-i drept, n’a fost pedepsit, dâr parte, că la 16 Decemvre a. tr. a răposat Fondul special de reservă a crescut în
pentru sprijinirea învăţ, vre-o 9 omeni, cari au beut în cârciuma lui, şi d-1 Br. Aurel JBrote, care dela anul 1877 cursul anului din resursele sale cu fl. 17591,
şi soăal. români. au fost pedepsiţi cu câte 1 fi. şi li-s’a spus, neîntrerupt a fost membru al comitetului 74 cr.
că de vor mai bea în cârciumă Dumineca de supraveghiare, şi ca atare şl a împlinit Am amortisat din el dubiose de ale
şi în sărbători pănă la însărat, precum şi dalorinţa cu zel şi cu pricepere. centralei de fl. 10,961.85 cr., de ale filialei
Societăţi de cumpătare.
în dile de lucru, vor primi o pedepsă pănă Vă rugăm, ca la locul său şă daţi es- de fl. 4287.60 cr., â r . d i n valorea casei
Sunt vre-o patru ani, de când în co­ la 25 fl. şi temniţă de 8 dile. Acesta a fâ- presiune profundei dureri ce cu toţii o institutului fl. 2772.34 cr., suma ce trecea
muna Bdbţa din Sălagiu s’a înfiinţat o so­ cut’o fisolgăbirăul pe basa §-lui 74 al ar- simţim pentru perderea prin morte acestor peste fl. 90,000, total deci fl. 18,021.79 cr.
cietate de cumpătare, al cărei scop este de-a ticulului de lege 40 din 1879. De-atuncI valoroşi bărbaţi. La efecte am avut profit de curs fl.
abate pe membrii dela patima beuturii. nu le mai vine omenilor gustul de-a pe­ Dup’acestea ne luăm voie a raporta, 8336.25 cr., şi anume: la ale centralei fl.
După statute, membru al societăţii trece în cârciume. că am esecutat conclusele luate anul trecut 3123.29 cr., la ale filialei fl. 5212 96 cr.
pote fi orl-ce bărbat ori femeiă din co­ Acestea sunt nisce esemple, pe cari din incidentul iubileului de 25 ani. Anume : După ordinea vechimei ies din direc­
mună, care se obligă pe omenia lui, că: ar fi forte de dorit, ca preoţii şi cre­ 1) Am ridicat la mormântul fostului ţiune domnii Ioan Papiu şi George Dima.
a
1) în cârciumile din comună nu va bea dincioşii lor să le imiteze. La Tipografia , director esecutiv Visarion Roman, un monu­ Locurile acestora deci şi locul devenit
ri
nicl-odată beuturl spirtuose; 2) nu se va societate pe acţiuni în Sibiiu, a apărut toc­ ment frumos, piramidă de seynit svedez, vacant prin mortea d-lui Hannia, suplinit
însoţi pe la alte case din comună spre a mai acum şi se află de. vânzare un „Îndrep­ care a costat fl. 628, er din restul sumei provisor în sensul §-lui 37 din statute prin
bea acolo; 3) la vinderi şi cumpărări nu tar pentru înfiinţarea societăţilor de cum­ votate în acest scop, adecă din fl. 372 am direcţiune cu d-1 Br. Iancu Mcţianu, pro­
u
va bea îndatinatul „aldămaş ; 4) la zidiri pătare" după modelul societăţii din Babţa, creat un fond pentru întreţinerea acestui prietar în ZârnescI — se vor îndeplini în
(de case etc.) se vor ajutora împrumutat scris de d-1 Gavrilă Aluaş. Este o carte, în monument şi a mormântului. acestă adunare prin alegere.
fără a pretinde dela cel ajutat să-i dea care se dau tote poveţele de lipsă pentru 2) Fondul de fl. 20,000 creat în sco­ Mandatul succesorului d-lui Hannia va
beuturl; 5) fiilor lor pănă la etatea de 18 cei ce ar dori a înfiinţa asemenea societăţi. pul înfiinţărei unui internat de băieţi în espira în 1902.
ani nu le vor da nici un fel de beutură In ea se află statutele societăţii, cum şi Sibiiu, l’am oferit „Asociaţiunei pentru De-asemenea se va alege un membru
spirtuosă; 6) pe câtă vreme beuturile vor ale fondului de bucate atât în limba ro­ literatura română şi cultura poporului ro­ în comitetul de supraveghiare în locul răpo­
fi rele în comună, se vor stăpâni cu totul mână, cât şi în limba maghiară, apoi ru- mân", decă ea va înfiinţa internatul pănă satului Dr. Aurel Brote cu mandat pe 2
dela beutul acelora; 7) Dumineca şi în săr- garea la ministru, o esplicare a statutelor, la finea anului 1907. ani.

d-tale iţi pot spune, că şi mie îmi merge — „Primesc rămăşagul!" striga Fer­ răsturnat în lacul La Motraye — te-am Ii lipsesce însă zestrea ; eu nu sunt destul
tocmai ca şi d tale. Şi eu sunt invitată pe riol cu bucurie. „Şi care va fi preţul ră­ scos din apă şi te-am aşeejat pe ârbă?" de bogată, ca să o pot înzestra, der d-ta
2 Ianuarie la palat, pentru a ml face vi- măşagului ?■* Obrăzii contesei se colorară de odată marchise, uşor poţi să te lipsescl de câte-va,
sita de despărţire la Sultana-validă şi şi Châteauneuf voi să întrevină. purpuriu; ea făcu energic din cap, der nu mii de galbeni. Câştigul meu, în cas când
eu pot întră în Seraiu numai în costum — „Eu cred, că lucrul este prea în­ vorbi nimic. Ferriol îusă continua eu voce a-şl câştiga rămăşagul, să fiă două 4 *
ec
turcesc.. .“ mai lină: „Am primit aceea iubită palmă mii de livre pentru Denisa, — numai cu
semnat, decât ca să bă luat cu atâta uşu­
— „Acel costum sigur, că axe să-ţi rinţă", (ji se 0 i; soră-sa însă îl întrerupse ca plată pentru o faptă îndrăsnâţă, ce condiţia acesta sunt învoită a primi ră­
şâdă bine! Asta însă e cu totul alt-ceva. ridând. voiam să săvârşesc. Folosindu-mă de le­ măşagul."
Eu vrâu să mă îmbrac în caftan, însă sa­ — „Pentru-ce, Armând? cjise ea. E şinul d-tale momentan, am voit adecă să Ferriol surise încredut.
bia nu mi-o las! u vorba numai, decă marchisul într’adevăr încerc a-ţl răpi un sărut, dâr am rămas „Aş da încă clsce mii de livre, decă

1
—. „Ya trebui să te supui obiceiului! * îndrăsnesee a se opune etichetei din pa­ numai cu încercarea., Te-ai trezit prea de sortea m’ar favorisa să câştig eu!"
„Obo, vom vede! Nici un paşă cu 18 latul Sultanului. Eu nu i cred, şi de aceea timpuriu. Contesă, decă întâmplarea va II.
codi de cal nu mă va face să-mi depun mă învoesc cu rămăşagul..." voi, ca eu să câştig atunci te sog să-mi Tn 2 Ianuarie la 12 ore din cli avea
dai acel sărut ca preţ al rămăşagului
arma ! u — „Şi pe ce ne remâşim contesă?" nostru!" să urmeze audienţa noului ambasador fran-
Contesa aruncă o privire lungă spre — „Asta o las minţii d tale agere". La ultimele cuvinte ale Iui Ferriol, ces pentru a presenta Sultanului darurile.
ambasador, care ţinea cu mâna mănun­ Marchisul măsura repede de câte va contesa îşi întorse faţa spre ferâstră. Apoi Spre năcasul lui. Ferriol trebui să se pre-
chiul săbiei sale, ca şi cum ar voi cineva ori odaia în sus şi ’n jos. Châteauneuf privi ârăşl asupra lui surîdând şi dise: sente cu 2 ore înainte la porta palatului
să i-o răpâscă. chiar în acest moment fu chiămat afară „D-taeştI tot cel vechiu, marchise, îndrăs- pentru a se supune ceremoniilor, ce obicl-

— „Nu trebue să uiţi, d-le de Ferriol, prin un servitor şi aşa Ferriol şi contesa neţ, cbrasnic, nu tea-i îndreptat! Fie, cu nuiau a se face înaintea orl-cărei audienţe.
rămaseră singuri. Un moment marchisul
că aci nu te afli pe pământ frances" dise greu t» voih pute schimba! Primesc pro­ Marchisul era îmbrăcat într’un caftan
stete pe cugete, apoi se apropia repede
ea. „Ceea ce acolo se pote face, aci adese­ punerea d-tale, der numai aşa decă şi d-ta împodobit cu flori de aur, âr pe cap avea
ori e cu neputinţă. Mă rămăsese, că vor de contesă. o primesc! pe a mea. Am o camerieră, o un turban de mătase roşie asemenea cusut
păşi forte aspru în contra d-tale, dâcă ai — „Iţi mai aduci aminte, contesă, de fată sermană, care s’a înamorat de un co­ cu fire de aur. Pe sub caftan care ajungea
voi să întri cu sabia în sala de audienţă !“ palma ce mi-ai dat, când — după ce ne-am fetar şi ar voi să se căsătorâscâ cu dânsul. mai pănă la pământ, Ferriol avea însă to-