Page 34 - 1898-03

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI N . 53 — 189 8.

Ceea ce ne dore mai tare este, că IViulţămită publică. meze cu aceste vorbe fără lec de vitejî ai timpurilor vechî. Cum tu
aceste intrigi s’au pus la cale chiar din milă şi târnă de Dumnecjeu!... Am astă4î o viţă atât de nobilă, să te
Râşnov, 6 (18) Martie 1898.
partea unora dintre ai noştri, cari orbiţi plecat dela gară, 4i°) cu acel gând dejosescî pănă acolo prin ticăloşia,
de patimi şi ură personală s’au apucat să Din incidentul balului arangiat în 2 ca după ce voiu ajunge acasă, se ta, că beai rachiul cel mestecat cu
lucreze în contra fraţilor lor. (14) Febr. o. de „ Associaţiunea pentru aju­ fiu cu cea mai mare grije asupra vitriol. Cugetă, că atunci când
Tinerii noştri învăţaseră o piesă tea­ torarea şcolarilor din Râşnov* în folosul fon­ copiilor mei, ca să-i feresc de astfel îţî udî măsâua ta cu câte o pi­
dului său, am primit daruri şi suprasolvirî
trală şi jocurile naţionale . C&luşerul" şi dela următorii domni: de beuturî stricăciâse, ba să-i în­ cătură de rachiu, simţ! o’ ardere în
14
„Bătuta , ou cari aveau sg se producă la o demn şi pe alţii să le părăsâscă, gura ta, âr când îl dai pe gât simţ!
Iacob Zorea 2 fl. 20 cr., I. N. Bidu
petrecere, In cjiua petrecerii, după mădă-di punându-le în vedere tăte urmările că-ţî strîmbă fălcile; cugetă, că.
20 fl., Mich. Marczel 4 fl. 20 cr., B. Clo-
soseşce poruncă dela pretură, ca petrecerea rele câte pâte să ne aducă beutura, acela nu este alt-ceva, decât vitrio­
cocean 70 cr., D na Yâtăşan 50 cr., Nic.
sc se oprescâ. Vec]I D6mne, am fost denun­ Groza (Tohanul vechiu) 1 fl., G. Nemeş precum: perderea averei, a sănătăţii, lul, care este una dintre otrăvurile
ţaţi, că petrecerea nostră, e antipatriotică a cinstei şi câte altele. cele mai îngrozitâre. Să scii, că de-1
(Toh. v.) 70 cr., H. Schweitzer 1 fl.. N. N.
şi că se va ţină în sala şcdlei ndstre gr. D. Fârte bine te-ai cugetat, ne- vei mai bea, următorii tăi au să te
1 fl., Constantin Proca 1 fl.
or., unde nu ar fi ertat. Cei vre-o câţî-va pâte Vasilie! Mie îmî cresce inima blasteme, că le-ai lăsat de moşte­
Venitul întreg al balului a fost 102 fl.
rău voitori, cari au făcut, acestă denun­ 18 cr. Subtrăgend spesele în sumă de 62 de bucurie când văd, că voi, tine­ nire aplicarea spre păcatul beţiei,
ţare, rîdeau în pumni de năcazul tinerilor retul vorbiţî nisce vorbe atât de care trece dela tată la fiiu şi de
fl. 85 cr. resultă venit curat 39 fl. 33 cr.
noştri. Abia la întrevenirea primarului co­ Rugăm pe generoşii domni de mai frumâse şi înţelepte. Acestea sunt aici mai departe pănă la al patră-
munal, pretura a revocat oprirea petrecerei, sus să primescâ în numele „Associaţiunei pen­ tot atâtea semne despre înaintarea lea urmaş; de unde urmâză, că tu
dându-se desluşirile cuvenite. Astfel pe­ nâmului nostru. Trebue să recunâs- singur lucrezi cu mintea ta la rui­
trecerea totuşi s’a ţinut şi încă cu însu­ tru ajutorarea şcolarilor săraci din Râş­ cem cu toţii, că prin reţinerea dela narea nâmului tău, care ai să-l stîng!
nov", sincera nostră mulţămită.
fleţire îndoită, luând parte mai totă co beutură âmenii nu numai, că-ş! vor cu totul de pe acest pământ! Nu
Comitetul arangiator.
muna cu întrega inteligenţă afară de preo­ pricepe mai bine munca lor, dâr şi scii tu, că: năravul din fire n’are
tul nostru, care a lipsit dela petrecere, ce°a de muncit vor munci cu mai multă lecuire, că tâtă fapta îşi are răs­
ce tuturor li a părut forte bătător la ochi. L s i s r ’ a t w p â . tragere de inimă, şi astfel îş! vor plata? Privesce la ovreiul cela, care
Resultatul petrecerii, precum morali- agoniei şi mai multă avere ba vor stă lângă butoiul ou rachiu, şi ve-
cesce, aşa şi materialicesce a fost peste Dietetica poporală, scrisă cu deosebită fi şi mai sănătoşi şi se vor înmulţi 4i-l, că el nu-1 bea, ci-1 vinde al­
consideraţiune la modul de veţuire a ţe-
aşteptare înbucurător şi petrecerea a ţinut pâte şi mai tare, ca pănă acuma. tora ! Aşa-dâră pentru-ce nu te poţi
pănă la d’albele zori. ranului român, de Simeon Stoica, medic De aceea nu uita ce-ai promis ; pu- şi tu stăpâni şi să nu cumperi otravă
Ai noştri cei cu mnsca pe căciulă să pensionat. Carte tipărită cu ajutorul Asso­ ne-te pe lucru, vorbesce cu âmenii pe banî?
ciaţiunei şi atât de favorabil spreţiată din
nu zăuite, că cel ce semănă vent, seceră de sâma ta şi vă legaţî voi între V. Ai tâtă dreptatea, nene Du­
partea 4i l° nostre. Conţine vre-o 26
are
r
vifor. Dorim din inimă, ca să nu avem voi chiar cu jurământ, că nu veţi mitre, că urmările rachiului sunt
figuri în text. Preţul 85 cr. trimis francat.
ocasiunea de-a dice: „Perirea ta din tine mai bea nic! un fel de beutură spir- cele mai grâsnice, dâr să ne facem
Israile". „Stupărîtul", întocmit cu deosebire tuâsă. Căutaţi ca în societatea vos- stăpân! pe noi şi să nu-1 mai bem.
Nistor Ogrin, pentru popor, pentru începători şi pentru tră să între cât de mulţi, fia chiar Voi vede ce voiu pute isprăvi mâne..
plugar. toţi iubitorii de acest ram al economiei, şi din satele vecine şi veţ! vede în Nâpte bună şi Dumne4eu cu noi!
de Constantin Dimian, preot în Breţcu. O timpul cel mai scurt, că atunci Ro­
Z>. Nâpte bună, nepâte, şi Dum-
NECROLOG-. Primim soirea, că bă­ carte de 154 pag. format mare 8°. Preţul mânul nu numai că nu va mai fi ne4eu să-ţî fiă în ajutor!
trânul şi meritatul preot loan Banfi dinŞo- 80 cr. (cu posta 85 cr.) despreţuit, ci din contră va fi lăudat
moştelnic (corn. Ternavei mici) a răposat — Ambele de vândare la Tipografia şi imitat de toţi. Prelucrată şi localisată de
Dumineca trecută. II jelesc fiii săi Octa- „A. Mureşianu" în Braşov. V. Tocmai la aceea m’am cu­ Domeţiu Dogar.
vian, profesor la gimnasiul diu Blaşiu, Şte­ getat şi eu, nene Dumitre, ca să
fan Dr. în medicină, loan asistent de far- pot delătura nâmul meu dela aceste
maciă în BuourescI şi o fiică, precum şi Beutura-1 serăcesce şi-l desono- apucături rele, care-1 pot duce cât SCOIiTCMIA-
numărose rudenii. Sunt câte-va dile numai reză pe om. mai repede la peire, căci eu îmî
decând ni-s’a dat prilej să arătam meritele Dialog (între sătenii Vasilie şi Dumitru). aduc de multe-orî aminte de pove­
ce le are răposatul pentru înaintarea co­ ţele înţelepte, ce ni-le dedea învă­ Animalele nobile pretind îngrijire bună.
munei şi a credincioşilor săi. In urma stră­ (F i n e.) ţătorul nostru şi în acâstă privinţă. Sănătatea şi puterea orî-cărui
duinţelor şi zelului său, Şomoştelnicul are V. Vai Dâmne, că batjocur.it El ne spunea aşa: „Siliţi-vă ca să animal depinde dela regulata şi în-
adî o frumosă biserică de petră, şoolă fru- mai e Românul nostru pentru bău­ vă scâteţ! voi pe voi din aceste rele destulitârea lui nutrire. Animalele,
mosă corăspnndătore, tinerimea întrăgă scie turile acestea atât pe dreptul, cât şi nu aşteptaţi se vă scotă alţii, şi în starea lor cea sălbatică, fac ce
scrie şi ceti, forte mulţi din popor sunt şi pe nedreptul. Ascultă-mă, se te atunci nu veţ! mai fi de rîsul şi bat­ fac şi-şi câştigă hrană îndestulitâre,
abonenţl la diare. Răposatul preot Banfi asculte Dumnedeu, nene Dumitre, jocura străinilor." Eu îţi promit, nene ca să-şî pâtă susţină sănătatea şi
a fost model de păstor, sufletesc, de părinte să-ţî spun ce mi-s’a întâmplat se au4u Dumitre, că de acjî încolo nic! eu, puterea de reproducere; er când
şi om cu simţăminte adevărat românesc!. chiar cu urechile mele, când am fost nic! copii! mei nu vom mai gusta hrană îndestulitâre nu-şî pot câştiga,
— Fiâ-i amintirea binecuvântată! mai în cjil©!© trecute la oraş. Din rachiul, şi vom face şi pe alţii se atunci tânjesc, slăbesc, ba chiar şi
oraş m’am dus la gara şi aici tocmai între în societatea nâstră. Ne vom pier.
sosise cu trenul un regiment de sol­ sili, ca acâstă societate să-ş! câştige Cu atât mai mare lipsă au ani­
Ajutore pentru măestri începători. daţi, aprâpe toţi Români, car! se cât mai mulţi membri şi vom în­ malele nobile domestice, de o nu­
Dela Associaţiunea pentru sprijinirea înapoiau dela manevre. Şi par’ că-ţî griji, ca fiă-care membru să depună trire regulată şi îndestulitâre, căc!
învăţăceilor şi sodalilor români din loc sunt era mai mare dragul de ei, când îi câte 2 sâu 8 crucer! pe fiă-care săp­ pe ele nu le lăsăm să mergă să şî
a-se acorda două ajutore de câte 50 fi. la vedeai care de care mai voinic şi tămână în fondul societăţii şi cu câştige hrana, ba nic! nu mai sciu
măestri începători români din oraşul nos­ mai frumos; âr pe altă parte îţi aceşti ban! ne vom cumpăra gazete şi nic! nu pot să şi-o câştige aşa
tru. Reflectanţii au a-şl aşterne rugarea storcea mila, când îi vedeai atât şi alte cărţi lolositâre, din cari ne bine, ca animalele sălbatice. Alarâ
la subsemnatul comitet pănă la 1 Aprilie de obosiţi şi chinuiţi după suciturl vom lumina mintea cu tot felul de de aceea, ele sunt deprinse a căpăta
st. v. a. c. şi răsuciturî câte le vor fi avut cu învăţături frumâse. cele trebuinciâse din mâna omului,
manevrele, de credeai că i-ar fi scos D. Bravo, Vasilică, scii că te-ai că el le ia şi folosul. Apoi omul,,
Braşov, în 1 Martie 1898.
pe toţi din grâpă. Nisce străini, car! cugetat bine? Aşa să fac! şi Dam- dâcă vrâ ca folos mare să aibă de
Din şedinţa Comitetului Associaţ. pentru erau p’acolea, după ce i-au vecjut ne4eu încă-ţ! va ajuta la cele ce le-ai animale, trebue să pună şi grijă multă
sprijinirea învăţ, şi sodal. români. în acestă stare, îşîcjiceau: „Vedeţi-i pornit! pe ele, să le nutrescă regulat, să le
V. L. Popovicî, P. Dan, pe soldaţii valah! cât se văd de opă­ V. Să te au4ă Maica Domnu­ ţină ierna în grajduri calde, că acum
v.-preşed. secretar. riţi şi de fripţi la faţă, şi acesta nu lui, nene Dumitre! Aşă voiu face. ele sunt desvăţate de a răbda frigul
le vine de aiurea, far’ numai dela Dâcă voiu fi sănătos chiar mâne di- iernei, precum îl răbdau în starea
rachiul cel mult, ce-1 beau preste mineţă voiu începe a umbla prin lor sălbatică, apoi trebuesc curăţite.
măsură. — Când i-am aucjit, că sat şi voiu chema pe toţi âmenii Mulţi nu pun nic! un preţ pe
14
pun aceste batjocuri preste noi, din sat la o adunare îu şcâlâ, ca curăţirea animalelor, şi rău fac. Ani­
înfuriat: „suntem noi amici, ori inimici ai
mi-a părut, că mi-a intrat un fer să ne sfătuim pentr’o ast-fel de so­ malele în atarea lor sălbatică tâte
voştri? '
1
rece la inimă, atât m’am amărît. cietate, căci şi învăţătorul, ce-1 avem sunt curate, dec! cele nobile ar tre­
4
— „Amici! răspunse Maurocordato
îd ton liniştit. „întrega Franciă este amica D. Lasă-i păcatelor, că nic! ai acuma, se vede a fi un om deştept, bui ţinute şi mai curate, or! măcar
nostră, regele vostru, fiă-care Frances, d-ta lor nu sunt mai bun!, ba încă sunt apoi un popă ca al nostru nu afii atât de curate, cum sunt cele săl­
pâte şi mai beţivi, decât ai noştri; în şepte sate. Eu voiu merge chiar batice. Unde s’a ve4ut uu cerb, că-
însu-ţl eşti amic al nostru! Der nici chiar
dâr cum e vorba: „Ei văd mai cu­ în astă seră pănă la dânşii, ca să priâră, mistreţ or! alt animal sălba­
amicilor noştri nu le este permis a se pre­
rând gunoiul în ochii altora, decât ne înţelegem mai dinainte. Aşa- tic plin de gunoiu pe corp? Er ani­
santa înarmaţi înaintea Sultanului !“ bârna din ochii lor!“
— „Aşa-deră nu m’oi presenta de loc deră nâpte bună, nene Dumitre, şi malele domestice, aceşti prietin! şi
V. Aşa este, nene Dumitre, der iârtă, dâcă te-am reţinut prea mult, ajutor! ai omului, să fie lipsite de
înaintea Sultanului! răspunse Ferriol iri-
u
pe mine atât m’au lovit vorbele căci pâte să-ţî fi venit şi somnul de curăţenia, de care se bucurau ele,
rat. „Jos cu sdrenţele aceste!" dise el şi
atunci îşi şi smânci turbanul de pe cap şi acelea, încât au început să-mî curgă pe acuma. pănă trăiau în stare sălbatică?
lacremile din ochi. Şi cum era să
caftanul de pe trup, aruncându-le la picio- 7). Somnul nu se prinde acum De-altmintrelea se şi cunosc de
nu mă amăresc, când am aucjit cu de mine, nepâte, ci îmî pare, că-mî departe animalele bine grijite' şi bine
tele tălmaciului*).
urechile mele batjocurile şi huidui­ întineresce inima, când au4 planu­ nutrite faţă cu cele chinuite cu tâ-
Apoi tot cu sabia scosă densul luâ ca­
lea spre a se întdrce afară din castel. turile, ce ni-le dau străinii pentru rile tale cele frumâse. Te-aş! mai mea, frigul şi cu necurăţenia; er
beutura de rachiu. Şi ce e mai mult reţine, dâcă n'ai avâ să merg! pe la cum-că folosul, ce-1 avem dela ani­
încă, ei nu cruţă nic! pe soldaţii învăţătorul şi pe la popa. Dâr cu male, încă stă în raport drept cu
(Va urma.) Giovatini.
noştri de aceste ponâse. Soldaţii ro­ tâte acestea stai o lecuţă, ca să-ţî grija ce li-o dăm, despre asta nimeoî
mâni, car! în t6te luptele câte s’au mai spun ceva: Adu-ţ! aminte, măi nu se îndoesce. Se mârgă omul nu­
*) întrega scena e istorică. VedI Jos. v. Ham-
mer: „Geschiclite des Osmanischen Reiches . Vier- întâmplat pănă acuma au dat des­ nepâte, că tu eşti Român şi ca atare mai într’un târg de vite; câlea se
11
ter Bând. tule probe despre curagiul şi vitejia eşti strănepot al vitejilor Roman!, vând o păreche de boi de 6 an! cu
lor, — şi aoum străinul să i defăi­ cari au fost odată âmenii cei mai 3—4 sute fl.; lângă ei altă păreche-