Page 37 - 1898-03

ItttflaM, A&niMfts, „6aîeîa“ iese ia aa-care oi.
ti Ti?cgr?Sî Atoameaio pntni Austru-Ungana;
Ssraşa?, şfaţî. n&sw S?, Sm Pe un an 12 fl.. pe şese iuni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Sartsflrl a'i'S'ur.-'rvîQ jţ> i?
şz2Hi»ra. — WwiuiazîjiS* kk H-rii de Oumlneaă 2 tl. pe an.
«Siiotar,, PBiin România si strâlaătaîe:
11SERATE sa pranM? la ABrol- Pe un un 40 franci, pe şea»
isiraţltws tn Braşov şi it M- itrni 20 fr-pe trei iun[ 10 fr.
măturoi» Blraii'i de anunuupl: N-rii de Dnmtnooi 8 frcno!.
în Viena: it. Duh-a, Sxw-ih
IchaUh, iludc!/ Utata, A. Şppdiftj Se prenumbră la tâte oftcioje
Sscihfolgar; Anton 0pr-iiik, J. poştale din Intru ci din aiura
Da:ma6cr, în B'adnpssts.: A. T. ti la dd. «oleotori.
fhidbtrgcrff, Scktitm Strnot t tn Alwnameutil ţâatiu Brasuf
Baoareaei: Amanet d<vxu, 9n«- administraţiunea, piaţa maro.
eoraule de Jionmanie; tn Huni» tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
tonrfc: Keroiyi A Uabmann. I.: pe un an 10 fl., po şese
Proţai lmarţîuTiIler: o trais luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
S»V3cond pe e eoldnă 6 or. v>. Cu dusul în casă: Pe un an
BOar. timbiu pentru o Jîubli- 12 fl., pe 6 luni 6 t)., pe trei luni
«■■Rie. Publicări mai dsî-o da?*, 3 fl. Un esemplar o or. v. a.
tarii» ai învoială. aia 15 bani. Atât abonamen­
UooiainB po poama s 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
«silă 10 or. adu 60 bani. a se plăti înainte.
Nr. 54. Braşov, Lunî-Marţî iO (22) Martie 1898.

Germanii şi obstrucţiunea. drept cei din partida poporală se Germania sfătuesc pe Nemţii aus­ son. Ca dovadă, Juriss se provocă la două
ia o astfel de decisiune fără a con­ triac! se înceteze cu obstrucţiunea, (fiare slovace: „Krestan şi „Opradov}’-
44
Astăifî se începe a treia sesiune sulta mai nainte şi cele-lalte par­ ca inimicii lor se nu pdtă c|ice, că Krestan . Deosebirea între amândouă este,
44
a parlamentului central din Viena, tide germane. In partida poporala ei continuă obstrucţiunea numai din că cea dintâih e foiă creştină, pe când cea
care a fost ales în primăvara anu­ Germanii boemi nu sunt represen- plăcere pentru obstrucţiune. Dâcă de a doua e foiă guvernamentală. Când
lui trecut pe basa legii electorale taţi, ci numai Germanii din ţerile contele Thun ar face încercări cin­ foia creştină îndemnă pe creştini să nu
reformate în sens liberal. alpine, cari nu sunt direct amenin­ stite de împăcare, Nemţii trebue să credă Jidanilor, procurorul numai decât
Cele dintâiu doue sesiuni seim, ţaţi prin ordonanţele de limbă. Ei fiă prevenitori, ca se nu se pună ei intentâză proces redactorului, curtea cu
că au fost nu numai cu totul ne- formâză în proviinciile lor grosul înşişi în nedreptate. juraţi, care e compusă din Jidani, îl de­
fructifere, der au dat chiar resuh poporaţiunii, nu sunt în minoritate Tote acestea fac se crâscă numai clară vinovat şi tribunalul îl trimite la
tate negative. Sub ce auspicii se ca Germanii din Boemia. Pe aceştia încordarea, cu care se urmăreece acjî Seghedin. Când însă foia guvernamentală
deschide acjî sesiunea a treia? îi atinge dâr mai cu sâmă şi mai pretutindeni în monarchiă desfăşu­ agită în contra preoţilor şi îndemnă pe
Ele numai îmbucurătdre nu par întâiu de tote cestiunea pendentă a rarea lucrurilor în Viena. popor se părăsescă biserica şi să trâcă la
a fi. Un moment se putea crede, că limbei şi deci ei, cari pot se pârdă neconfesionalism, atunci procurorul în ca­
oposiţia germană, după-ce ministeriul mai mult, sunt constrînşl a fi cu şul cel mai bun se scusă clicând, că el nu
Gautsch a schimbat ordonanţele de mai mare băgare de semă faţă cu Clubul parlamentar român din scie slovăcesce. Ca probă cetesce mai
limbă şi s’au mai întemplat şi multe tactica, ce este a se observa în lup­ JBucovina a ţinut adl săptămâna în loca­ multe pasagii revoltătore şi insulte în con­
altele pentru liniştirea Germanilor, tele viitbre. Nu e nimic mai natural, lităţile palatului ţărei o conferenţă sub pre- tra preoţilor din foia slovacă guvernamen­
6r mai în urmă a fost primit în c|ice organul de frunte progresist, sidiul d-lui Iancu Lupul. J.S’a discutat asu­ tală, care e subvenţionată dela stat şi el
noul ministeriu Thun şi un German decât ca Germanii Boemiei se se pra situaţiunei create prin venirea la putere trimite gratuit în mai multe mii de esemplare.
din sînul partidei marilor proprietari, cugete, ca odată obstrucţiunea pote a noului ministeriu. Clubul a constatat din In urmă a cerut să se dea şi şcolelor
14
se va gândi a-şî schimba tactica şi se aibă ca urmare şi altceva, decât nou, dice „Patria , că se află in deplină poporale catolice un ajutor mai simţit din
concordanţă cu partidele dreptei. A urmat
înainte de tote a înceta cu obstruc- căderea ministeriului. budgetul statului, dâr acest ajutor să li-se
u
ţiunea. Curentul acesta pentru cur­ Acest „alt ceva îl esplică ast-fel: apoi o desbatere asupra transacţiei cu Un­ dea necondiţionat, cum li-se dă şi protes­
marea obstrucţiunii se manifestase Partidele autonomiste mereu susţin, garia, asupra atitudinei, ce o ya observa tanţilor ajutorul anual de 261,420 fl. pen­
tocmai în sînul partidei progresiste, că evenimentele sesiunii trecute au clubul şi asupra unor cestiunl interne ale tru şeole, lăsând autorităţilor bisericescl
partidului.
în care se află şi cea mai mare dovedit imposibilitatea unui parla­ voia de a-1 împărţi cum află ele de cu­
parte a deputaţilor germani boemi ment central. Autonomiştii sunt deci viinţă.
şi de aceea se lăţise părerea, că în gata a trage folos dintr’o nouă ca­ Politică de pe catedră Ioan Molnar, preşedintele „partidei
44
adever Germanii nu vor se mai con­ tastrofă în „Reichsrath , stăruind cu poporale , după ce arăta, că guvernul s’a
14
(Din camera ungară).
tinue obstrucţiunea. t6te mijlocele pentru o schimbare a abătut cu totul dela basele creştinismului
S’a întâmplat Inse ceva ce e de constituţiei în sens federalist. In şedinţa dela 18 Martie a camerei şi lucreză în mod direct la împingerea ce­
natură de a nimici în mare parte Pentru evitarea acestui pericul, ungare vorbiră mai mulţi deputaţi din tăţenilor spre păgânism, dise între altele:
aşteptările într’o schimbare a tac­ partida germană progresistă în în­ „partida poporală . Unele din vorbirile Guvernul se pregătesce acum să paraliseze
14
ticei obstrucţioniste. Partida popo­ trunirea ei a decis se aducă la cu- acestora, mai ales însă vorbirea abatelui şi catedrele bisericelor, să pună scăiuşi în
rală germană a ţinut Sâmbătă o noscinţă celor-lalte partide germane, Molnar, preşedintele partidei, a făcut sen- gurile preoţilor, ca să nu mai potă predica
întrunire, la care au luat parte pe că-şî reservă deplina libertate a de- saţiă prin declaraţiunea, că preoţii catolici ceea ce trebue să predice. Tocmai în (filele
lângă deputaţii partidei şi o mul­ cisiunii în ce privesce tactica de ur­ îşi vor ţine de datorinţă de-a da credincioşilor acestea a fost osîndit preotul din Pomogy,
ţime de bărbaţi de încredere dm mat in acâstă sesiune. Cu alte cu­ în biserică, de pe catedră, înveţăturî politice, pentru-că a cutezat să avertiseze pe cre­
provinciă şi a decis nu numai a vinte, s’a lăsat o portiţă deschisă pe cât timp consciinţei catolice, care a dincioşii săi în biserică, de pe catedră, ca
stărui pe lângă pretensiunea de a pentru a face posibilă o înţelegere fost ofensată prin politică, nu ’i se va da să se ferâscă de partida liberală.
se retrage ordonanţele de limbă, ci între t6te partidele germane pentru satisfacţia cuvenită. Eu, on. cameră, protestez şi acum
a continua şi obstrucţiunea pe câtă părăsirea obstrucţiunii sâu, decă nu Deputatul Mihail Juriss, ca pri­ sărbătoresce în contra celor ce susţin, că
vreme nu se va satisface cerinţelor ar succede o ast-fel de înţelegere, mul vorbitor, arătă, cum guvernul şi or­ preotului catolic nu i-ar fi permis a se ocupa
Germanilor. nu s’a prejudecat hotărîrei eventuale ganele sale lucrâză sistematic pentru a cu politica în biserică şi pe catedră, căci
Este caracteristic, că decisiunea a progresiştilor de a înceta ei cel dărîma biserica şi vada preoţilor, pe când acolo, unde religia a fost târîtă în politică
acesta a produs nemulţămire şi ne­ puţin cu obstrucţiunea. în cameră tot la preoţi se face apel, ca şi este prin politică atacată, preotului cato­
linişte în sinul progreşiştilor ger­ Pe lângă argumentele amintite prin predici şi învăţături morale să caute lic nu numai că-i este [permis, nu numai
mani, Aceştia cfi > că nu erau în mai este de notat, că şi foile din a îmblăniţi pe socialişti şi a-i aduce la re- că are drept, der are şi datorinţa de-a vîrî
c

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 se apasă o greutate atât de mare ?. .. El treg de cele mai puternice impresiunî? piept cu decoraţia virtuţii militare, ce i-o
a purces după instinctul propriei conser­ Mortea, ee putea s’o aştepte în fiă-care di, aduse îusu şl Cernaiev, el nu mai sămăna
(13) vări, a făcut ceea-ce în posiţia lui ar fi tablourile grozave, care rămân pentru viaţa de loc cu vechiul om de lume. Dintre ca-
făcut ori şi cine. Trebuia seu să ucidă, seu întrâgă întipărite în memoriă, — nu, aici meradii lui voluntari, cari veniseră cu el
Pagini din istoria resbomlm se fiă ucis. încă un moment şi Turcul de nu se pote aplica măsura ordinară, aici din Belgrad, mulţi au cădut morţi şi ră­

slavo-turcesc. sigur ar fi strigat — un alt moment şi timpul aci se opresce, aci sboră c’o iuţelă niţi, alţii au trecut la alte corpuri şi au
acesta l’ar fi împuşcat pe loc. Cum putea necuprinsă, negrăită. avansat... Rapin, de pildă, care era arti-
(Naraţiune, de G. Veririgen.) se fiă altfel? El atunci nu era capabil a Bacalin trăi ani întregi în aceste luni. lerist forte vitâz şi priceput, a fost avan­
(Urmare.) gândi, dâr alt-cineva a gândit pentru el; A luat parte la multe atacuri. A stat faţă sat la rangul de căpitan. Bacalin însă, ră­
Fedorov sosi cu cinci minute mai de numai astfel a putut scăpa de morte, că a cu glonţele, ce şuerând îi sburau pe de-a- mase, ca şi mai înainte, simplu gregar ; el
gâtuit pe Turc cu atâta putere, încât acesta supra capului, a înfruntat prima spaimă de nici mai înainte nu era doritor de glorii,
grabă decât Bacalin la cordonul de pază
n’a avut timp să se reoulâgă, să strige şi granatele, ce esplodau înaintea lui şi în âr acum ar fi fost şi ridicul să se gândescă
•— altmintrelea glonţul destinat tovarăşului
să se apere contra morţii. De nu l’ar fi su­ fine a început să se obiclnuescă cu şuera- la aşa ceva. Astfel, pote, cu mult mai bine
său, l’ar fi ajuns pe el. Nici escursiunea lui
nu s’a petrecut neted. El se furişase forte grumat pe loc, Turcul de sigur l’ar fi ucis tul lor şi să le înfrunte fără de frică. A îşi va împlini datoria în rând cu ceilalţi,
aprâpe de straja inimică. Sentinelele tur- cu hangerul. .. Der omor e ore acesta ? E fost martor ocular la minuni ale vitejiei, căci n’a venit aici, ca să câştige rang de
cescl au tot-deuna lângă ele doi câni în propriă apărare, căci e ’n răsboib, e ceea- şi abia putea să crâdă ochilor săi. Aceste oficer. Părerea lui o împărtăşiea şi Fedo­
ce l’a adus aici, ce a aşteptat. Ar trebui minuni le făceau cei mai simpli, mai de rov, oare asemenea rămase simplu soldat
lanţ. Lanţul zurăi de-odatâ şi cânele lătra.
Fedorov zăcea în iarbă mort de jumătate, să se bucure! rând şi mai modeşti omeni, cari cu câte-va nedespărţit de Bacalin.
aşteptându-şl pierea sigură. Insă spre no­ Simţi de nou greutatea în suflet şi ore mai înainte l’au fost surprins prin anu­ Barcalin nu s’a înşelat când a aflat
rocul lui, vântul sufla în direcţiune opusă, fierbinţeli în trup, şi ârăşl se umplu de mite interese şi slăbiciuni. la Fedorov o trăsătură simpatică. De fapt el
groză şi de ură faţă cu el însu-şl, de o
er cânele înceta de-a mai lătra. Fedorov Bacalin abia îşi putea da semă decă era un tînăr forte brav şi modest. După.
eficea, că nicl-odată el nu s’a temut de lă­ jale nespusă omorîtore pentru fapta lui şi el aparţine acestor omeni, cari mergeau ce sub presiunea realităţii, el înceta de a
tratul cânilor, ba îi plăcea mult să-i sumuţe, criminală ... înaintea morţii cu sânge atât de rece, ad­ mai fantasa de o republică socială şi de­
lătratul acela însă nu-1 va uita cât va trăi. O, ce contracficerl grozave, nedeslegate mira curagiul lor liniştit şi nu observase, odată cu acesta dispăruse şi egoismul său
După-ce voluntarii sosiră erăşî în ta­ şi nebune! Ce chin, ce întunerec! că şi el putea fi la rândul său admirat. îngâmfat şi încăpăţânarea sa, Fedorov de­
bără şi Bacalin se afla de nou în patul său, XI. Esteriorul ’i-se schimbase de tot: slăbise, veni tînărul cel mai cu suflet bun. El iubia
ol se mai linişti puţin şi-şi da silinţa să-şi Trecu o lună; dâr se pote ore cu­ din faţa sa dispăruse paliditatea vercliă, ea visibil pe Bacalin şi-i spunea sincer tot ce
reculegă gândurile... Ce s’a întâmplat cu prinde în trei-decî de (file un astfel de pe­ era acum brună, arsă de sore, privirea îi se petrecea în interiorul lui. El i-a enarat
el ? Ce crimă a comis ? De ce simţiea, că riod, din care fiă-care di aduce un şir în­ era vie. In uniforma sârbescă cea dură, pe întreg trecutul său fără de a-se plânge şi

*