Page 38 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEL Nr. 54—1898

u
i politica in biserică. Căci religia nostră tropolitană) D. Sturdza l’a conjurat să pri- care d-l Dimitrie Sturdza a terfelit’o . (Au- Port-Artur. Deore-ce însă la acâstă preten-
esercită o înrîurinţă asupra tuturor faptelor mescă şi aşa a primit, şi în tot timpul, plause prelungite) „Acela, care agita mai siune a Rusiei guvernul chines nici după
omului şi astfel şi asupra vieţei lui politice, cât a stat în fruntea guvernului a mult acâstă cestiune sfântă, tocmai acela împlinirea terminului n’a răspuns nimic —
deore-ce nici în acâstă vieţă politică nu-i este luptat să salveze onorea partidului li­ caută se o înăbuşe, tocmai acela încuragează de sigur la îndemnul Angliei, — astfel
iertat catolicului de-a profesa principii, ori beral. In timpul acesta s’au votat legile pe Unguri să maghiariseze totul în Tran­ acum Ţarul a avisat pe împăratul chines,
de-a vota pentru instituţiunl contrare bise- privitore la casa rurală şi răpausul de Du­ silvania . (Aplause prelungite). Când am că tăcerea guvernului său o consideră ca o
11
ricei sale. Vorbitorul se provocă la Fran- mineca ş. a. Când a văcjut însă, că încep audit pe d-1 Sturdza, că conservatorii tra- consimţire. Ou alte cuvinte, ori că-i va răs­
cia, ca la statul cel mai înaintat în cultură, să se facă intrigi în potriva sa, s’a retras dâză cestiunea naţională, am rămas înmăr­ punde guvernul chines şi-i va ceda de
ce
unde episcopii dau la lumină broşuri cu ca să nu se potă <Ţ ) & vrâ să facă murit. Mărturisesc, că am credut un mo­ bunăvoiă teritoriile pretinse, ori că nu-i va
c
titluri: „Pentru cine să votăm ?“ Ba în tim­ desbinare în partid. ment, că d-1 Sturdza scie ceva“ ... răspunde, Rusia va face cum scie ea, căci
pul mai nou chiar în catecliism au introdus La deschiderea sesiunei parlamentare D-1 Lascar face un tablou al situaţiei China nu-i în stare să ’i-se opună.
un articul nou despre alegerile politice şi acest i-s’au făcut nouă propuneri de împăcare. Românilor de dincoce şi încheie vorbind Şi mai cu multă hotărîre operâză
articul preoţii îl esplică apoi poporului de D-sa a propus, ca guvernul să consulte co­ de visita ofieerilor români la Braşov, care, Rusia în Corea. Aici guvernul, instigat de
pe catedre, în scole şi în biserici. mitetul de direcţiă al partidului, der tote elice, a fost nesocotită în aceste [vremuri EnglesI şi JaponesI, a demisionat pe mi­
Vorbitorul citâză mai multe pasagii înzadar. Un mănunchiu de âmenl s’a acă- de restrişte. Nu doresce nici adversarilor nistrul de finance rusesc, cum şi pe oficerii
din acel catecliism catolic frances. Intr’unul ţat de banca ministerială şi vor să se măn- săi asemenea desastre politice. şi trupele rusescl, cari sub pretext, că
din aceste pasagii se dice: „Ce trebue să ţină acolo cu preţul unor acte condamna­ Vorbitorul trece apoi la afacerea Ghe- instruâză armata din Corea, au ţinut pe
credem despre alegeri, când cu intenţiuue bile, cu ilegalităţi chiar, cari se resfrâng nadie şi răspunde la acusarea despre pofta bietul rege închis în palatul său. In urma
se votâză pentru nisce candidaţi de de­ asupra partidului naţional liberal. E ceva de portofolii, cam în acelaşi sens ca d-1 acâsta Ţarul a adresat o notă domnitorului
putaţi, despre cari se scie, că în cameră ce rode acest partid, esistă un fel Aurelian. Luând în apărare activitatea ca­ din Soexil, în care-i dă de soire, că el pote
vor vorbi şi vota în contra principielor de de piază rea care trebue nimicită. De binetului Aurelian, răspunde la acusarea, face ce va vrâ, trupele rusescl însă nu se
T
credinţă catolice?“ — Răspuns: „Despre geaba se laudă majoritatea cu majorităţile, că a fost incapabil în ce privesce afacerile vor retrage din Corea, şi Rusia, la rendul
asemenea alegeri trebue să credem, că prin aceste majorităţi însă nu pot ajuta întru esteme. „Aşa e, nici unul din noi n’a avut său, va face şi ea cum îi place. Ea va
ele se pote comite un păcat greu în contra nimic pe un guvern, când ţâra nu mai dibăcia să strige cum a strigat d-1 Sturdza, pretinde dela Corea, ca să-şî păzâscă inde­
lui Dumnedexx şi alegătorii sunt răsponda- vrea să-l tolereze. Nu numărul, nu canti- actualul ministru de esterne: „Trăâscă pendenţa faţă de Japonia şi de Anglia, âr
bill înaintea lui Dumnezeu pentru blăstă- titatea primâză. Sultanul!“ dâcă acâsta n’ar putâ-o face, Rusia îşi va
rnatele fapte, ce le vor săvîrşi în cameră D. Aurelian termină, esprimându-şl De asemenea n’am fi fost în stare să apăra interesele proprii, ocupând adecă
u
prin deputaţii (seu senatorii) aleşi de ei etc. părerea de rău, că vede partidul liberal în desfiinţăm consulatul român din Bitolia, Corea.
In Ungaria, dice mai departe deputa­ starea divisată de astăcll şi rogă pe toţi să pe care l’a înfiinţat mult regretatul Alec- In faţa acestei acţiuni comune dintre
tul Molnar, biserica este tocmai aşa, ca şi cugete asupra răspunderii ce o au şi să sandru Lahovari. Rusia şi Fx-ancia, la cari se mai adaugă
în Francia. Eu declar deci pe faţă şi cu Vorbind de tratările de împăcare
lucreze din tote puterile pentru a aduce încă şi Germania, Englesii şi Japonesii vor
hotărîre, că precum în trecut, aşa şi în e c
înţelegere în sinul partidului. între grupurile partidului liberal, ch° ) & trebui în scurt timp să ia o hotărîre şi
viitor noi întotdeuna ne vom ocupa în bise­ pe când d-1 Sturdza trata cu „drapeliştii , vom vedâ atunci, ce întox'sătură au să mai
u
rică şi cu politica, pe cât timp acea poli­ D. V. Lascar, fost ministru de esterne pe de altă parte ministrul G. Cantacuzino ia lucrurile.
tică vatămă biserica nostră şi o persecută, în cabinetul lui Aurelian, vorbesce ase­ trata cu d-1 Fleva, imputându-i, că rău a
menea alăturându-se la interpelarea d-lui
şi nu ne va înspăimânta nici o sentinţă, făcut, că s’a aliat cu grupul „drapelist .
11
Fleva. Mai întâiu respinge acusaţia ofexx-
tablă reg., Curiă seu ordinaţiune minis­ 11 Dâr, cjise, tote planurile de desbinare au SOIRILE DILEI.
terială, deore-ce suntem conscii despre satore, ce se aduce grupului „drapelist , fost dejucate şi guvernul vădend, că n’a 5
aceea, că predicatorii pot fi legaţi în că­ că vre să părăsescă partidul liberal şi să reuşit, a declarat, că va merge aşa cum — 9 (21) Martie.
trâcă la conservatori. Ca dovadă, că amin­
tuşe, cuvântul Dumnedeu însă nicl-odată nu... se află, tot înainte. Pofta de demonstraţiune a ungurimei
tiţii n’au eşit din partid este şi d-1 Aure­
Acestă declaraţiune a lui Molnar, că Sturdza le mai cjicea Aurelianiştilor: din Braşov cresce pe di ce merge. ErI sâra
lian sub scutul căruia s’au pus şi care o di
adecă preoţii catolici întotdeuna vor face măcar n’a părăsit drapelul naţional li­ „N’aveţI decât să vă supuneţi şi împăcarea au răsunat âră-şî stradele oraşului şi piaţa
în biserică politică de pe catedră, a făcut beral se va face". De unde — întrebă d-1 Las- de strigătele a vre-o câte-va sute de fe-
mare sensaţiă, mai ales fiind-că asemeni cai’—acest despotism ? Pentru împăcare sun­ cioraşl ungux’I de pe la meseriă etc., cari
Face istoricul actelor săvârşite de par­
declaraţiunl nu s’au audit, pănă acum în tem gata, pentru supunere orbă nicl-odată, au voit să se revanşeze pentru oprix-ea dela
tidul liberal, graţiă unirei sale. Din neno­
parlamentul unguresc. căci „nu ne-aţl moştenit, nici nu'ne-aţl cu­ 15 Martie. Erau cu totul la vre-o 300. Au
rocire înse, se produseră neînţelegeri în
11
cerit . Mai departe afirmă, că asupra mi­ câxxtat cântecul lui Kossuth şi au stx'igat
partid şi bărbaţii lui de frunte începură să
11
nistrului de finanţe, G. Cantacuzino, cade „âljexi a kirâly! au strigat şi „âljen a
se duşmănâscă. Interesul luase locul prin­
Din Camera română. totă răspunderea situaţiei precarie a par­ foispan! şi în unele strade axx fost audiţl
11
cipiilor mari şi generose. Acestă stare de
u
(Continuarea discusiunii asupra interpelării lucruri a durat pănă la 1888, când Libe­ tidului. strigâxxd ţâpăxx „Abzug Kronstadt ! Poliţia
d-lui Fleva.) ralii cădură de a putere. Atunci au început In fine V. Lascar face un apel căl­ de astă dată n’a intervexxit. Causa e cam
duros la unire. Voim unirea desăvârşită şi lesne de înţeles. Caracteristic este însă, că
D. Aurelian a combătut mai întâiu să se reorganiseze. Partidul însă n’a în- trainică în partid, voim aplicarea sinceră
acusările, că gruparea dela „Drapelul ur- cept a se întări, tineretul începu să se îm­ şi înţelâptă a programului. Nu pretindem asâră poliţiştii însărcinaţi cxx paza pe stradă
14
măresce numai ^-portofolii ministeriale şi prăştie. Majoritatea însă a luptat înainte nimic altceva, primim cele mai neînsem­ erau tot unguri.
nimic altceva. A [arătat, că portofolii mi­ pentru unire. Cu chin cu vai numai s’a nate demnităţi, numai se pâră dintre noi Ei privâu cu mânile încx’ucişate la
nisteriale i-s’au oferit în mai multe rânduri, putut înşgheba un program. Cădând Con­ acea piază rea, de care vorbea d-1 Aure­ exerciţiile în strigăt, flixex-at şi chiuit a cal­
domniei sale personal, cât şi grupării, pe servatorii dela putere, partidul naţional li­ lian. Trebue, cj.ice, să ne strîngem toţi sub felor şi ucenicilor de ungur plini de spe­
care o representă, dâr le-a refusat în tot beral a venit la guvern şi ce s’a făcut, se stindardul partidului naţional liberal, căci ranţă. Aflăm, că şi peste nopte demonstraţii
de-auna. Der nu prin cârpâlă ministerială scie. Abia într’un an d-1 Sturdza a reuşit altfel, rupând fiă-care câte-o făşiă din n’au fost liniştiţi şi axx făcut mai multe
se puteau resolva cestiunile mari la ordi­ să descrediteze partidul şi a recurs la d-1 acest stindard, d-1 Sturdza nu va rămânâ năzdrăvăxxii.
nea dilei. Aurelian ca să-l scape din încurcătură. Mai aflăm, că şi şcolax-î dela insti­
decât cu băţul.
Cu aceeaşi greutate, dice d-1 Aure­ Criticând actele guvernului Sturdza, * » tutele unguresc! de aici s’au alătux’at la
lian, s’a hotărît să-şi ia preşedinţia consi­ dice, că cea mai mare greşâlă a făcut’o în Discusiunea, cam a durat 5 dile, s’a demonstaţl. Se vorbesce, că acum i-se pare
liului diu anul trecut, când partidul trecea cestiunea naţională, acea cestiune, care terminat votându-se o moţiune de încre­ şi d-lui viceşpan, că lucrurile se îngroşă
printr’o grea crisă. (Când cu cestiunea me- făcea ca marele public se ne urmeze şi pe dere în guvexmul Sturdza cu 95 în contra prea tare şi că trebne să li-se pună capăt.
50 de voturi şi 7 abţineri.
Fâsiunile în causa echivalentului. La
31 Martie st. xx. espiră tex’mixxul pentru pre-
fără de a blăstăma, der suferind de rea­ oră întrâgă ! . . . Şi ce pierderi vor ave sentarea fasiunilor în causa aruncului echi­
mintirile rele trecu de grabă la alt obiect. a d l ? . . . Tratări asupra împărţire! Chinei. valentului. Usufructuariul, care înti’elasă a
In fine, într’o nopte rece şi umedă, şi aş­ Lui Bacalin începu să-i urle capul, In politica esternă punctul culminant presenta cola de fasiixne pănă la terminul
teptând glonţele turcescl, el istorisi pă­ îl cuprinse frigul, dinţii îi clănţăneau. Frica îl formâză arjl tratările între Anglia, de-o arătat, se va pedepsi în bani cu întrâga
ţania amorului său. A fost o istoriă forte dispăru dinaintea consciinţei despre peri- parte, şi între Rusia şi Francia, de altă competixxtă de pe un aix; âr dâcă în fa-
tristă din lumea, care lui Bacalin îi era cu culul ameninţător, dinaintea fomei şi a parte, asupra împărţirei Chinei. Dâcă trată­ siune nu se arată corect venitul, vinovatul
totul necunoscută. Situaţia periculosă în stării desperate în care se afla. rile vor putâ avâ ca resultat o înţelegere de-asemenea se pedepsesce în bani, cax-e
care se aflau mărea şi mai mult impresiu- Fedorov începu să istorisescă mai de­ împrumutată între aceste trei state, ceea
nile ascultătorului... Era istoria unui prim parte, dâr vocea lui tremura şi din câud în ce de-altmintrelea e forte probabil, atunci pedâpsă, după împrejurări, pote să fiă şi
pănă la 500 fi.
amor, — miseriă, bolâ, lecţii cu plată, stu­ când el părea, că se înecă. Bacalin ascxxlta fiă-care îşi va lua partea sa; în cas con
diu şi mortea sermanei fete. Peste câte-va şi tormentat el însuşi nu cuteza să-i între­ trar însă forte uşor pot să se nască mari Comitetul central al Asociaţiunei a tri­
minute glonţele turcescl întrerupseră isto­ rupă neaşteptatele sale mărturisiri prin complicaţiunl. mis la adresa d-lui Gr. Maior xxrmătorele
risirea lui Fedorov. Ploua de vărsa. Şanţul nici o întrebare. Cumcă situaţiunea e forte critică şi cărţi, în câte două esemplare, menite pexxtru
în care se ascunse o parte a trupei. începu Trupa sta încă nemişcată în loc, dâr seriosă, o dovedesce ultimatul de opt dile, pe biblioteca poporală dinBx’aşovul vechiîx: „Po­
să se umple de apă şi vestmintele volun­ de-odată se aucli prin întuneric o voce ră­ care Francia l’a adresat Chinei şi prin veşti din popor adunate de I. Pop Retega-
11
tarilor erau pline de noroiul ce se formase. guşită : care pretinde, ca acâsta să-i cedeze tote nul; „Higiena copilului dela xxascere pănă la
Glânţele fluerau pe deasupra capului lor. — Demon şi infern, scolă-te, mi-ai acele teritorii, cari împrejmuesc Tokingul. al 7-lea an al etăţii de S. Stoica şi „Despx e
-
11
Intunerecul era perfect, nu puteai ' să strivit de tot piciorele! Acesţe teritorii însă sunt fârte mari şi es- necesitatea promovărei şi protecţionării xne-
distingi nimic. Bacalin şi Fedorov erau — Unde să mă scol? în mocirlă? tinse, aşa că ele singure ar putâ să consti- seriilor între Români de B. Baiulescu. —
11
culcaţi la păment de-o margine, puţin mai — In mocirlă, ce-mi pasă; dâr nu-ţl tue o ţeră puternică, cu mai multe milione Fiind biblioteca din Braşovul-vechiă deja
departe de camaradii lor. Se sguliră unii sunt eu pernă, lasă-mî piciorele, că de nu de locuitori. Modul însă, cum Francia a de­ gata şi predată în folosinţa poporului încă
lângă alţii, silindu-se a sta nemişcaţi. Cu jur c ă . . . limitat teritoriile pretinse de ea, dovedesce, din 6 Martie st. n., cărţile primite în urmă
groză audiră o granată că4end în mijlocul Fedorov tăcu ârăşl. Era şi timpul, — că Francia caută cu multă precauţiune să se vor pune la disposiţia viitorulxxi comitet
şanţului. îşi aşteptau mortea, dâr granata voluntarii trebuiau să iese din şanţ. Spre evite conflictul cu Anglia. De aci se pote al despărţământului Asociaţiunei pentru a-le
nu esplodâ ea se stinse în noroiu. Acum răsărit începu să se lumineze. Peste câte-va conchide, că se prepară o înţelegere între adauge la alte biblioteci, ce mai au să se
le era imposibil să se ridice şi se iâsă din minute lupta îşi luâ începutul. Francia şi Anglia. înfiinţeze pe teritoriul despărţămâxxtului.
şanţ. Der cât trebuiau ore să mai aştepte? (Va urma.) De altă parte Rusia operâză cu multă Amintim cu ocasiunea acâsta, că noua bi­
Se p6te, că încă câte-va minute, se pote energiă în Peking şi în Corea. Ea a pre­ bliotecă din Braşovul-vecbih constă din
însă că şi o jumătate de oră seu chiar o tins ţâra Mandşuria, provincia Sonking şi 109 volume, tote legate solid, înregistrate
I