Page 39 - 1898-03
P. 39

Nr. 54—1898.__________________ ________________________________ GAZETA TRANSILVANIEI_________________________ ____________________ Pagina 3.
         ,          ........                    •-••'***)►*  v «'•v*C* «•fcPW'HUn»» . ‘•'-'•‘♦'.'ev-.   *
                                                                        1
                                              a
     în  catalog  în  ordine  alfabetică,  şi  aşe4 te  bisericescl  şi  s’a  propus,  ca  de-ocamdată  este  format  de  703  documente  din  anii  maestriile  libere  şi  independente  de  bugetul
     într’uu  frumos  dulap  anume  făcut.  In  ve­  instituţiunea  nostră  să  însărcineze  pe  unul  1763—1844  şi  este  împodobit  cu  portretele  statului,  de  aceea  în  acâstă  ţâră  nu  există
     derea  organisărei  bibliotecelor  ambulante,  din  membrii  săi,  care,  după  ce  va  examina  Domnilor  Alexandru  Ipsilanti  şi  Scarlat  boia  funcţionarismului,  nu  să  găsesc  tineri
     Românilor braşovechenl li-s-’au dat tot cărţi  cu  de  amănuntul  limba  întrebuinţată  în  Calimach  şi  cu  vederea  casei  dela  Briinn,  cari  să  oerşâscă  locuri  în  buget,  nici  par­
    -de  acelea,  cari  nu  se  află  în  biblioteca  din  acele  cărţi,  să  presinte  o  relaţiune  asupra  de-asupra  căreia  se  află  statua  lui  Alexan­  tide  politice  bugetofage  luptând  sălbatec,
     Feldiora,  ca  ast-fel,  după  cetire,  să  le  potă  Gestiunii  revisuirii  şi  retipăririi  lor.  Ges­  dru  Ips’lanti,  cum  şi  cu  mai  multe  facsi­  unii  contra  altora  pentru  a  să  derima  şi  a
     schimba  între  sine.  Cărţile  din  bibliotecă,  tiunea  întrâgă  s’a  reservat  spre  a  fi  discu­  mile de semnături.               năvăli pe buget.
    ■împreună  cu  dulapul  şi  cu  legatul  cărţilor,  tată în actuala sesiune generală.            3.  In  Tomul  XI  se  publică  coleeţiu-     In  Danemarca  esistă  un  mare  Poli­
     au  costat  87  fl.  Poporul  a  întîmpinat  cu                                            nea  de  documente  adunate  de  d-1  N.  Iorga  tehnic,  adecă  un  institut  industrial  prepa­
    multă  bucuriă  noua  bibliotecă  şi  cărţile  din     Publicaţiunile Academici.            din  archive  italiano  şi  germane.  S’au  tipă­  rând  pe  micii  antreprenori,  conducătorii  de
     ea sunt forte cetite. Viitorul comitet al des­     Dela  sesiunea  trecută  pănă  acum  s’au   rit  până  acum  154  documente  din  anii  lucrări  şi  ingineri  bine  pregătiţi  în  artele
    părţământului  Asociaţiunei  va  ave  să  su­  făcut următorele publicaţiunl:               1517-1579.                                   industriale.
    pravegheze administrarea ei.                        1)  Din Analele Acadetmiei s’au tipărit      4.  Tomul  III  al  Suplementului  II,  în    Buna  chibzuinţă  a  şeolelor  înalte  d’a
                                                  tomurile XVIII-XX.
          Reuniune  pedagogică  română  în  Bu­        2)  Din Istoriile lui Eroăot, în traduce­  care  se  publică  documente  din  archive  şi   fi  aşe4ate  numai  la  ţâră  a  făcut  din  Da­
    covina.  pilele  acestea  s’a  constituit  în  Cer­  rea  premiată  a  d-lui  D.  I.  Ghica,  s’au  tipă­  biblioteci  polone,  a  continuat,  tipărindu-se   nemarca  ţâră  cea  mai  cultă  din  Europa
    năuţi  „Reuniunea  pedagogică  română  din    rit colele 8—10 din tomul IV.                 35  documente.  Volumul,  cu  care  se  încheie   continentală şi cea mai patriotică din tote.
             14
    Bucovina ,  ale  căreia  statute  erau  aprobate                                            seria  documentelor  polone,  se  va  termina
                                                        3)  Din Hronicul vechimei a Pomano-
    de  guvern  încă  din  1893,  dâr  pentru  care                                             în curând.
                                                  Moldo-Vlahilor  de  Dimitrie  Cantemir,  care                                                    Teatru.  Deşi  opereta  „Fledermaus“
    abia  acum  s’au  aflat  bărbaţi  însufleţiţi  şi   se  retipăresce  în  nouă  ediţiune  după  textul   5.  S’a  continuat  tipărirea  traducerii   s’a  dat  în  Braşov  de  nenumărate-ori,  totuşi
    cu  inimă,  cari  s’o  înfiinţeze.  Scopul  socie­  original,  sub  îngrijirea  d-.lui  Gr.  G.  Toci-   românescl  a  tomului  II  din  Fragmente  din   ea  a  întrunit  Sâmbătă  sâra  un  public  mai
    tăţii  este  gruparea  la  un  loc  a  învăţătorilor   lescu,  s’au  tipărit  colele  32—54,  cari  cu­  istofia  Românilor  de  E.  Hurmuzaki,  făcută   număros  decât  suntem  obicinuiţi  a  vedâ  la
    şi  a  tuturor  elementelor  devotate  pentru   prind Scara lui Cantemir şi Indicele general   d^  d-1  I.  Slavici.  S’au  tipărit  pănă  acum   representaţiunile  de  aici.  Dovadă  cât  do
    şcolă,  apoi  promovarea  învăţământului  prin                                              8 cole.
                                                  alfabetic al materiilor, întocmit de d-1 Toci-                                             frumosă  şi  agreată  este  acâstă  composiţiă
    întruniri  pedagogice,  prin  înfiinţarea  de  bi­  lescu. Pentru definitiva închei are a volumu­  6.  S’a continuat cercetarea şi copiarea   a  lui  Strauss.  Direcţiunea  Bauer  a  venit
    blioteci  şcolare,  prin  deşteptarea  interesului   lui mai rămâne de tipărit prefaţa.     documentelor  istorice  din  archivele  oraşe­  aici  cu  puteri  în  adevăr  bune.  Represen-
    la  popor  pentru  şcolă  şi  a  plăcerii  pentru   4)  Prin  decisiunea  luată  de  Academie  lor  Sibiiu,  Cluj,  Bistriţa  şi  Braşov  şi  s’au   taţii  mai  bine  reuşite  decât  au  fost  cea
    îmbrăţişarea  meseriilor,  industriei  şi  comer-
                                                  la  29  Martie  anul  trecut,  cu  sfârşitul  anu­  procurat  astfel  în  cursul  anului  450  docu­  de  Sâmbătă  şi  cea  de  erl,  opereta  „Conld-
    ciului;  prin  cultivarea  gimnasticei,  a  mu-   lui  1897  a  încetat  însărcinarea  dată  la  mente.  Aceste  cercetări  istorice  au  procurat   meister   tot  de  J.  Strauss  (dată  a  doua
                                                                                                                                                    a
    sicei  şi  a  cântărei  etc.  Societatea  pote  în­  1884  d-lui  B.  P.  Hasdeu  de  a  face  Etymo-  pănă acum 2,094 documente.        6ră)  nici  că  se  pot  aştepta  pe  o  scenă  din
     fiinţa  filiale  în  fiă-eare  comună,  unde  se   logicum Magmm Pomaniae. In cursul anului     7.  Ministeriul  afacerilor  străine,  care  provincia.
    află  o  şcolă  poporală  românâscă.  Românii
                                                  trecut,  d-sa  a  tipărit,  ca  introducere  la  to­  făcuse  instituţiunii  nostre  în  1897  un  dar   Teatrul  a  fost  erl  escepţional  ticsit
    bucovineni  speră  mult  dela  viitorul  acestei
                                                  mul  IV,  studiul:  „Negru  Vodă.  —  Inteme-  preţios,  trimiţându-i  în  11  volume  legate  de  lume.  Pe  semne  prea  picanta  operetă  a
    frumose Reuniuni. Dumnecleu să ajute!
                                                  iarea statului muntenesc (1230 — 1380) .      copiile  rap6rtelor  Consulilor  francesl  din  stârnit  gustul  visitatorilor.  Dâr  zelul  acesta,
                                                                                         44
          „Severineana ,  noua  societate  comer­      5)  Comisiunea  alesă  la  3  Aprilie  tre­  Principate  între  1814—1848,  a  continuat  ne  temem,  va  scădâ  ârăşl  şi  âr’  se  va  simţi
                      44
    cială  română  din  Caransebeş,  este  deja  în­  cut  pentru  organisarea  facerii  Dicţionarului  a  trimite  Academiei  numărose  copii  de  pe  cum  suflă  vântul  printre  rânduri.  Direcţiu­
    registrată  din  partea  tribunalului  de-acolo  limbei  române  şi-a  început  lucrările  şi,  în-  asemenea  documente  diplomatice  relative  nea,  care  a  venit  cu  speranţe  de  şanse
    între firmele comerciale.                     tr’un  raport,  special  va  arăta  disposiţiunile  la  istoria  ţărilor  române,  procurate  prin  favorabile, nu credem că va fi tocmai mul­
                                                  luate de densa pentru acest scop.             serviciul  Legaţiunilor  ţării  nostre.  In  cursul  ţumită  de  sprijinul  ce-1  dă  în  genere  pu­
          Socialism  şi  mobilisare.  Din  Ungvar
                                                       6)  In Publicaţiunile fondului Princesa  anului  s’au  primit  astfel  copiile  raportelor  blicul german din loc teatrului german.
    se  scrie,  că  din  causa  mişcărilor  socialiste
                                                  Alina Ştirbei s’au tipărit colele 25 — 69 din  ambasadorilor  francesl  dela  Constantino-       D-ra  Makesch  şi  d-1  Fischer  (comic)
    în acel comitat s’a început o adevărată mo­
                                                  volumul I.  al colecţiunii Acte şi Documente  pole (1639—1848), Petersburg (1788—92) şi  sunt  mult  agreaţi  de  public.  D-ra  Vilma
    bilisare  parţială.  Pe  diua  de  16  Martie  au
                                                  privitore la Istoria Penascerii României, cuprin-  Viena (1716—18) şi ale Consulilor austriac!  Szegheo  a  fost  erl  deosebit  de bine la voce
    flost  aşteptaţi  în  Ungvar  320  de  reserviştl,
                                                  4end acte şi documente relative la Turcia şi  dela BucurescI şi Iaşi (1811 — 17). Ministe­  şi cânta şi aria „ Vorrei morire , intercalată
                                                                                                                                                                             u
    cari  vor  rămâne  acolo  timp  de  6  luni,  fiind
                                                                                                                                                                  a
                                                  la Principatele Române din anii 1804—1844.  riul  afacerilor  străine  continuă  a  ne  trimite  în  actul  al  4°ile >  l   perfecţiă.  întreg  an­
                                                                                                                                                              a
    îhcuartiraţl  în  casarma  „Francisc  Iosif .
                                             44
                                                  Volumul  I.  se  va  completa  cu  o  prefaţă  asemenea copii de acte.                     samblul  a  fost  ca  şi  în  rândul  trecut  forte
    Dâcă  însă  se  va  ivi  trebuinţa  de-a  con-
                                                  privitore la întrâga colecţiune.                                              (Va urma.)   mulţămitor.  Desâră  se  va  da  pentru  întâia
    chiăma  mai  multă  armată,  atunci  feciorii
                                                       7)  Din lucrările bibliografice s’a tipă­                                             oră  aici  opereta  „Der  Wunderhwbe   de
                                                                                                                                                                                    u
    din  nou  conchiămaţî  se  vor  încuartira  la   rit : a) Din Catalogul manuscriptelor româ-
    privaţi.                                                                                     Universităţile în 5) ani marca.             Taund.
                                                  nescî a 2-a făscioră; b) Catalogul descriptiv
         Papa  şi  Dr.  Lueger.  Din  Viena  se  co­  şi analitic al documentelor istorice din colec-   „Gazeta  Ţăranilor   primesce  din               D  I V E R S E .
                                                                                                                         44
    munică,  că  nunciul  Taliani  s’a  presentat  ţiunea  Academiei  va  pute  începe  a  se  ti­  satul  Hooi’iksen  (Danimarca)  urmă-
    dilele  acestea  la  primarul  Dr.  Lueger  spre  pări  în  cursul  anului  viitor  cu  partea  I,   t6rea,  scrisore  dela  un  amic,  care   Unde ajung banii dăruiţi săracilor? In
    a-i  esprima  în  numele  Papei  mulţămită  cuprin4ând documentele domnescl din Mol­       petrece acolo:                                1896,  când  Ţarul  Rusiei  Nicolae  II  visitâ
    pentru  telegrama  de  felicitare,  ce  Lueger  dova; c) Din Bibliografia românescă veche,       Iubite  prietine!  Pentru-că  în  ţâră  să   Parisul,  a  dăruit  săracilor  de  acolo  suma  de
    a  adresat’o  Papei  cu  ocasiunea  jubileului  1508—1830, s’a tipărit fascicola I, care cu­  desbate  de  atâtă  vreme  reforma  şeolelor   100,000  franci.  Biroul  pentru  îngrijirea  să­
    acestuia.  Tot-odată  nunciul  a  predat  pri­  prinde,  în  13  cole  descrierea  a  32  cărţi  ti­  înalte  cum  de  pildă  liceele,  gimnasiile  şi   racilor  a  fost  însărcinat  cu  împărţirea  aces­
    marului  marea  cruce  a  ordinului  S-tului  părite între 1508—1588.                      Universităţile,  găsesc  prâ  înemerit  d’a-ţl   tei  sume.  S’a  făcut  calcul  şi  s’a  aflat,  că
    Grigorie.                                          8.  Flora Dobrogei. de răposatul Dr. D.  scrie,  cum  sunt  întocmite  aci  în  Danemarca   fiă-cărui  sărac  din  Paris  ’i-se  vine  câte  2
                                                  Brândză,  lucrare premiată la 1887 şi al că­  ast-fel de şcole.                            franci.  Un  amploiat,  care  avea  să  împartă
          Cursul  de  economie  iniţiat  prin  reu­
    niunea  de  agricultură  a  comitatului  Caraş-   reia  manuscript  a  fost  restituit  de  d-na   Vei  şti  lămurit,  că  aci  în  Danemarca   banii  săracilor  din  cercul  său,  a  venit  la
                                                                                                                                             idea să facă un semn pe fiă-care monetă.
    Severin şi condus de d l profesor Iosif Bălan,   Brândză, a început a se tipări.           universităţile  sunt  clădite  şi  aşe4ate  la  ţâră,   După  ce  a  distribuit  tâtă  suma  lui
    s’a  terminat  cu  esamenul  ţinut  în  5  Martie   9.  Conform  decisiunii  Academiei  din  în sat.                        >
    c.  n.  Elevii,  în  număr  de  22,  toţi  economi,   sesiunea  generală  a  anului  trecut,  s’a  tipă­  In  mijlocul  mai  multor  sate  mari,   încredinţată,  a  trimis  la  un  birtaş  o  ban­
    au  răspuns,  după  cum  comunică  „Foia  Die-   rit,  în  volum  separat,  Cimiliturile  Români­  ve4l  ridicându-se  câte  o  clădire  nemăr­  cnotă  de  1000  franci  să  i-o  schimbe  în
    cesană ,  forte  bine  la  întrebările  puse  de   lor,  culese  şi  puse  în  ordine  de  d-1  Artur  ginit  de  mare;  de  jur  înprejurul  clădirei,   bani  mărunţi  de  câte  2  franci.  Birtaşul  i-a
          44
    membrii  eomisiunei  şi  toţi  au  fost  premiaţi   Gorovei,  care  a  adaos  la  finele  colecţiunii  mici  case  frumuşele  în  cari  stau  studenţii,   schimbat  bancnota  şi  amploiatul  a  consta­
    cu  câte  una  seu  două  unelte  de  grădină:   un  indice  şi  un  glosar.  Lucrarea  cuprinde  câte doi, trei, cel mult, la un loc.   tat.  că  între  banii  primiţi  cei  mai  mulţi
    forfece, cuţite, fireze etc.                  27 cole.                                           Pentru  profesori  sunt  alte  case  mai   erau  piese  de  câte  2  franci,  ce  fuseseră
                                                       10.  Au  rămas  a  se  tipări  în  anii  ur­  mari,  presărate  printre  ale  studenţilor,  între   împărţite  săracilor  şi  însemnaţi  de  el.  Etă
                                                  mători: a) Ţăranul român, de d-1 Gr. Toci-  studenţi  şi  profesori  e  o  intimitate  mare,   unde  au  ajuns  banii  dăruiţi  săracilor  din
            Academia Komână                      lescu,  lucrare  premiată  la  1882.  b)  Catalo­  sera  merg  cu  toţii  în  salonul  universităţei,   Paris!
                                                 gul inscriptiunilor antice descoperite in {eră,  unde  stă  Rectorul  cu  familia  sa,  şi  acolo   îngheţate  electrice,  pilele  aceste  o
          Sesiunea generală din anul 1898.       de d-1 Gr. Tocilescu.                         fac  împreună  musica  instrumentală,  vocală,  damă  din  Paris  a  făcut  mare  surprindere
         Raport asupra lucrărilor făcute în anul       11.  In  anul  acesta  s’au  stabilit  rela-   intonâză  cânturi  naţionale;  fac  recitări  din  ospeţilor  săi  cu  o  invenţiune  din  cele  mai
                     1897-98.                    ţiunî  de  schimbul  publicaţiunilor  cu  Socie­  autori  classicl;  declamă  bucăţi  alese  din  nouă.  In  mijlocul  mesei  adecă  se  afla  o
                      (Urmare).                  tatea  Imperială  pentru  istoria  Rusiei,  din   tote  literaturile:  de  trei  ori  pe  săptămână  farfuriă  mare  acoperită  cu  buchete  de  flori.
                                                 Petersburg.                                   jocă  piese  de  teatru,  dau  concerte,  şij  dan-  La  semnul  dat,  un  servitor  descopere  far­
               Şedinţele de peste an.
                                                       In  dar  s’au  dat  publicaţiunile  Acade­  sâză  la  olaltă  cu  familia  Rectorului,  unde  furia,  în  care  se  aflau  pome  şi  cari  ardeau
         In  cursul  anului,  Academia  a  ţinut                                               învaţă  în  acelaşi  timp  cuviinţele  sociale  şi  într’o flacără electrică. Din aceste apoi s’au
                                                 miei  nostre  următorelor  biblioteci:  Asocia-
    38  şedinţe  ordinare,  din  cari  7  au  fost  pu­  ţiunea  naţională  arădană  pentru  cultura   de salon. Profesorii şi Rectorul fac educaţia  format  îngheţatele  electrice.  O  damă,  care
    blice. In aceste şedinţe s’au făcut mai multe   poporului  român,  în  Ungaria;  Biblioteca   casnică, şi şocială a studenţilor.         a  gustat  din  îngheţatele  electrice,  4ice,  că
    comunicări şi discuţiunl sciinţifice...      gimnasiului  real  din  Tîrgu-Jiului;  Biblio­     Pănă  în  prânz  au  studiile  teoretice,  tocmai  aşa  se  simţe  ca  şi  când  ar  fi  în­
         Nouele traduceri şi ediţinnî de cârti bi-  teca  Academiei  ortodoxe  din  Cernăuţi,  în   âr  după  masă  să  dedau  la  eserciţii  fisice  ghiţit o buteliă de Leyda.
    sericescl,  cari  se  fac  de  mai  mult  timp  sub   Bucovina;  Biblioteca  parochiei  gr.  or.  din   violente,  la  lupte  atletice;  după  amâ4l  să
    direcţiunea  şi  cu  îngrijirea  S-tului  Sinod,   Deva, în Transilvania.                  duc  unii  în  ateliere,  alţii  în  grădină  şi
   au  format  obiectul  unei  discuţiunl  în  Aca­                                            câmpul  Universităţii  pentru  a  să  esercita            L  i t e r a t u r ă .
   demie  în  şedinţa  dela  13  Iunie.  S’a  obser­  Publicaţiunl Hurmuzaki şi cercetări istorice.  în  artele  manuale,  şi  artele  rurale.  Studenţii   Archiv  pentru  filologia  şi  istoriă  de
   vat,  că  atât  în  traducerile  din  nou  făcute,   Publicaţiunea  de  documente  istorice  Universitari  în  Danemarca  în  marea  lor   T.  Cipariu.  Doritorii  de-a  avâ  acest  preţios
   cât  şi  în  reeditările  traducerilor  mai  vechi  s’a continuat şi în anul trecut.        majoritate  fiind  feciori  de  ţărani,  sunt  so­  archiv  îl  pot  procura  dela  Administraţia
   de  cărţi bisericesc!, s’au introdus înnoiri de     1.  Din  Tomul  IX,  partea  a  2-a,  care  brii  de  fel,  iubitori  de  muncă,  de  osteneli   4iarului  nostru  complet  (dela  anul  1867—
   limbă,  s’au  fabricat  cuvinte  nouă  şi  s’au  cuprinde  documente  din  archive  străine,  şi  de  încercări  de  a  birui  orl-ce  dificultăţi   1871/2).  Preţul  pentru  un  an  singuratic
   întrebuinţat  construcţiunî  şi  disposiţiunl  de  dela  Veneţia  şi  alte  oraşe,  s’au  tipărit  273  ale vieţei.  t                   3  fl.;  pentru  toţi  patru  anii  12  fl.  trimis
   frasă  nepotrivite  cu  spiritul  şi  cu  tradiţiu-  documente din anii 1751—1791.               Din  causă  că,  liceele,  gimnasiile  şi   franco.
   niie limbei; s’a cerut, ca Academia să caute       2.  Tomul X, în care d-1 N. Iorga a      Universităţile  Danemarcei  au  ca  scop  d’a
   modalitatea  pentru  a  colabora  de  acum  publicat raportele Consulilor prusienl adu­     forma  buni  industriaşi,  buni  agricultori,   Proprietar: Dr. Aurel JSfftBreşiaiau»
   înainte  cu  S-tul  Sinod  la  editarea  cărţilor nate de. d-sa la Berlin, s’a terminat. Volumul buni  comercianţi,  buni  uvrieri  educaţi  în   Redactor' responsabil: Crregoriw Maior.
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44