Page 4 - 1898-03
P. 4
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 47—1898
valului său Sofronie. Acesta fu dus la spi dat jos din vagonul de salon, ce li-s’a fost geniu Ha eman la anul 1869 în preot şi s’a După acesta a felicitat ieromonachul
tal, er Enea se află arestat. Acestă dramă pus la disposiţiă, s’a audit din depărtare trimis ca administrator parochial la enoria Nectarie Prodanciuc pe noul Egumen în
a produs o adâncă impresiă în tot satul. numai un singur „Eljen" răguşit. Romanescl. numele conventualilor prin o cuvântare
Din partea autorităţilor civile nu s’a In 187B fu denumit de paroch la eno forte potrivită, la care a răspuns D-l Egu
Furt cu spargere. Acll nopte s’au în vedut la gară nimeni, afară de senatorul ria Margina, unde a păstorit prin un res- men prin un discurs escelent atât cătră
tâmplat în oraşul nostru două caşuri de Alesius, care, se vede, a bineventat pe os- timp de 23 de ani, escelând prin o pru conventualî, cât şi cătră mulţimea îndesită
furt cu spargere. Primul a fost la prăvălia peţii Ploescenl înlocuind pe primarul ora denţă deosebită pastorală şi blândeţă pă- de popor, arătându-le mulţămita sa.
lui Julius Teutsch (Târgul cailor), de unde şului. rintescă, aşa încât şl-a câştigat încrederea Finindii-se prin acesta actul introdu
/
s’au furat 13 fl., er al doilea în biroul Mar Ospeţii au descălecat la hotel „Eu şi iubirea cea mai devotată a parochieni- cerii noului Egumen în biserică, s’a con
tin Copony (Strada porţii), furându-i-se o ropa , unde li-s’a pregătit locuinţa. La 7 lor săi. Cunoscând meritele sale şi prea dus în locuinţa sa. După masă a predat
11
piesă de aur şi câţl-va franci. ore sera se va da un banchet în onorea iubitul nostru Archiepiscop şi Metropolit delegatul consistorial noului Egumen cheile
lor, er la orele 9 vor visita petrecerea Arcadie, îl chiretesi în anul 1896 în esarch bisericii şi ale porţii dimpreună cu sigilul
Concerte. Musica orâşenâscă, după cum
arangiată de casina oficerilor din loc. Mâne cu distincţiunea de brâu roşiu. Devenind Mănăstirei, preţiosele, ornatele bisericesc!,
am mai anunţat, va da mâne, Duminecă
în 13 n. c. un concert în Redouta oraşului înainte de amedî se va produce în onorea apoi văduv, a trecut din cinul secular la actele şi biblioteca mănăstirescă. Mulţă-
ospetilor români în noua casarmă de ca- cel regular şi fu ales în an. 1897 de Egu
cu următorul program: 1) „Marşul Touriş- mind apoi noul Egumen conducătorului in-
valeriă din Braşovul-vechiu un joc de că men, er în anul 1898 în 11 (23) Februarie terimal, vicarului sfintei Mănăstiri Silvestru
tilor din operetta „Der Hochstapler" de
u
Grustav Meyer. (Nou); 2) „Ouvertură la lări ă din partea oficerilor de husari şi un a fost şi introdus de Egumen la sfânta Tonigari pentru esacta conducere pe tim
11
Caoussel cu patru tunuri din partea ar
Mănăstire Suceviţa.
u
„Hebriden de Mendelssolm; 3) „Civil şi pul sedis vacanţei, s’a finit cu acesta ac
tileriei. Din incidentul acesta noua ca , In amintita di a sosit delegatul con tul introducerii.
militar", vals de Ziehrer. (Nou); 4) „Ber-
sarmă de cavaleriă este împodobită cu tri sistorial, I. P. O. Sa părintele Archiman- Nectarie N. Prodanciuc.
ceuse“, Violin-Solo de Simon. (Nou) (D-l
Kroupa); B) „Dormiai", cântec pentru corn colorul României, cu stegul negru-galhen drit-Mitrofor şi Egumen al sfintei Mănăs
şi cu tricolorul unguresc, apoi cu emblemele
de Villacross; 6) „Salutare la Rusia , fan tire Dragomirna, Desideriu Cozub, în eno
11
ambelor state şi cu portretele Regelui Ca- ria Margina, fiindu-i încredinţat din partea Beutura-1 s&râcesce şi-l desono-
tasie pentru flaut de Popper (d-l Ploss); rol şi al monarchului nostru. Conform pro
11
w
7) „Ouvertura la povestea „Cenuşotca de Consistoriului ‘introducerea noului Egumen. reză pe om.
gramei de primire, oficerii ploescenl vor Pornindu-se amândoi Egumenii cam pe la
A. Brandner; 8) „Jocuri ungurescl“ com Dialog (între sătenii Vasilie şi Dumitru).
visita şi casarma bonvedilor, unde li-se va 11 ore a. m. din Margina, au fost petre
puse de Ristits; 9) „Neue Wiener Volks- oferi un dejun. Duminecă după amâdl se
musik“, mare potpouriu de Komzâk; 10) vor rcîntorce la Ploescî. cuţi de un banderiu de călăreţi şi de o V. Bana sera, nene Dumitre;
„Inimă de copilă . Polca mazur, de Meyer. mulţime forte mare de parochienî tot dru bine te-am găsit sănătos!
11
(Nou); 11) „Willst Du mit? vals din ope mul ; sosind între strigătele frenetice a mii D. Bine-ai venit sănătos, nepăte,
u
11
K
retta „Der Hochstap]er“, de Gr. Meyer. KSin EBaseowiraa. lor de poporenî „să traescă şi „vivat pe der cu ce veste ai mai venit pe la
(Nou). — Tot mâne va concerta şi taraful — Martie 1898. hotarul Suceviţei, i-a întâmpinat un alt noi ?
de lăutari a lui Dick în restaurantul Flei- banderiu de călăreţi din Suceviţa cu o V. Cu veste bună, nene Dumi
scher (Ianura). începutul la 7 şi Y ore Devenind vacant postul de Egumen mulţime forte mare de poporenî de aici. tre ; am venit să te mai văd ce mai
2
sera. Intrarea liberă. în st. Mănăstire Suceviţa, s’a escris din înainte de 12 ore sosind la întâiul portal faci, ca să mai stăm şi amendoi de
partea Consistoriului concursul spre ocu al Mănăstirei, unde i-au întâmpinat d-l vorbă, şi să mai scurtăm din năpte,
parea acestui post şi s’a denumit de comi- administrator parochial Zaharie Percecu şi că şi aşa e prea lungă.
O carte poştală este de ajuns, ca să
ajungă cineva în posesiunea eolecţilinei sariu pentru alegerea unui nou Egumen învăţătorul Fedorciuc dimpreună cu toţi D. Bine-ai tăcut Yasilică, treci
complete de mostre şi a jurnalului ilustrat înalt prea Cuvioşia Sa D-l Arcliimandrit- şcolarii şi şcolăriţele, cari toţi formau îm şi şecjî la noi.
de modă din Grand Magasin „Au prix fixe“ Mitrofor şi Inspector al Mănăstirilor Miron preună cu poporul număros şi cu autistele V. Ve mulţămesc de şedere,
Wien I Graben 1B, care representă moda Calinescu, care în 11 (23) Septemvre 1897 comunal un şpalier forte frumos. La al c'am tot şedut. Der ce mai faci, nene
în chip escelent. Atragem atenţiunea asu
11 a şi făcut alegerea numită, fiind ales una
pra inseratului „Grand Magasin Au Prix doilea portal aştepta întreg conventul îm Dumitre! Nu te-am mai vecjut de
Briider Hirsch, nur Wien Graben 15. nim din partea Conventului vrednicul şi preună cu vicariul lor Silvestru Tonigari, mult nici pe la biserică, doră-ai fost
mult meritatul paroch şi esarch din enoria postându-se în portă în două rânduri, fiind bolnav ?
Margina: Prea Cucernicia Sa D-l Vladimir toţi îmbrăcaţi în Mantie, er ieromonachul D. De bolnav n’am fost bol
Visite oficeresci. Astădl au sosit în Penney de Herszeny. Primind apoi nou ale Nectarie Prodanciuc şi Diaconul Gerasim nav, mulţumesc lui Dumnecjeu şi
oraşul nostru cu trenul accelerat dela 2 sul Egumen ordinul Consistoriului de a se Prelipceanu îmbrăcaţi în ornate şi ţiind Dumitale de întrebare, der cu tre
ore 19 m. oficerii români, cari au venit din înfăţişa spre acest scop în sfânta Mănăstire sf. Evangelie şi sfânta cruce în mână. buri multe: mai prin casă, mai prin
Ploescî, ca se întorcă visita, ce li-au fă Dragomirna, de a primi Rasaforul şi ulte Scoborîndu-se amândoi Egumenii din curte şi mai prin grajd pe la vite,
cut’o în 9 Februarie st. n. a anului curent rior şi Mantia, a şi urmat acestui ordin, trăsuri, s’au îmbrăcat amândoi în Mantie căci de când mi-s’a dus feciorii la
oficerii din garnisona Braşovului. Aceste întrând în starea monachală, dându-i-se şi sărutând sf. Evangelie şi sf. cruce, a cătănie,, am rămas şi eu singur ca
visite se făcură pe basa de învitaţiunl re numele călugăresc Vasilie, apoi a fost chi- fost primit noul Egumen de vicarul mă un cuc şi fără nici un ajutor.
ciproce din partea corpurilor oficeresci dela retesit de înalt Prea Sfinţia Sa D-l Ar- năstiresc cu pâne şi cu sare, de unde apoi V. Apoi se fim numai sănetăşî,
Ploescî şi Braşov. chiepiscop şi Metropolit Arcadie Ciuper- s’au condus la tragerea campanelor şi bu nene Dumitre, ca se putem isprăvi
Din Ploescî au sosit cu totul 17 ofi covicî în diua sfinţilor trei IerarchI, chra- buitul secăluşilor şi cu strigăte entusiaste tbte, căci fără muncă şi fără năcaz
ţeri ai garnisonei de acolo de tote armele, mul bisericii seminariale, ca Protosincel şi din partea numărosului popor „să trăescă nu putem trăi. Mâne, poimâne îţi
u
w
sub-conducerea unui Locotenent-colonel. La Egumen al sfintei mănăstiri Suceviţa. şi „vivat , în sfânta biserică, unde a făcut vor veni şi feciorii acasă şi atunci
gară unde se adunase lume multă, erau Aici voim mai întâiu a aduce o scurtă mai întâih rugăciunea de mulţămire şi do- o să mai scapi şi d-ta de atâtea
aşteptaţi de vre-o 20 ofiţeri din gar biografiă asupra personei nou denumitului xologia pentru noul Egumen, apoi l’a in gi’ijî-
nisona nostră de tote armele, dela armata Egumen Yasile Renney de Herszeny. Pă trodus delegatul consistorial, D-l Archi- D. La asta mă gândesc şi eu
comună şi dela honvecjime, sub conducerea rintele Renney s’a născut la anul 1843 în mandrit Cozub, pe noul Egumen prin o Vasile, ca se-mi vie feciorii acasă.
d-lui locotenent-colonel Finger al regimen comuna Burla ; aici a fost tatăl seu preot cuvântare forte nimerită, recomandându-1 Cel mai mare de trei ani au fost
tului Nr. 2 de infanteriă. După-ce s’au sa şi mai pe urmă protopresbiter. Dânsul se Conventualilor de Egumenul şi stăpânul în tbmnă de când e dus în Bosnia.
lutat şi presentat reciproc, se urcară în tră trage dintr’o familiă vechie boierescă. lor, pe care au de acuma înainte a-1 re- — Unde păcatele va fi şi aia? —
suri şi porniră în oraş, mergând tot doi După terminarea studiilor gimnasiale, filo cunosce, a-1 onora şi a-1 asculta. Apoi l’a er’ cel mai mic e dus la Viena.
câte doi, un oficer dela noi cu unul dintre sofice şi teologice s’a chirotonit de ferici invitat pe noul Egumen de a-şl ocupa V. Şi cum de n’a venit şi el
ospeţî. Nu s’a făcut nici un fel de mani tul episcop, mai pe urmă Archiepiscop şi strana egumenescă, dându-i şi cârja, şi a-şl acasă cu ceilalţi feciori, nene Du
festaţia la gară. Când ospeţii rdmânl s’au Metropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei Eu- ceti reversul de Egumen. mitre?
neîndemânatic între zidurile oraşului, unde Sosind diua destinată, neam pregă er noi trântirăm un hohot de rîs. Sasul, stăpâni bucuria, ce ne preocupa, sciind
eram trimis de tata spre procopsâlă, şi în tit de drum, ceea ce am făcut forte re văcjându-se păcălit, am băgat eu de semă, cheile în mânile nostre.
orele libere, sătul de greoiul miros al şco- pede, căci n’am avut alta de făcut, decât că ar fi avut poftă să tragă o înjurătură, După-ce ne-am desamorţit niţel de frigul
lei şi de pânditorii ochi ai profesorilor, să ne tragem mănuşile, să ne luăm basto- dâr noi fiind că eram patru, er el cu cai ce-1 strînsesem în spate, am încenut să vi-
adese-orl eşiam la câmp, de unde cu duio naşele şi să ne ridicăm gulerile paltbnelor, cu tot trei, a plecat, er înjurătura ’i-s’a oprit sităm cămara, pivniţa şi t6te odăile cele
şie priviam spre drăgălaşul meu sat natal, spre a putâ înfrunta asprimea iernei. în gât. lalte. Am rămas satisfăcuţi cu ordinea şi
de care deci de chilometri mâ despărţiau. Veseli, ca pasărea, ce scapă din coli După o călătorie de vre-o trei ore mai cu sâmă cu conţinutul lor.
Şi mă duceam cu gândul pănă acasă, ve vie, uşori la paşi şi la pungi, mergeam cu am ajuns în sat şi curând după aceea în Am fi voit bucuros să facem şi „scon-
deam bine pe toţi ai noştri împrejurul me locotenentul în frunte pe drumul de ţeră, spaţiosa curte a notarului. Aci am vădut trarea cassei“, să vedem cum stă notarul
sei, în mijlocul căreia fumega mămăliga ce ducea la unchiul lui Saia. o trăsură cu caii prinşi gata de drum. Era şi în privinţa banilor, der din întâmplare
galbenă şi rotundă, ca o lună plină; ve trăsura notarului. Când am întrat în casă, uitase să lase şi cheia aceea drăgălaşului
deam cânii aşteptând la uşe cu neastâm Un vânt rece amestecat de zăpadă ne notarul şi soţia sa erau gata să ese învă său nepot.
păr, îi audeam cum se reped şi latră aşa în înroşi palidele feţe şi o brumă uşurică se luiţi în bunde blănite. Nu sciu ce impresie Intr’aceea baba Fira ne gătise o masă
acăţâ de pufuşorul de sub nas, care abea
vânt, ca să-i audă cei din casă şi să nu şl le va fi făcut sosirea nostră, destul că no boerescă, la care ne-am şi aşedat, fără a aş
începea a „mîji“.
■uite a-le da şi lor cuvenita porţiă; zăream tarul ne (fise: „Aţi nimerit cam rău, căci tepta să ne mai r6ge.
pe moş Oătănoih deretecând prin curte Gu glume şi cânteoe mergeam pe noi etă-ne gata să plecăm la oraş pe vre-o După masă ne-am apucat de un „pre-
câte ceva, cu pipa în gură şi cu mustăţile drum înainte, întrecându-ne care de care două dile, der pentru aceea fiţi bine ve feranţ“ aşa de trecere de vreme. Când
îngălbinite de fum şi mă pomeneam, că şi să facem mişcări mai caraghiâse. niţi. Ecă, nepâte, — continua notarul adre- acest joc începu a ne plictisi, fiind-că îl
gura şi ochii îmi lăsau apă. Intr’un loc drumul scoboră spre de- sându-se cătră Saia, aici sunt cheile jucam fără nici un interes, căci bani nici
Odată vine la mine colegul meu Saia vale, er în urma nBstră se aude uruitul dela pivniţă, dela cămară şi dela odăi, şi unul nu prea aveam, veni Saia cu o nbuă
şi ml face propunerea, ca împreună cu vr’o unei căruţe. In ea se afla un Sas, care dincoce e baba Fira, o femee de totă în şi unică idea de feliul său, adecă să jucăm
doi prietini să mergem în feriile Crăciu mâna repede la vale. De odată colegul crederea, petreceţi-vă cum vă place şi „31 pe vin. Şi âtă cum: Unul da banca.
u
a
nului pe vre o două cjfi® l unchiul său, Moise începe a striga după Sasul, care tre mâne seră să vă aflăm tot aici • u Cel ce câştiga trebuia să bea la moment
notariul D. într’un sat din apropiere. Am cea pe lângă noi: Jupâne, jupâne! opresce Cu acestea plecară, eră noi îi petre atâtea pahare de vin, pe câte anunţase că
primit cu mare bucurie acestă invitare şi că-i primejdie! Cu greu putu Sasul ţinea curăm până la portă. In sufletul nostru ia foie, er decă „tropa", cantitatea aceea
ua
aşteptam cu dor cfi plecării. Lângă noi caii în loc, şi cu privirea întrebă pe Moise, simţirăm aceeaşi bucurie, cb o simt nisce de vin întră în bancă, adecă în pântecele
s’a asociat şi colegul Moise şi locotenentul că ce e? — Da nu vedî domniata că se copii răsfăţaţi, când plâcă părinţii lor de banoherului. Nu cred să fi venit de 2 - 3 ori
C., adl major.. învârtesc rotele dela căruţă? — dise Moise, acasă şi îi lasă singuri. Abia ne puturăm rândul la fiă-care să dea câte-o bancă şi