Page 41 - 1898-03
P. 41
ft&sfcttt, i&iîiîtwţtea», .,6axeta“ iese îs flă-care di,
<i Tţjjsaai
AsonaieniB pntn Austro-ungarla:
S.^S'T, pj»ţ* S.W5 §ih Pe un an 12 fi., pe şese luni
S«ci.»ri KtfrtkAoa.i't *& 4-» 6 fl., pe trei luni 3 fl.
jsîBiwse. -• a*»«ta«si3pto ea jj N-rii de Oumineoi 2 fl. pe an.
:>îvvsn#i!. îmiri România si străinâiare:
lăSERXTt S» plăet.-.ataî* *o»!-
'•Mcnţlun» In Hiaşov ffi In ni- Pe un an 40 franol, pe ţăce
wîtorolo Birturi ia enMolw!: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te Yitfut: Y- Swfau. Etinriik N-rii de Duminecă 8 frate'.
gjhattr, Rudoif Sli)»*, A. Opyslikt Se prenumără la t6te oâcieie
KîschfolKar; Anlon Ocytiii. J. poştale din Intru şi din aiura
tkVHubcr. ta Budupest»: J. Y. şi la dd. aoiectori.
wfiiibrrgrrg, Stksttm Btrnjtf in APnameuml panii BtasoŢ
Bnouresci: Agenct StKot, 3no- adminifltratiunea, piaţa maro,
eursaio do Koiunsnic; ta Hb.hi- târgul Inului Nr. 30 etauiu
bar^: Sartlyt <4 Uubmar.n.
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praful Iniurţlunllor: o cossă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
Srarmond po « colină 0 ax. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
oOox. timbra poetea o patrii» jb. InT tj l l s z x . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
soro. Publicări mat dssa după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
iasriiă ai învoială. său 16 bani. Atftt abonamen
Eaolame pe pagţns a 8-a o tele oftt şi inserţiunile sunt
aeiiă 10 or. său 60 bani, a se plăti înainte.
Nr. 55. Braşov, Mercur! ii (23) Martie 1898.
Declararea contelui Thun. nou, că contele Tbun consideră credinţă nestrămutată cătră persona Ma por de şi cu toţi locuitorii acestui stat. Acest prin
anul acesta al jubileului împărătesc jestăţii Sale, în concordiă şi cu bucuriă ne cipiu guvernul îl va aplica şi aduce la valore
Cunoscem, In fine, şi declaraţia ca cel mai priincios pentru o ac turburată. (Aplause-vii). D-l Zurcan striga pe cale constituţională la decisiunea asupra tu
noului ministru-preşedinte austriac, ţiune de pace a popărelor monar apoi un „Hocb“ întreit pentru Majestatea turor cestiunilor, cari ating interese politice,
ce a făcut’o erî în cameră, după chiei şi că acest guvern apelâză la Sa împăratul. (Deputaţii se ridică şi strigă ori economice, întrepunendu-se pentru drept,
44
deschiderea parlamentului. toţi cu deosebire spre a conlucra la de 3-orI „Hoch! ) ordine şi autoritate. Reforme folositore so
Ea nu conţine nimic nou, nimic, soluţiunea problemei reînoirei pac Se constitue apoi camera, alegendu-se ciale, înaintarea progresului cultural, ridi
ce ar putd se lămurescă cât de pu tului cu Ungaria. opt notari, între cari e şi d-l Popovicl. carea raporturilor materiale şi morale ale
ţin situaţiunea critică actuală, care Scurţimea lapidară a declaraţiei După acesta preşedintele de etate pro poporaţiunei, şi mai ales ale păturilor
ţine îu cea mai mare încordare în- ministrului-preşedinte face să iese în vocă pe deputaţi să depună votul. estinse ale ei, cari sunt avisate la rodul
trega monarchiă. relief numai apelul la patriotismul Se procede apoi la alegerea preşedin muncei proprie, sprijinirea industriei şi a
Cum-că guvernul vr6 se resta- tuturor partidelor; dăr prin accen telui. Dintre 241 de voturi, 44 au fost albe, âr agriculturei sunt în interesul statului întreg
bilescă stările normale parlamentare tuarea de „drept, ordine, autoritate , 197 au fost date pentru Dr. Victor Fuchs, şi deci vor fi cât mai mult promovate prin
44
44
era de sine înţeles, şi tot aşa urma de „pericuiose restanţe ale lucră care astfel a fost ales preşedinte. Schone- guvern.
de aici logic, că pe câtă vreme e rilor statului, de „interesele de pu rianii fac mare gălăgiă, strigă şi insultă pe „Guvernul, nisuind din răsputeri la
vorba do stări parlamentare, t6te tere ale imperiului, dă să se cu- preşedinte. Mai ales protesteză în contra realisarea acestui scop, aşteptă firm, că pe
44
trebue se se petrecă pe cale consti născă, că s’a atins deja marginea, declarării preşedintelui, că legea Falken- aceste terene deosebirile de partid nu se
tuţională. Nici asigurarea privitdre pană unde se păte spera într’o re- heym se pote considera ca esistentă. Cu vor manifesta şi tote puterile se vor uni
la „calea constituţională * nu conţine solvare pe cale normală. acestă declarare nu sunt mulţămite nici la lucrare comună la serviciul posiţiei de
4
ceva nou, afară p6te dăcă vom pri Mâne va începe camera discu celelalte partide, nici aceea a lui Lueger. putere economic şi, printr’asta, şi politice
vi-o ca un răspuns la faimele lăţite ţia asupra acestei declarări şi atunci Terminându-se discuţia, preşedintele a statului. Condiţia prealabilă pentru îm
despre pretinse tendinţe reacţionare se va vedă, că tăte perspectivele dă cuvânt contelui Tbun. plinirea acestei probleme patriotice este
ale cabinetului Tbun. frumose ale unei comune conlucrări Declararea contelui Thun. îmblândirea contrastelor naţionale, o ac
Declararea, că guvernul se va pacînice pe terenul economic nu pot ţiune de pace, pentru care tocmai anul
conduce de principiul dreptăţii faţă să delăture, său să amorţăscă măcar Ministrul-preşedinte Thun a făcut ur- acesta va fi mai mult chiămat.
cu tote popărele şi locuitorii statu năcazurile şi nemulţămirile politice mătorea declarare: „înalta cameră să fiă convinsă, că
lui este frumdsă şi îmbucurătăre. ale popărelor. „Prin grafia Majestăţii Sale chiămat guvernul, înoât va atârna dela el, va face
Dăr care guvern austriac nu a <^is, la postul de ministru-preşedinte şi condu tot posibilul spre a ajunge la acestă ţîntă
că va urma după acest principiu? cător al ministerinlui de interne, am onore sublimă.
Dăcă l’a şi urmat, ori nu, acesta Deschiderea parlamentului vienes. a mă presenta împreună cu colegii mei „Guvernul se adreseză în numele
este cu totul alt-ceva, der destul, că înaltei camere. Să-mi fiă permis, ca îndată Austriei, plin de încredere, la tote parti
l’au pnrtat prin gură cu toţii. Mai toţi deputaţii s’au presentat erî, se şi orientez înalta cameră asupra celor dele acestei înalte camere şi speră că, pă
Afirmarea contelui Tbun, că Luni, în cameră, ca să asiste la des mai însemnate ţînte, pe cari a-le urmări trunse de spirit patriotic, vor fi gata de a
principiul dreptăţii cătră tote popo- chidere. Tribunele şi galeriile erau înde- guvernul are cea mai bună voinţă. presta lucrările de stat neapărat necesare,
rele şi cătră toţi locuitorii se razimă suite de lume. Manifestaţiunî nu s’au fă „Guvernul consideră restabilirea stări ce se află într’o restanţă periculosă, spre
w
44
chiar pe „tradiţiunile legale ale cut. îndată ce a sosit ministrul-preşedinte lor normale parlamentare şi a mersului re binele întregului şi a părţilor sale . (Vii
monarchiei „austro-ungare , are lipsă Thun cu ceilalţi membri ai cabinetului, con gulat al legislaţiei ca prima şi cea mai în aplause).
44
de-o ţepenă corectură, cel puţin în ce tele Tbun a declarat, pe basa împuternici- semnată problemă politică a lui, mai ales *
In fine se propune din partea ger
privesce jumătatea ungară a monar rei preaînalte, parlamentul de deschis şi a în momentul de faţă, când o aşteptă să-şi
chiei. D-l Tbun ar trebui să scie, că provocat pe deputatul Zurcan, arhimandri afle resolvarea lor parlamentară negociările mană, ca asupra declarărei ministrului-
aici tradiţiunile legale sunt, tocmai tul român din Bucovina, să ocupe locul cu cealaltă parte a monarchiei, atât de preşedinte Tbun să se deschidă discusiunea
din contră, în cel mai mare grad preşedintelui de etate. urgent reclamate în interesul posiţiunei de în şedinţa viitore. Acestă propunere s’a
primit unanim.
prejudiţiăse principiului amintit. Luând presidiul, deputatul Zurcan sa putere a imperiului şi a întărirei sale eco
Der observarea acăsta o facem lută pe deputaţi, cerând sprijinul lor bine nomice. Pentru soluţiunea acestei probleme,
numai în parantesă şi continuăm a voitor. Esprimă dorinţa, ca camera să se guvernul apelâză la toţi, cărora le zace la Cresce serăcia ’n ţeră.
constata, că şi apelul la conlucrarea pună pe lucru cu devotament, ca să-şi câş inimă va4a imperiului şi le este scumpă
pe terenul economic, industrial etc., tige mulţămirea poporaţiunei. Ca indemn însemnătatea formelor parlamentare. Fideli Criticând politica financiară a guver
cu delăturarea divisiunilor de partid, deosebit îi pote servi iubileul gloriosei dom- tradiţiunilor legale ale monarchiei austro- nelor unguresel, ce s’au succedat dela 1867
nu este nouă. El s’a repetat în t6to nirl a Majestăţii Sale, spre a petrece acestă ungare, guvernul va ave în vedere în con încoce, şi pănâ acll, deputatul Francisc Kos-
declarările guvernelor anteriăre. serbare cu sentimente de mulţămire, de iu ducerea afacerilor publice cu cel mai înalt suth în şedinţa dela 19 Martie a camerei
Rămâne der ca singur moment bire (Wolf: Ordonanţe de limbă!) şi de principiu pe acela, al dreptăţii faţă cu tote po ungare a făcut câte-va constatări, prin cari
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 din depărtare erau acoperite încă de ne tură din drum şi se ascunseră în pă- spate. Toţi priviră îndărăt. Compania mon-
guri, de după cari numai ici-colo se vedea puşoiă. tenegrenilor, care încunjurâ pe Sârbi, ş’a
(13) tabloul viu al dimineţii, de jur împrejur — Laşilor! Nemernicilor! unde mer dat de asemenea silinţe zadarnice a-i reîn-
ploua. In tote părţile linişte. Ici zace ca geţi ? înainte! înainte asupra Turcilor! toree. Doi laşi cădură împuşcaţi de glonţe
Pagini din istoria resboiulni davrul unui soldat, care fusese ucis în fugă, strigă roşu de mâniă Aleksiew, care con slave.
şi care începea să se descompună; colo
slavo-tnrcesc. ducea pe voluntari. CâţI-va Sârbi se opriră Intr’aceea sosi timpul, să schimbe pe
câţî-va stejari cn crengile rupte, găuriţi de
nebotărîţl; cei-lalţî însă se înfricară şi fu Senyzin! comandantul batalionului sârbesc.
(Naraţiune, de G. Veririgen.) glonţe; mai încoce pământ crăpat de gra- giră şi mai tare care încătrău, departe Turcii nu l’au lăsat să între în sat, ci i-au
nate... La marginea pădurei se întindea un
(Urmare.) de Ruşi. eşit înainte. Deja la primele puşcăturl Sâr
lan estins de păpuşoiu, dindărătul căruia
XII. Aleksiew era furios pănă la nebuniă. bii începură a-se nelinişti şi mulţi dintre
sclipia satul ocupat de Turci. Batalionul ei o luară la fugă.
Divizia turcescă, ajutată de başibo- sârbesc trimis înainte trebuia să fi ajuns — Vecii cum sunt! dise luând respir.
zucî, deja în sera precedentă pusese pe de mult la ţîntă... Der unde-i, de ce tace? Abia s’au început puşcăturile — şi ei o şi In mijlocul neorânduelei şi a ploiei
fugă trupele sârbesci ce i-au fost trimise Ori doră aşteptă cavaleria ?! In fine s’au iau la fugă! Noi suntem aici, departe doi de glonţe Senysin încuraja pe soldaţi şi
înainte, şi pătrunse în sat. O parte a lo paşi de ei. Mergem în ajutorul lor, er mergea în fruntea batalionului. Un glonte
putut audi primele puşcăturl, pe cari
cuitorilor, se refugia între munţi, cea mai ei fug! turcesc i-a găurit chipiul. Ridicându-1 de
ecoul le reda îndoit şi un foc puternic se
mare parte însă a cădut, firesce, în mânile începu. — Dobitocelor, porcilor, înainte ! în- asupra capului, el îl arăta soldaţilor.
Turcilor. Voluntarii noştri formau o trupă nainte! — vă die, — de nu, puşcaţl ami — In chipiu a întrat, — în cap însă
volantă şi uniţi c’o companiă de montene- Voluntarii se pregătiră, înşeuară caii cilor după ei! nu! Dumnedeu aperă pe soldatul vitez.
şi grăbiră la locul luptei.
grini, grăbiră spre satul ocupat de Turci. Sârbii zăpăciţi şi încunjuraţl de tote înainte! striga din răsputeri.
Deja mai înainte fu trimis acolo un Der nu apucară să încunjure câmpul, părţile de Ruşi, murmurau şi se tânguiau, Ca şi când un curent electric ar fi
batalion sârbesc, condus de ofiţerul rus când etă că le veni în faţă massa fugărită unii cădură în genunchi rugându-se să nu-i străbătut în şirurile prime.... acestea se ţi
Senyzin. a soldaţilor sârbi: Din feţele celor ce fu supărăm. nură strîns şi uăvăliră asupra Turcilor. In
Satul era aprope. Drumul cotea pe geau se reoglinda spaima . . . . Mulţi din — Dracu să-i ducă; câtă vreme ne momentul acesta se putu audi tropotul ca
costa unei coline, şi numai în puţine lo tre ei tremurau, ca şi când i-ar scutura pierdem cu ei! diceau voluntarii. valeriei rusesc! şi muntenegrine. Turcii sus
curi le făcea greutăţi. Caii împrospătaţi prin frigurile. — Aveţi dreptate! înainte! comanda ţineau focul cu puteri îndoite. Senyzin sta
adăpare mergeau viu în trap egal. Delurile — Alţii, observând pe Ruşi, se abă Aleksiew. Două puşcăturl se audiră din în frunte, fluturându-şl chipiul găurit.
i
