Page 42 - 1898-03

%

Pagina 2. GAZETA TR AN SL VAN IEI. Nr. 55 — 1898

pote chiar fără voia lui, a dovedit cu date, în partidul liberal mulţime de elemente re­ jorităţi. Ele îi susţin de temă ca nu cum-va Fiind întrerupt de d-1 Delavrancea,
cât de falsă este în împrejurările de trograde reacţionare, de aceea el dă îna­ odată cu ei să şe prăbuşâscă dela guvern primul-ministru spune, că nu vrea să fiă
acjl dicerea proverbială: „extra Hungariam poi pe când partidul conservator merge întreg partidul liberal. Cât pentru încre­ întrerupt de un om, care a fost când con­
u
non est vita ... înainte. derea Regelui, nu guvernanţilor le-a acordat servator, când liberal, de un bărbat, care
Diu contră, Kossuth a arătat, că în­ Din causa aerului înăbuşitor ce s’a încrederea, ci partidului liberal. Speranţa, a scris la „Epoca şi care a redactat tot
u
dată ce treci peste graniţele Ungariei, fiă creat şi a direcţiunii esclusiviste a partidu­ Regelui însă a fost înşălată mai târcliu, căci aşa de bine manifeste liberale, cum a re­
spre răsărit, mâciă-di, ori mâdă-nopte, gă­ lui, tinerimea cultă a început să-l părăsâscă. n’a văcjut la putere partidul liberal, ci o dactat şi manifeste conservatore. (Aplause
sesc! o viaţă mai uşoră, mai ticnită şi mai A fost un moment, când d-nii Take Io- fracţiune, cu o etichetă falsă. pe băncile majorităţii).
fericită ca în Ungaria. Pe când aici, în nescu şi 0. Disescu erau să reîntre în par­ D-1 prim-minstru Dim. A. Sturdza: Delavrancea: E o calomnie contra că­
statul ungar, încă dela nascere omul vine pe tid, der ârăşî s’au împedecat de esclusivis- D-lor deputaţi, aţi audit atacurile oratori­ reia protestez.
lume cu o datoriâ de 122 fl., âr dâcă mai mul sectarilor. Unde-i tineretul entusiast, lor liberali, atacuri, pe cari nu cred să le D. Sturdza: D-le preşedinte, rog să
cresce numai ceş-cevaşl datoria lui se urcă care făcea fala partidului? V’au părăsit merite nici duşmanii naturali ai partidului. spui d-lui Delavrancea să nu mă mai în­
deja la 140 fi., pe atunci în România da­ toţi. Aci e perieulul. S’a înegrit nu numai modesta mea per- trerupă.
toria este numai de 72 fl. de cap, în Ser­ Dâcă nu vom schimba direcţia, viito­ sonă, dâr chiar memoria ilustrului Ion Giani: D-le Delavrancea, respectaţi
bia 71 fl., in Germania numai 51 fl. rul partidului e perdut. Ion Brătianu ne Brătianu! libertatea cuvântului.
Kossuth a arătat mai departe cu cifre, consulta pe ţpţl, când era la mijloc o ces- D-1 Costinescu, printr’un meşteşug Delavrancea: Bine, bine, d-le prim-
că starea financiară şi materială a Unga­ tiuue importantă. Astădî consfătuirile se fac oratoric, pe care eu nu-1 posed, m’a numit ministru, ne vom răfui.
riei şi a cetăţenilor săi a mers şi merge între 2—3, dela cari pornesce cuvântul de ba mandarin, ba carbonar, ba stariţ de călu- Dim. Sturdza: S’a dis, că rău am fost
u o
treptat spre decadenţă şi ruină. Pe când ordine. gan. ales ca şef al partidului. De ce n’aţî pro­
în 1868 cheltuielile ordinare ale statului D-sa cetesce un artieul din „Drape- D-1 Fleva spune, că-i vechiG luptător testat atunci ? Sâu de ce n’aţl desemnat
u
erau de 151 -milione fl., ele sunt astădî de lul , în care se spune, că camarila dela în partidul liberal; cred ; nu e însă mai Regelui un alt bărbat ca representant al
o jumătate de miliard, au crescut adecă cârmă face impresia unui ordin de călu­ puţin adevărat, că şi eu am luptat pentru partidului liberal-naţional?
cu 3OO°/ . Cumcă acâstă urcare a cheltue- gări, âr nu a unui guvern. D. Sturdza îi acest partid. Der să vă spuih eu de ce m’aţi ales
0
lilor nu stă în proporţiune cu desvoltarea spunea, că e tare religios. Acum se pote Noi, cari avem puterea, avem o răs­ pe mine ca şef. Nu puteaţi încredinţa
isvorelor de câştig o dovedesce faptul, că făli. Este stareţul unei tagme, er nu şeful pundere şi când suntem la guvern şi când acestă onore decât la doi bărbaţi: lui Stă-
aceste cheltuell nu s’au putut acoperi din unui partid. Nu mai e conducere, e o stă­ suntem în oposiţie. Acesta ne deosibesce tescu seu mie. Stătescu n’a voit să pri-
contribuţiunî şi deficitul, care dela 1868 — pânire, a cărui mână apasă greu asupră-ne. pe unii de alţii. mâscă, din causa sănătăţii sale sdruncinate,
1894 a fost de 691,950,000 fl. a trebuit Atavismul vorbesce mai tare în d. Sturdza, S’a vorbit despre organisarea parti­ deci aţi fost siliţi a mă alege pe mine
să se acopere prin contragerea de împru­ decât principiile. D-sa este boer neaoş; dului. In tote ţările din lume, guvernul de şef.
muturi. Peste tot, în scurtul timp de 30 de avem nu un liberal la şefiă, ci un boer. este emanaţiunea puterei legiuitore, care Vorbiţi de desbinări? Der desbinările
ani din urmă guvernele au înfundat ţâra Nu mai vrea să vorbâscă despre făgă- nu se pote supune controlului unui comi­ nu eu le-am provocat, ci tot d-v. Cred
într’o datorie de 2177 milione fl., care da- duelile neîndeplinite; una însă trebue să o tet iresponsabil. însă, că actele mari pe cari partidul va fi
toriă ' va ave să trâcă şi la generaţiunile amintâscă. In oposiţiă d-1 Sturdza a impins Arată apoi cum au fost organisate chemat să le facă vor ave darul să vă re-
viitore. un mare număr din oficerii din cavaleriă comitetele esecutive ale partidului. întorcă în partid, după cum s’a reîntors şi
Pe când cheltuelile s’au urcat astfel, să facă un pronunciament, promiţendu-le, D-nii Costinescu — ac[I, şi d-1 Lascar d-1 Dimitrescu-Iaşî cu ocasia legei instruc-
pe atunci isvorele de venit nu numai că că venind d-sa la putere, le va reda vechi­ erl, au afirmat, că eu sunt un om, care tiunei.
»
peste tot dis nu s’au înmulţit, dâr încă s’au mea şi gradul. Nu s’a ţinut de cuvânt, cu fac numai rău partidului, un om care am Ni-s’a spus, că nu facem reforme. Eu
înpuţinat. Numărul celor ce câştigă în Un­ tote, că făptuise un act de o estremă gra­ luptat tot-dâuna contra liberalismului. De sciu, că de cincl-clecl de ani am tot re­
garia este de 7 milione, al celor ce se vitate. ce nu au spus acesta mai de mult; căci format şi vom mai reforma; văd însă că
susţin de pe spinarea câştigătorilor e însă Vorbesce apoi de cestiunea Ghenadie, decă am făcut vr’un reu partidului, apoi pe lângă altele multe, trebuesc reformate
de 10 milione. Acesta nu însemnă nici care s’a putut resolva numai cu concursul vina este a d-lor, cari sciau de mult rana şi moravurile.
decum o îmbogăţire. conservatorilor şi apoi trecând la cestiunea şi n’a căutat s’o vindece. (Majoritatea Despre cestia portofoliilor, oratorul
Chiar şi numărul agrilor cultivaţi e naţională elice: Tocmai acela care se ser­ aplaudă; minoritatea întrerupe). dice, că va vorbi, der trece imediat la alte
în decrescere, căci pe când în 1871 nu­ vea de acestă mare cestiune, pentru a Dim. Studza: Vă rog nu mă întreru- cestiunl.
mărul acestor era de 22—23% din totalul aduna massele şi a agita strada, a voit să peţî, căci eu nu am talentul de advocat — Nu vorbiţi de chestia Ghenadie. Mai
pământului, pe atunci în 1894 agrii cul­ o năbuşă. In oposiţiă, se dovedesce acum, acel frumos talent, cu care d-1 Delavran- bine să lucraţi la umplerea lacunelor legei
tivaţi s’au redus la 14%. Acâsta o atribue că s’a făcut o esploatare culpabilă a ces- cea a apărat pe d-nii Filipescu şi Victor răpausului, care lovesce în clasa ţărănâscă.
Kossuth împrejurărei, că s’a sporit sărăcia tiunei naţionale. S’a întins vrajba, divisiu- Ionescu, — şi odată întrerupt, s’ar putea (Murmure). Am fost acusat că am reluat
în ţera şi agricultorii n’au capitalele de nea între fraţii de dincolo, ceea ce este o să mă încurc ... firul dela 1888. Declar că da, am reluat
lipsă pentru a pute lucra pământul. crimă. Când d. Sturdza a venit la putere, Delavrancea: Am apărat pe d-nii Fi­ acest fir. Nu este ertat să spuneţi, ca d-1
A adus Kossuht şi alte nenumărate fraţii de dincolo au trebuit să sufere cele lipescu şi Victor Ionescu, cum am apărat Lascar, că dela 1881 faptele au fost rele.
dovedi de acest fel, cari tote sunt de na­ mai mari nedreptăţi. Ca culme a urmat de­ şi pe d-1 Cantacuzino şi pe d-vostră toţi. Der tocmai dela 1881 încoce s’a făcut or­
tură a proba, că e greu astădî de-a trăi corarea lui leszenszky, a aprigului prigo- (Aplause). ganisarea interioră. Enumeră legile făcute.
în Ungaria, mai greu pote ca oi’I unde. niror al Românilor. D. Sturdza: Nu dic, că a-i făcut rău, V. Lascar: Pagina nâgră de care vor­
Ce să mai dic de exilarea dolegaţiei că i-ai apărat, nu, ai făcut forte bine; der beam e aceea dela 1888.
macedonene? Nu s’a mai pomenit ca o de- te rog lasă-mă şi pe mine, piticul, să mă Sturdza: Nu-i nici o pagină negră.
Din Camera română. legaţiă de Români să n’aibă voie a sta în apăr de acusaţiunile ce mi se aduc (aplause). (întreruperi). Eu nu m’aş mira să văd pe
IContinuarea discusiunei asupra interpelărei ţâra românâscă. Urmându-şî cuvântarea, d-1 prim-mi- d-1 Lascar într’o di minisru alăturea cu d-1
d-lui Fleva.) Spre a readuce partidul în vechile lui nistru pomenesce numele lui Cogălniceanu, Take Ionescu (întreruperi).
D. Costinescu îşi introduce discursul datine, ne-am adunat separat, căci n’am D-trie Brătianu... Talie Ionescu: Şi d-vostră aţi fost ală­
ţinut, în sprijinirea interpelării d-lui Fleva, putut altfel. Am făcut’o spre a opri trece­ N. T. Popp: D-ta n’ai dreptul să vor­ turea cu d-1 Lascar Catargiu şi v’aţl purtat
dicând că nu pote asista ca un simplu spec­ rea unor tineri de valore în partidul con­ besc! de D-trie Brătianu ... (Sgomot, în­ rău. (Ilaritate.)
tator la desfiinţarea partidului, în care s’a servator, am voit să salvăm viitorul parti­ treruperi violente). Sturdza-. De ce m’am retras dela pu­
născut, nu pote sta impasibil astăcjl, la dului. Der acei, cari deţin adî puterea sa­ D. Sturdza: Cât de tari sunt d-nii tere în chestia Ghenadie ? Fiind-că am vă-
desmembrarea şi mâne, pote, la nimicirea crifică partidul şi unitatea lui pentru pu­ Costinescu, Fleva şi Lascar la vorbă, tot dut că s’a făcut o coaliţie a disidenţilor
lui, şi acesta pentru că nu e liberal de po- tere. Guvernanţii, di ce, se laudă cu majorită­ atât de tare mă simt şi eu să le stau faţă, cu conservatorii. (Murmure, întreruperi.)
runceală, ci adevărat liberal. S’au introdus ţile. Scie însă ce este în sufletul acestor ma­ adî, mâne, poimâne, mereu (aplause). D-1 Aurelian nu m’a scăpat; n’am avut

Der âtă, că chipiul îi cade din mână. repede şi-o simţi strînsă de-o simţire apă- cunoscute ale camaraclilor de arme, apărură convulsiv şi ochii ei adânci şi negri pri­
îşi prinse cu mâna piciorul. încă un mo­ sătore, un fior îi furnica prin spate şi un şi feţe străine. Asupra lui Bacalin se repedi veau spre Bacalin.
ment — şi un alt glonţ îi petrunse în moment i-ar fi plăcut să se ascundă unde­ un călăreţ cerchez înarmat din crescet pănă — E femeiă! strigă mirându-se un
piept, el cădu la pământ c’un vaet slab. va, cât de departe. Fiâ-care glonţ sburător ’n tălpi, tăind în aer cu sabia sclipiciosă. soldat rus, care grăbise acolo.. . Ei, vecii!
Soldaţii îl ridicară, dâr el nu mai respira, i-se părea primejdios şi gândul apropiatei Un voluntar rus se aruncă asupra lui, dâr eu demult o ţinteam cu privirea, — doi
întreg batalionul se opri de-odată, rându­ morţi se prefăcu în îngrijire şi desperare abia îşi mişcă de două ori sabia — şi vo­ amici ne-a culcat la pământ; ea se bate
rile se încurcară ârăşî şi Serbii se retraseră chinuitore. Dâr âtă, că inimicul e deja luntarul, ţipând odată, căcju de pe cal. Că­ strălucit! Femeiă, da, fără ’ndoială e fe­
împingându-se şi îmbrâncindu-se unii pe aprope, el apare mai întâifi. ca o massă pu­ lăreţul era în depărtare numai de doi paşi. meiă ! . . .
alţii. 0 ploie straşnică de glonţe turcescl ternică şi întrâgă, care varsă glonţe şi gra- Bacalin ţînti şi puşcă. Braţul cu sabia că­ Bacalin privi în juru-i. Pământul era
îi urma, pricinuindu-le în spate răni ruşi- nate. Apoi singuraticii individ!, adecă nu du în jos... cerchezul se plecă cu întreg udat cu sânge, cam două-clecl de morţi ză­
nose şi pe mulţi culcându-i la pământ... indiviclî, ci un fel de fiinţe urgisite, cari corpul şi prinse convulsiv coma calului. ceau pe el. Câţî-va paşi mai departe, un
Strîngându-şî caii, Ruşii şi Muntene­ nu’ţî deştâptă nici o compătimire, vederea Tote acestea se petrecură forte repede, dâr Turc rănit încerca să se ridice, dâr nu pu­
grenii se aruncară cu foc tineresc asupra lor îţi revoltă sângele şi dă putere braţe­ şi mai repede se arătară urmările atacului tea nioî-decum, după fiă-care incercare ca­
Turcilor. Aceştia se credeau învingători şi lor... îngrijirea de mai înainte, pare că general. Pe când Bacalin a rănit şi a re­ pul îi cădea la pământ c’un vaet tîmpit.
nu s’aşteptau la un atac atât de vehement. n’ar mai fi esistat. Gândul la morte a dis­ ţinut pe inimicul său, ei erau aprope sin­ Mai departe — Turcii se retrăgeau repede,
Ei băgară de sâmă îndată, că n’au de a părut cu desăvârşire. Glonţele, ce-i şuerau guri pe câmpul luptei, căci Turcii se re­ aprinejend şi părăsind satul. Câţi va Ruşi
face cu soldaţii sârbi laşi. Erau însă mulţi, pe lângă urechi, strălucirea săbiilor ce se traseră. şi MuntenegrinI se reîntorseră pentru a
şi din sat le veniră în ajutor două compa­ încrucişau, nici că le băga în sâmă. Gân- Bacalin voi să lase acolo pe răni­ aduna răniţii.
nii de cavaleriă. Amândouă părţile simţiau, direa-i înceta aprope, sâu mai bine tul, care nu era in stare să se ţină în şea — De sigur, vom rămânâ acum aici.
că se începe o luptă straşnică... mulţimea şi iuţâla impresiilor îl cuprinse şi a căclut de pe cal; — el voi să mârgă Turcii toţi, câţi sunt, fug între munţi! cli
se
Bacalin se lupta în rândurile prime atât de tare, încât era cu neputinţă a-le mai departe, dâr s’a oprit involuntar. Bacalin cătră soldaţi. Astfel dâră tu, iubi­
şi începu se esperieze ârăşî acel simţământ, observa funcţiunea... Acest cerchez chipos şi armat strălucit, tule, condu pe acâstă cercheză la locul de
cu care nu de mult făcuse cunoscinţă, sim­ Bacalin însă se lupta mai departe, li­ care a culcat dinaintea ochilor lui pe vo­ pansament, se pote, ca rana ei să fiă mor­
ţământul luptei. La şueratul primului glonţ ber de ori-ce cugetare. Ochii îi străluciau, luntarul camarad şi care acum a căclut de tală.
ce-i sburâ pe de-asupra capului, când ini­ dinţii i-se încleştară. Trupa voluntarilor se pe cal înaintea piciorelor sale — era fe- — „Bine StepanicI Nicolai, bine“, răs­
micul se părea a fi numai o massă neho- ciocni deja cu cavaleria tureâscă. Inimicii, meiă. Faţa ei tînără minunată se îngălbi- punse soldatul descâlecând.
tărîtă ce se mişca încet, inima ce-i palpita piept la piept, se ucideau. Pe lângă feţele nise de durere, buzele ei vii se strînseră (Ya urma.)