Page 43 - 1898-03
P. 43
Nr. 55—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
'.viat
44
nevoe de concursul nimenui. (Exclama- judeţul Tecuciu, (România) de cătră co vals „pina munţilor de IvanovicI, er la ţiosă donaţiune, oferind în numele copiilor
ţiunl, întreruperi.) Am făcut apel la d-1 mandantul jandarmilor rurali din Buzău încheiare a cântat un marş frumos. săi, 17 volume manuscripte din dicţionarul
Aurelian, ca se nu las pe rege fără consi locotenent Capeleanu, aghiotantul Niculescu Toţi câţi au luat parte la şedinţă româno-grec şi greco-român, împreună cu
lieri (Ilaritate). şi jandarmul din comune Baciu, judeţul s’au depărtat şi acum, ca în toţi anii, mul- un caiet repertor al cuvintelor, de Iordache
Mai departe, d-1 Sturdza, vorbind des Buzău. Asasinul se numesce Hali Sulia cUs ţămiţl de prestaţiunile tinerimei nostre, Golescu. Acest important dar, care îmbo-
pre tratări, spune că ele n’au reuşit din şi Mihai seu Mihalea. La densul s’a găsit căreia îi dorim tot mai mari succese în găţesce cu lucrări de însemnată valore co
pricina ambiţiei disidenţilor, cari ţineau în un paşaport scos dela consulatul turcesc calea progresului. lecţiunile de manuscripte ale Academiei, a
ruptul capului să fie printre cele trei minis din Galaţi pe numele de Baierim Ruster. fost primit cu o vie mulţumire de institu-
tere ce le oferea şi acela al internelor. El se află acum arestat la casarma jandar ţiunea nbstră.
„N’am putut să le ofer internele, fiind-că milor din Buzău. Academia Română Principesa Aglae Ghica a dăruit un
44
mă temeam; şi de aci au pornit urile . 44 ; Sesiunea generală din anul 1898. frumos portret în acuarelă al părintelui său
In cele din urmă erăşl am vrut să Firma „Fraţii Dobrescu d n PIoeştî Raport asupra lucrărilor făcute în anul fostul Domnitor al Moldovei Grigorie Ghica
u
„reviu la sentimente bune , der când am s’a schimbat, trecând afacerile ei (braşo (1849—1856).
venia, manufactură şi perăriă) asupra d-lor 1897-98.
vădut atacurile „Drapelului , mi-am dis:
44
Alexe Dobrescu şi George Ciocoiu, cari vor Publicaţiunî Hurmuzaki şi cercetări istorice. Domna Maria G. Sturdza, fiica răpo
.„Voifi. merge înainte cum voift putea. Sunt satului nostru coleg Ion Ghica, a oferit
servitond ţărei, sunt servitorul Regelui; conduce şi mai departe neschimbat comer- (Urmare). un frumos volum de 22 feţe întitulat Ru
14
der nu mă bag slugă la disidenţi! (Aplause.) ciul amintitei firme. 8. La 1884, în urma decisiunei luate găciuni, scris şi ilustrat de d-sa cu chenare
V. G. Morţun: Acum vorbesce-ne de Comisiunea publicaţiunilor istorice Hur şi iniţiale colorate.
ceva şi despre consulatul din Bitolia, punct Şedinţa publica a studenţilor muzaki, d-1 N. Densuşianu, membru cores
asupra căruia aţi fost interpelat. (Aplause). pondent al Academiei, fusese însărcinat să D-1 Emil Dewamin a dăruit biblio
Dim. Sturdza-. Voiii vorbi despe ce români din Braşov. adune; să coordoneze şi să tipăreseă docu tecei nostre publicaţiunea sa: Cent ans de
»
îmi va plăcea... (Murmure). Braşov, 9 (21) Martie. mentele anteriore anului 1576 privitore la numismatique francaise (1879—1889), care
Vorbind despre activitatea Parlamen istoria Românilor şi împrăştiate mai ales cuprinde 2 volume in-folio ornate cu nu-
tului, spune că nici o sesiune n’a fost mai Interesul, ce cu toţii îl purtăm şi tre- prin publicaţiunî străine vechi şi nouă, mărose reproducţiunî de monete şi facsi
rodnică decât asta. Citeză câte-va proiecte bue să-l purtăm pentru progresele şi des- spre a completa colecţiunea publicată de mile de asignate.
voltarea tinerimei nostre; de altă parte O altă donaţiune importantă a fost
de legi.
buna reputaţiune, ce şi-au câştigat’o şedin Academie şi a pune astfel la disposiţiunea făcută de d-1 C. Erbiceanu, membru cores
S’a spus—dice—că eu nu voesc uni
ţele publice ale societăţilor de lectură dela istoricilor materialul documentai cel mai pondent al Academiei. D-sa a oferit un
rea partidului. Cei cari au părăsit partidul complet posibil adunat într’un singur corp.
,se pot reîntorce (Aplause.) gimnasiul şi şcola nbstră comercială înain Spre îndeplinirea acestei însărcinări, d-1 exemplar din Evangeliarul slavon tipărit
Aţi spus, că vedî rupe din stindardul tea publicului român de aici încă din anii la Belgradul-Ardealului la 1679, din po
trecuţi, au făcut ca şi la şedinţa publică Densuşianu a întocmit şi tipărit în anii runca lui Ghristofor Batori, Domnul Arde
liberal fîşie, pănă ce mie nu-mî rămâne
de alaltăerl, Duminecă, sala cea mare a 1884—1887 cele 6 volume de 579 cole de iului. Acest exemplar este al doilea cunos
decât băţul. Acesta o fac numai duşmanii. tipar, cuprindând 3.099 documente din anii
Regimentul luptă pentru a menţine in gimnasiului să fiă îndesuită de ascultători, 1199 — 1575. Cu tomul II partea 5-a, d-1 cut din acestă carte; întâiul fusese desco
tact stindardul. aşa că parte mare din public, chiar şi din Densuşianu a ajuns la anul 1575, sfirşitul perit de d-1 Jireoek în Bulgaria.
tre dame, n’au mai putut afla loc şi au
Şi chiar de voiu rămâne numai cu (Ya urma.)
trebuit să stea în piciore. Galeria era în epocei, ale cărei documente era însărcinat
băţul, tot îl voiii 'păstra, dice d 1 Sturdza să le adune. In culegerea făcută, d-sa nu
terminând, — căci aţi vădut cu câtă vene- ţesată de tinerimea şcolară. Printre cei putuse însă aduna tote documentele, fie din ULTIME SOIRI.
raţiune pdrtă o trupă stindardul din care presenţl am vădut şi câţl-va ospeţl veniţi causă că unele îi scăpase din vedere, fie
de prin satele vecine.
n’a mai rămas decât mici şuviţe. (Aplause). Viena, 21 Martie. Minoritatea,
După un scurt, der potrivit discurs pentru că nu avea la disposiţiune publica-
Se cere închiderea discuţiei şi se ţiunile în cari ele fusese tipărite. Delega- renunţând la postul de vice-presi-
.admite. de deschidere, rostit de d-1 profesor Pr. ţiunea a însărcinat pe d-1 Densuşianu, pe denţî ai camerei, se crede, că ma
Şedinţa se ridică la orele 5 şi 40. Givulescu, s’a introdus seria producţiunilor de o parte ca să adune documentele din joritatea va alege pe Slovenul Fer-
44
prin un frumos „Marş festiv de Iac. Mu- jancicî şi pe Românul bucovinean
epoca arătată necuprinse din aceste cause
reşianu, esecutat de orchestra societăţii sub Lupul.
SOIRILE DILEI. conducerea d-lui profesor de musică Timo- în volumele pănă acum publicate, să le
j tei Popovicl. Orchestra, compusă din vr’o coordoneze şi să le tipăreseă spre a face Paris, 21 Martie. In porturile
— 10 (22) Martie. 11 violine şi o gurdună, a procurat publi astfel, cât îi va fi cu putinţă, mai completă dela Cherbourg şi Brest s’a început
acâstă serie complementară a bogatei co- mobilisarea escadrei de Nord.
Ungurii şi biserica monumentală din cului o viuă plăcere şi a fost călduros
Viena. Din incidentul jubileului de 50 de aplaudată. lecţiunl de documente diplomatice din se-
anî ca împărat al Majestăţii Sale, Vienesii Unul din cele mai interesante puncte colii Xin—XVI; er pe de altă parte ca NECROLOG. Sava Fercu, jude de tri
au constituit un comitet, care stă sub pa- ale programului a fost disertaţiunea despre să întocmâscă şi tipăreseă la sfirşitul ulti bunal reg. în Timişora, a răposat la 17
mului volum un indice general alfabetic
tronagiul archiducesei Maria Teresia, sub vieţa economică apoporului nostru, de studen Martie n. c. în anul al 58-lea al etăţii. ’L
asupra cuprinsului documentelor cari for-
presidiul de onore al cardinalului Gruscha, tul I. Lăpădat din cl. III. comercială. A jălesce întristata-i soţiă Ana n. Suciu cu
apoi sub presidiul prinţilor Clary şi Al- fost o disertaţiune lucrată pe basă de studii meză volumele întocmite şi tipărite de d-sa.
fiicele sale Cornelia şi Stefania, cum şi
'dringen, er vice-preşedinte I. e primarul temeinice şi seriose, care, deşi ceva cam Biblioteca. numerose rudenii. — Fiă-i ţărâna uşoră!
Vienei Dr. Lueger. Acest comitet a adresat lungă, a captivat atenţiunea publicului,
Ca şi în anii precedenţi, tot astfel şi
şi Ungurilor un apel, scris în limba ma care a ascultat’o cu mult interes dela în în decursul anului trecut, biblioteca Aca
ghiară, cerând să contribue şi ei pentru ceput pănă la fine. Tânărul Lăpădat prin demiei nostre a continuat a-şl mări şi a-şl L i t e s» a t u ă.
biserica, ce vor s’o ridice în Viena în amin acesta lucrare succesă a secerat laude bine
îmbogăţi colecţiunile.
44
tirea jubileului Majestăţii Sale. Ungurii meritate din partea tuturor. Din „Revista Ilustrată , al cărei re
M. S. Regele Alexandru al Serbiei a
se simt forte măguliţi, că un comitet com Corul societăţii, dirigeat de d-1 pro dactor responsabil e d-1 Ioan Pop-Reteganul,
pus din persone atât de distinse li-a făcut fesor de musică I. PopovicI, a esecutat binevoit a dărui bibliotecei nostre un exem er editor d-1 Ioan Baciu, am primit broşura
plar dintr’o ffumosă reproducţiune în fac
onorea de-a le adresa apelul în limba ma vre-o trei piese, tote cu frumos succes; a doua, pentru Februarie, care se presentă
ghiară. Ou deosebire se simt măguliţi fiind mai mult însă a escelat în cele „două cân simile a Evangeliei Principelui Miroslav, fă tot aşa de bine, ca şi broşura primă. Nu
cută din ordinul Maiestăţii Sale sub îngri
că presupun, că apelul unguresc s’ar fi fă tece poporale , composiţiă proprie a d-lui mărul colaboratorilor încă se vede, că
44
cut chiar din ordinul lui Lueger.S) Ou tote dirigent, pentru care nu putem, decât să-l jirea d-lui Ljubomir Stoianovicî. Acade şi i-a înmulţit noua revistă, er în ilustra-
mia, primind cu recunoscinţă acest dar, a
acestea foile kossuthiste avertiseză pe felicităm. Ou deosebire cântecul poporal oferit Regelui Alexandru, în semn de oma ţiunl frumose şi bine reuşite, e bogată. Etă
Unguri, se nu. contribue nimic pentru biserica, cântat la început e de-o frumseţe rară. giu şi de gratitudine, colecţiunea nbstră de cuprinsul broşurei a doua: Iubirea mea
ce e menită a împodobi capitala austriacă. (poesiă) de Emilian; Andrei Mureşianu bio-
Interesant a fost şi studiul literar documente Istorice Hurmuzaki. grafiă (cu două ilustraţiunl: portretul forte
15 Martie în Fiume. In Fiume, după asupra satirelor lui Eminescu, disertaţiă de Preşedinţa Consiliului de miniştri a bine reuşit şi casa, în care s’a născut) de
cum se scrie, la 15 Martie nu s’a făcut nici Dionisie Stoica, student în cl. VII. gimn., dăruit Academiei o importantă colecţiune I. P. R.; Cântecul Nibelungilor, de S. P,
un fel de serbare. Se c^ice, că guvernorul, care se vede, că a studiat bine pe Emi de 16 registre, cuprindând acte oficiale Simon; Parteniu Cosma (biografiă şi por
contele Szapary, şî-a dat totă silinţa, ca nescu. Disertaţia tânărului Stoica a fost de mare însemnătate istorică din anii tret) de I. P. R.; Folosul băncilor de bani
diua de 15 Martie să nu fiă serbată. Am de-asemenea cu interes ascultată. 1837—56. de Săteanul; Avram Iancu (biografiă) cu
ploiaţii unguri de stat să fi fost amenin In mănuarea arcuşului violinei s’a Un alt dar preţios a fost făcut pentru ilustraţiune, representând pe erou călare;
ţaţi cu perderea postului, decă vor lua arătat destoinic studentul Cl. Iuga ; dânsul biblioteca nbstră de cătră Ministeriul afa
Detunata (legendă) de I. P. R.; Miseria,
parte la serbări. Foile unguresc! sunt forte a esecutat corect şi cu pricepere „Romanţa cerilor străine, care a oferit un exemplar
poesie de Emilian; Argintul viu (liigienă)
.superate pe „nepatrioticii" Fiumanl. siciliană" de Vieuxtemps, fiind acompaniat complet din reproducţiunea în fotografie de Dr. T.; Scrisbre cătră un bătrân (poesiă).
la pian cu succes de studentul Ivan Kovacî colorată cu mâna a manuscriptului întregei
Adunare de alegetorî în Suceava. Ce (slovac). Publicul i-a aplaudat îndelungat. Cronice a Conciliului dela Constanţa din Telegraful Redacţiunii. Se mai află în text
tim în „Patria : Zelosul deputat d-1 Var- vre-o patru ilustrăţiunl, representând un
14
In urma acesta Cl. Iuga a mai esecutat 1414—-18, scrisă de Ulrich de Richental.
teres cav. de Pruncul convocă pe Joi în Român metalurg din Bucium-şesa, ţeranl
19 (31) Martie a. c. la orele 2 din di o împreună cu studentul Banciu, amândoi cu Importanţa doosebită ce are acestă cronică şi ţerance române din Selişte în diferite
44
-adunare de alegători la Suceava în locali viora, frumosele „SuvenirI dela Sinaia . pentru istoria ron^ânescă am avut însumi po-iţiunî. Preţul anual al revistei este : pen
Cele două declamaţiunl: „Dormi în ocasiune să o arăt în 1893, printr’o comu
tăţile hotelului Langer. La ordinea dilei tru ediţia de lux 6 fl. (15 franci), pentru
pace de A. Vlăhuţă, declamată de tînărul nicare făcută Academiei despre una din
44
este: 1) Cuvânt de deschidere; 2) Dare de 44 cea poporală 3 fl. (7 franci 30 bani.) Abo
semă asupra situaţiunei politice şi a ac T. L. Morariu, şi „Jidanul în raiu de cele două ediţiunl tipărite ale cronicei, ce namentele sunt a se adresa editorului în
tivităţii dietale de d-1 Varteres cav. de Speranţă, declamat de studentul N. Busescu, am oferit bibliotecei nostre. Şoimuş (p. u. Nagy-Sajo.)
Ministeriul Instrucţiunii publice al
— au reuşit asemenea în total, der ar fi
Pruncul şi 3) Propuneri eventuale. Salutăm *
reuşit şi mai mult, mai ales cea dintâiă, Italiei, care oferise în anii trecuţi catalo
cu satisfacţiune iniţiativa lăudabilă a ze
decă efectul lor n’ar fi fost slăbit prin ges- gul codicelor corale şi al cărţilor tipărite Archiv pentru filologia şi istoriă de
losului nostru deputat şi suntem convinşi,
ticulaţiunl nervose şi adese-orl nepotrivite. şi înfrumseţate cu miniaturi din biblioteca T. Cipariu. Doritorii de-a ave acest preţios
că toţi aderenţii programului naţional ro Gesturile, întru cât sunt admisibile, au să dela Milan, a dăruit în anul acesta urma archiv îl pot procura dela Administraţia
mân vor participa cu însufleţire la acâstă sprijinescă, er nu să conturbe predarea. rea acelui catalog, care cuprinde un atlas (jiarului nostru complet (dela anul 1867—
adunare.
Modul de predare însă în general a satis de 25 facsimile din acele codice şi cărţi cu 1871/2). Preţul pentru un an singuratic
Prinderea asasinului lui Stambulov. făcut publicul, care a aplaudat viu pe miniaturi. 3 fl.; pentru toţi patru anii 12 fl. trimis
Adevăratul asasin al lui Stambulov a fost ambii declamatori. D-na Oaterina A. Golescu a făcut franco.
■descoperit şi prins în comuna LieştI, din Orchestra a mai esecutat drăgălaşul Academiei nostre o forte frumosă şi pre-
