Page 45 - 1898-03
P. 45
I&CttntL ASlilUtTiiilItl, .,Sa«ta'‘ iese în na-care dl.
ll TipofriSa Awmamente pentru Austro-Dngaria:
'8^9V piaţa ®&p* Ste, $0.
r Fe un an 12 11.. pe şese înxu
□nrlaoirf a8iS>ABâat« na it> 6 fl., pe trei luni 3 fl.
iiHisasss. — .teftsusonîi*® kr sp N-rii de DumlnaoA 2 fl. pe an.
^i'-XiTCOS. Pentru România si străinătate:
WSEKAÎE ge pzfeieBo Ia Adm!»
sflalraţlune In Braţiov ţri î» os- Pe un an 40 frânai, pe ş6se
«satirele BI.'ohpî in anuscliifî: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
tn Yieias: M. Dukit, Snnrith N-rii de Duminocă 8 frenol.
ishaldk, Rudeif Xosie, Â. Opţolikt 8e prenumără la tăte oftai»)»,
tJnohfolfjor; Anton Qppiitit, J. poştale din Intru şi din a iar»'
Danntoer, ta Budapeiîta: A. 7. şi la dd. soieotori.
Poldlitricry, Btktiein Somat ,• ta AMmameatul pentru Brasor
•Bucniesoi: Ajincc Mams, Suc- administraţiunea, piaţa mare,
sWBaie de Bouioanio; ta Hsm-
bort: Karoiyt <& Itibmann, tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Proţul Inaarţlunllsr: a sorii luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
wţirmond pe a ooliuâ .1 er. ţi Cu dusul în oasă: Pe un au
ÎJOor. timbru pentru o pubii- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
e&re. Pu&lioărf mai des® dnvS 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarilii şi Învoială. adu 15 bani. Atdt abonamen
Roeiamţi pe pa$jia& o E-b o tele cât şi inserţiunile sunt,
0 ai ii 10 ca. c6u ISO bata. a se plăti înainte.
Nr. 56. Braşov, Joi 12 (24) Martie 1898.
Stări anarhice. şi Purcărenî au făcut arătare în scris ţinut vorbirea sa după proclamarea ale fost numai o măsură provisorieă, care în
la tribunalul din Braşov în contra gerii sale, fiind mereu întrerupt de Schonerer urma închiderii camerei a devenit obsoletă.
Cum mai stă lucrul cu „marea încălcărei ilegale a domiciliului lor. şi Wolf. (Murmure în stânga şi strigări: „Acesta nu
41
revoluţiune valahă , despre care A trecut de-atuncî timp destul de Preşedintele a mulţămit pentru dis- e de ajuns! )
44
scriau tbte foile guvernamentale, că îndelungat şi n’am aucjit până acum tincţiunea, ce i-s’a făcut, dândui-se postul In fine încheie invitând pe deputaţi
va isbucni încă la 15 Martie, ca răs se se fi făcut nici uu pas pentru a cel mai înalt de încredere. Atunci Scho- se dea espresiune iubirei şi credinţei ne
puns la serbările Ungurilor? cerceta caşul şi a pedepsi pe vino nerer a strigat: „Locul d-tale e în crimi clătite cătră monarchul. (Aplause vii. Toţi
Vedem, că de un timp înedee, vaţi. nal!" âr Wolf a strigat: „Un mişel pe se ridică în piciore). Sfârşesce c’un „Hoch!“
după-ce guvernul s’a blamat aşa de Acesta este scutul, ce se dă ce scaunul presidenţial! u întreit asupra Majestăţii Sale şi mulţămesce
straşnic cu pretinsa descoperire a tăţenilor loviţi în drepturile şi în Preşedintele: Nu sciu decă am puterea în numele său şi al Camerei preşedintelui
4
„groznioului complot valah* şi a libertatea lor? de a corespunde marei şi grelei probleme de etate pentru ostenela sa. (Aplause).
celor 50,000 de proclamaţii revolu Nu s’a făcut nimic spre resta a unui preşedinte. Se cetesce propunerile de urgenţă,
ţionare, foile guvernamentale nu mai bilirea autorităţii legale în caşurile Schonerer: Locul d-tale e în criminal, prin care se cere din partea germană, cas-
vorbesc nimic despre resvretirea Ro petrecute în Săcelt). In schimb înse însâmnăţi-o acesta. sarea ordonanţelor de limbă şi alegerea
mânilor şi despre planul, de-a năvăli se ţes acum cele mai ticălose intrigi Wolf: Cei ce calcă la noi constituţia unei comisiuni, care să lucreze o lege de
asupra Ungurilor cu cdsele, cu furcile pentru a blama atitudinea poliţiei sunt primiţi în camera seniorilor, în loc de limbă etc.
şi cu ciomegele. Nu încetdză înse din Braşov când cu scandalurile din a fi închişi în criminal aceşti pungaşi! Partida germană progresistă a înain
de a făuri în contra Românilor tot sâra de 15 Martie şi a zădărnici ast Preşedintele: Domnilor eu nu sunt tat o propunere pentru punerea în stare
felul de născociri, pline de suspiţio- fel efectele încercărei ei de a sus amicul vorbei lungi nici al programelor de acusaţiune a fostului ministru preşedinte
nărî şi calumnii, una mai misera- ţină autoritatea legală. mari, cari adese-ori nu se pot împlini. conte Badeni din causa, că a lăsat ca po
bilă decât alta, şi tdte pe tema deja Acâsta o accentuăm ca semn Wolf: Vrâi să aştepţi, pănă îţi vom liţia să intervină în camera deputaţilor ; er
atât de mult esploatată a trădării caracteristic al modului, cum este arunca călimările în cap ? partida germană poporală cere punerea în
de patriă. tractată cestiunea ordinei legale în Preşedintele: Nu aşteptaţi deci dela stare de acusaţiune a contelui Badeni pen
Acum, după ce trecu 15 Mar caşurile, când se tractâză de liber mine un discurs lung de program. Progra tru nelegalitatea aşa numitei lex-Falken
tie, care n’aduse, decât conjuraţia şi tatea şi liniştea Nemaghiarilor, a mul meu scurt este: Manuarea conscien- heyn ; în fine social-democraţii acuză pe
revoluţia plebei jidano-maghiare în Românilor şi a Saşilor. ţiosâ a regulamentului, drepta şi obiectiva Badeni pentru-că a violat legea, lăsând să
potriva integrităţii geamurilor dela In Săcele pot năvăli în cjiua conducere a afacerilor presidiale. Leala şi între în cameră sergenţii poliţiei şi să
ferestrile caselor şi institutelor ro mare detectivii şi gendarmii asupra concilianta comunicare cu d-vostră toţi. depărteze de acolo mai mulţi deputaţi etc.
mânesc], se găsesce o fdiă maghiară pa cinicilor preoţi români, atacându-le Schdnerer: Un criminal de stat, ca d-ta Intre primele propuneri, sunt cele fă
— oposiţională şi asta, — care în libertatea şi tractându-i ca pe nisce îşi are locul în înehisore. cute din partea noului ministru-preşedinte
haina ascunsă a unei corespondenţe, criminali, fără ca se li-se dea cea Tot aşa a mers în decursul cuvântării pentru alegerea în delegaţiuni şi alegerea
recundsce şi constată, că tocmai toile, mai mică satisfacţiune, er în Bra preşedintelui, care mai departe a esprimat unei deputaţiunl a cvotei.
caii publicau acele faime mincindse şov, decă poliţia se încârcă a susţine speranţa şi dorinţa, că toţi se vor uni ca *
şi reutăcidse, au dat în cele din ordinea şi a apera liniştea poporaţiunei să facă posibilă o lucrare priinciosă a Ca In camera seniorilor (Herrenhaus), care
urmă de gol prin purtarea lor, că în contra unor demonstranţi de stradă merei ; că având înaintea ochilor principiul a fost deschisă de nou numitul preşedinte,
faimele le lăţesce însu-şî guvernul, maghiari, se face cercetare aspră în dreptului, al dreptăţii şi echităţii, vor căuta prinţul Windischgrătz printr’un omagiu
pentru ca astfel, sub pretext, că s’ar contra ei, se arangeza noue demon- al validita şi se vor feri de orî-ce ar pute adus Majestăţii Sale, ministru-preşedinte
pregăti o resvretire română, se potă straţiunî de stradă pentru desavua- se conturbe pacea. In fine declară urmă conte Thun a făcut o declarare asemenea
aduce noue mesurî pentru suprima rea procederei ei. torele : celeia din Cameră şi a fost aplaudat. Apoi
rea mişcărei naţionale române. Preşedintele: Mulţi deputaţi m’au în
Acâsta este metoda guvernărei camera seniorilor a făcut alegerea în dele
Aşa este. Der atunci ce s’a fă de acjî sub presiunea curentului şo- trebat ce posiţiă cred a lua ca preşedinte gaţiuni, în deputaţiunea cvotei şi alegerile
cut în afacerea perchisiţiilor domi vinist. Unde va duce ea cu timpul cu privire la esecutarea decisiunei luate în comisiunilor.
ciliare din Săcele şi alte locuri din şedinţa dela 25 Noemvre anul trecut la
e clar. Guvernanţii vor secera ce au
partea autorităţilor şi a tribunalelor propunerea deputatului conte Falkenheyn.
semănat: în loc de legalitate, anar-
pentru a da satisfaeţiă preoţilor ro cbiă. (Aşa numita lex-Falkenheyn). Pentru ce este socialism în
mâni, ale căror locuinţe au fost în Schonerer: Preşedintele Dr. Fuchs se Ungaria?
călcate de detectivi şi de gendarmî cuvine se stee în criminal.
fără de nici un motiv şi fără de-a Din parlamentul yienes. Preşedintele: îmi permit a lua posiţiă La întrebarea, că pentru ce este
respecta măcar chiar şi cele mai Ca întregire a raportului nostru de faţă eu acestă întrebare încă de pe acuma socialism în Ungaria, răspunde „Al-
44
primitive forme legale? eri mai notăm următorele, ce s’au petrecut şi declar, că după părerea mea personală, kotmany , organul „partidei popo
44
Am anunţat la timpul seu, că în şedinţa primă de Luni. acesta ăecisiune se pote considera adf ca nc- rale catolice în următorul mod:
cei doi preoţi români din Bacifaleu Nou alesul preşedinte Dr. Fuchs a esistentă şi nu se mai pote practica, căci a „Pentru-că Maximilian Aranyi (făcut
FOILETONUL „GAZ. TEANS. 44 cadavrul unui băeţel, cu mâna scrintită şi Nu erai nicăiri, gândeam deja, că te-au d-ta ai puşcat în ea. Ai nimerit bine; în
cu capul crepaţ. omorît; voiam să te caut. tot momentul pote să-şi dea sufletul.
(14) Bacalin nu mai putu suporta acestă Pănă acum, pe cum vedi, m’a păzit Medicul luă niţel la o parte pe Ba
Pagini din istoria rgsboinlni privelisce; îşi da silinţa să nu priveseă în- Dumnedeu! răspunse Bacalin, plin încă de calin. Amazona zăcea pe iarba dâsă în
tr’acolo şi se grăbi a-se alătura la cama fericitul lui simţăihânt. — N’am fost încă umbra unui copac. Ea era desarmată şi
slavo-tnrcesc. radă lui. Insă aceste obiecte înfiorătore nici măcar contusionat... Der asta ce-i? desbrăcată de vesmintele prisositore. Piep
(Naraţiune, de G. Veririgen.) pare că-1 ţinea pe loc, nu putea să fugă. Tu eşti plin da sânge. .. ce-ţie la mână ? tul îi era gol şi legat.
De nou inima îi fu cuprinsă de-o jale in — O nimica totă, mi-a străpuns’o un Bacalin se opri lângă ea. Eănita îl
XIII. privi, îl recunoscu şi ţipă încet. Voi să se
finită, de ură chinuitore şi de dorul răs- Turc.
Bacalin se duse în sat, a cărui parte bunării. — Ba nu, en arată-mi-o, se pote, că ridice, der nu putu, ci-şl ridică pumnul
posteriosă era deja în flăcări. Fum des şi Ii veniră în minte cuvintele din urmă nu e tocmai o nimica. La început tote ameninţător, der în acel moment recădu.
negru se înălţa spre cer şi acoperi faţa so- ale nepoţelei sale, privirea ei seriosă şi ni-se par nimicuri. Din faţa ei se oglinda o ură nespusă. Bu
relui. La tot pasul se vedeau urmele gro pironită... îi veniră în minte şi cuvintele zele ei se mişcau încet scoţând un blăstăm.
zavei pustiiri. Starea de surescitare a su Nataşei. Şi în acest sat pustiit şi acoperit — ’Ţi spun, că e un flec — etă mi-am Bacalin îşi reaminti cadavrele muti
fletului său din timpul luptei încetase, şi de furia focului, între aceste cadavre îm legat’o, se pare, că şi sângele a încetat să late şi băeţelul cu capul crepat; der înza-
curgă şi nu mă prea d o r e . . .
el deveni erăşl accesibil pentru sentimente prăştiate şi mutilate, după câte-va ucideri, dar căuta în el sentiment cavalerescu. îna
Fedorov arăta, că-şi pote purta liber intea lui nu zăcea un duşman, ci o fe-
omenescî. Părul ’i-se făcu măciucă, fierbin- ce le-a săvârşit în atacul de adl — îi ră
ţelă şi frig totodată îi străbătu prin tot sări înaintea ochilor un chip scump, inima braţul rănit. meiă frumosă, care cu puţin mai înainte
corpul, când trecu pe lângă cadavrele mu i-se umplu cu sentimentul dulce al unui Der în fine s’au apropiat de-un laza era plină de viaţă şi putere. Ea era în
ret improvisat sub un arbore din pădure.
tilate, ce zăceau pe uliţî. Sciea, că aceste amor pasionat şi fierbinte şi pe câte-va agoniă. Eespira greu şi întrerupt şi se
Un medic, care nu prea avea ţinută sbâtea nervos.
cadavre sunt rămăşiţele luptelor de eri, că momente se libera de sub apăsătorele im-
sunt locuitorii satului, pe cari Turcii nă presiuni. militară, esaminâ cu seriositate rana. — Allab ! Allah! şoptiră după câteva
5
vălitori i-au ucis în pragul caselor lor. Aici Vocea lui Fedorov, care se apropiâ — Aici este o operă a d-tale! dise momente buzele ei arse. Se schimbă în întreg
zăcea cadavrul gol al unei femei, umflat de el, îl deşteptă la realitate. el apropiându-se de Bacalin. corpul, se întinse şi nemişcată a rămas.
şi plin de venătăi. Se vede, că s’a luptat — Dragă, StepaniciNicolai tu trăesci ?! — Ce fel de operă a mea? Bacalin îşi plecă capul şi merse mai
mult şi că a suferit chinuri nespuse. Colo strigă Fedorov. Slavă Domnului, că te văd! — Cercheza ! Pavlov mi-a spus, că departe...
