Page 46 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI, Nr. 56—1898

din Aufricht) după un venit anual de 60,000 Take Ionescu, Disescu ş. a.), au părăsit pentru cei ce vor studia în gimnasii. Gre- şi astfel să fiă mănţinuţî maghiarimei şi ca­
fl. şi după întrega sa avere plăfcesce sta­ acest partid încă de pe timpul lui Ion goriu Fara s’a născut în Vidra din părinţi tolicismului. Foile ungurescl iau cu bucu­
tului o dare numai de 266 fi. (două sute Brătianu. Relevând apoi afirmaţia d-lui români gr. or. Oăsătorindu-se cu o fiică a ria act de acestă îngrijire a episcopului
şase-decî şi 6 fl.) şi acesta oficiile de dare Oostinescu, că actualii miniştri sunt musa­ cantorului reformat din Alba-Iulia, el încă pentru fraţii lor din Bucovina, er pe Oian-
ale guvernului liberal o trec cu vederea de firi în partid, spune, că d-l Costinescu a trecut la biserica reformată. In 1856 s’a găii bucovineni nu-i trece nimănui prin
ani de c}ile. Acestă dare trebue s’o ■ supli- scliimbâudu-şl prea des domiciliul când la stabilit în Sebeşul săsesc şi aci a fost în minte să-i urmărescă şi persecute pentru
44
nescă omenii săraci, micii proprietari şi „Dacia-România , când la „Naţionala , tot-deuna un sprijinitor al căuşelor româ­ acesta, cum fac Ungurii faţă cu poporele
14
44
micii industriaşi, asupra cărora se aruncă când la „Banca generală etc. — nu prea nesc!, din care causă Românii au şi ţinut nemaghiare din statul lor, între aplausele
fără milă dări tot mai mari în fiă care an scie bine cine sunt omenii de casă şi cine mult la el. Banca românescă „Sebeşana , unanime ale pressei jidano-maghiare!
44
şi le încasseză prin esecuţiâ. Ar fi intere­ sunt musafirii. (D-l Costinescu cere cuvân­ cum ’i-se scrie „Telegrafului Român , a
44
sant de-a se sci, că ore ceilalţi părinţi li­ tul în chestiă personală). depus o frumosă coronă pe mormântul ră­ Bancă naţională maghiară în Sibiiu.
44
berali ai patriei, cari voteză clieltuelile de Mai departe ministrul de finanţe de­ posatului. El a testat şi pentru biserica ev. Cetim în „Tel. Rom. : „Aici în Sibiiu,
cinci sute milione florenl la an ale statului, clară de neadevârată afirmarea, că'pe când luterană 5000 fl. unde Ungurii vor să prindă picior tot mai
câtă dare plătesc. Nu ne mirăm, decă d-l Sturdza trata cu d. Aurelian, d-sa trata sigur; va fi o mică adunare ungurescă în
0 nouă acţiune de maghiarisare. So­
aceşti domni (}ic, că ţera se îmbogăţesce. cu d-l Fleva. cietatea ungurescă „Nemzeti Szovetsâg 29 Martie. Scopul acestei adunări, după
44
Când este fapt recunoscut, că din In ce privesce afacerea oficerilor de­ („Alianţa naţională ) al cărei preşedinte e cum suntem informaţi, va fi de-a pune basă
44
Ardeal Secuii şi Valahii emigreză în România, misionaţi, ministrul Gr. Cantacuzino res­ naţională maghiară aici în Sibiiu. Aţi înţe­
rectorul universităţiii din Budapesta Iler- les? — bancă maghiară în Sibiiu. Aflăm, că
căci acasă la ei nu pot trăi; Slovacii din pinge responsabilitatea ce i-se atribue în czegh Mihaly, a început o nouă acţiune de
părţile nordice emigreză la America; mun­ causa acesta d-sale şi d-lui Sturdza. D-sa maghiarisare, îndreptându-şl privirile, după Ovreii noştri de aici vor arangia cu acest
44
citorilor din „Alfold le lipsesce pânea de a povăţuit pe cei 101 oficerî să nu facă prilegiu un banchet în onorea fundatorilor
cum se vede, mai întâia asupra Români­ băncii. Saltă Israile! 44
tote dilele şi n’au cu ce trăi; când în cele acel pas cu pronunciamentul. Notiţa din
lor şi a Saşilor, pilele acestea a şi venit
mai bogate comitate fometea este atât de „Yoinţa Naţională , prin care li se promitea faimosul rector împreună cu mai mulţi Proces de pressă contra unei foi să­
44
mare, încât statul e silit a da ajutor po­ oficerilor demisionaţi redarea vech.im.ei şi a sesc!. piarului săsesc „Bistritzer Zeitung ,
44
fruntaşi ai numitei societăţi anume la Si-
porului, ca să nu pâră de fome. Ştefan Tisza, gradului, n’a apărut decât după ce dimi- ce apare în Bistriţa, ’i-s’a intentat proces
ghişora, ca să înfiinţeze în acest oraş, lo­
miniştri Darânyi şi Lukacs vin şi spun, că ţera siunea a fost un fapt sevârşit şi numai ca de pressă pentru „agitaţiune în contra unei
cuit aprope esclusiv de Saşi şi Români, o
44
sejîmbogăţesce! Yicinaliştii (întreprinzătorii o mângăere (Ilaritate.) Nu crede de insti­ naţionalităţi , din causa unui articul, ce
filială a ligei unguresc! din vorbă, precum
de căi ferate vicinale) îi aprobă, gendarmii gatori nici pe liberali nici pe conservatori, l’a scris în Septemvre anul trecut sub tit­
de fapt au şi înfiinţat. Intr’o petiţiă, prin
şi miliţia de altă parte susţin ordinea, Per- nici pe junimişti. Vorbind de tratările lul: „O serbare a lui Petofi în oraşul să­
care preşedintele societăţii Herczegh, cere
czel fotografeză şi îDesideriu Banffy sal- dintre grupurile liberale, dice, că vina este sprijinul ministrului de agricultură, se spune sesc . Pertractarea acestui proces înaintea
44
14
veză societatea . a d-lor disidenţi, că rău au făcut, că nu anumit, că scopul societăţii este „lăţirea Curţii cu juraţi din Cluşiu, va fi în 29
Credem, că răspunsul acesta a! s’au învoit, căci decă într’un timp mai în- culturei maghiare , nu numai între Maghiari, Martie a. c.
44
fdiei uuguroscî nu mai are lipsă de indepărtat va căde actuala formaţiune mi­ ci „şi între poporele nemaghiare , căutând a
44
comentar. nisterială, atunci odată cu ea va căde dela face „să dispară neîncrederea şi nemulţă- Esamen de maturitate la miliţiă. Mi­
putere întreg partidul. (Murmure pe băn­ nistrul comun de răsboiu în înţelegere cu
mirea dintre singuraticele popore şi propa­ ministrul honvedilor, au hotărît a introduce
Din Camera română. cile majorităţii şi ale minorităţii). Minis­ gând pacea, amiciţia şi concordia", adău­ o nouă schimbare la academia militară, dis­
trul de finanţe termină asemenea printr’un gând în acelaşi timp, că scopul societăţii
(încheierea discusiunii asupra interpelării apel la unire. punând, ca tinerii elevi dela şcolele reale
d-lui Fleva.) este „unitatea naţională maghiară şi statul superiore militare, cari îşi vor continua
D-l Codaş se încercă a critica atitu­ naţional maghiar . Ou alte cuvinte, noua
44
După ministrul-preşedinte Sturdza au dinea vorbitorilor din oposiţia liberală, ligă maghiară botezată „Nemzeti Szovet- studiile militare în academiă, să facă un
esamen de maturitate. Scopul acestei re­
mai vorbit din grupul oposiţiei liberale făcând elogii d. Dimitrie Strudza şi celor­ seg" caută a face „să dispară nemulţămi- forme este, ca şcolele reale superiore mi­
d-nii St. Şendrea şi N. T. Popp. lalţi miniştrii. In fine dă cetire următorei rea dintre popore prin — maghiarisarea litare să stea pe acelaşi grad cu şcolele su­
44
D-l St. Şendrea dice, că adî nu gu- moţiuni: lor! Ce naivi sunt şoviniştii unguri, decă
verneză partidul pe basa organisaţiei lui, „Camera, după interpelarea d-lui Fleva, cred, că prin asemeni apucături vor putâ periore civile, er academia militară pe ace­
ci o şlechtă. Disidenţi nu sunt cei ce cer şi ascultând răspunsul preşedintelui de con­ înşela pe cine-va. laşi grad cu universităţile civile. Astfel un
oficer, care a absolvat academia militară,
conducerea partidului după organisarea lui, siliu, esprimă totă încrederea sa în guvern decă se va retrage din miliţiă, va pute
ci cei ce merg de capul lor. Ori ne vom şi în d-l Dim. Sturdza, şeful partidului li­ Stegul unguresc batjocurit !a Oradea-
unii cu toţii spre a merge împreună, ori ne beral, pe care îi va urma cu încredere, şi mare. pilele trecute foile din Budapesta ocupa posturi ca ori şi care altul, care a
44
vom prăbuşi cu toţii. S’au comis greşeli trece la ordinea cailei . spuneau, că la Oradea mare o cetă de „so­ absolvat vre-o academiă civilă. Primul
cialişti a cutrierat în Zm de 15 Martie examen de maturitate la miliţiă, după cum
a
44
mari, de datoria liberalilor adevăraţi este Punându-se la vot moţiunea d-lui Co- stradele oraşului, spărgând 500 de ferestri. se dice, se va ţine încă cu sfârşitul anului
se se unâscă şi să caute a le repara. ciaş se voteză cu bile prin apel nominal şcolar curent, pe la finele lunei lui Iulie.
(Aplause). şi resultatul votului este: Acum spun, că între acei spărgători de fe­
44
D-l N. T. Popp face istoricul parti­ Votanţi 145, majoritatea absolută 73. restri s’ar fi aflat şi „Valahi , cari au mur­ 0 căletoriă cu balonul peste Alpî. So­
dului liberal dela 1877 şi finesce Zi C0n d, Pent'u voUză 95, contra voteză 50, abţineri 7. dărit cu tină şi cu cernâlă un stindard un­ cietatea aeronauţilor din imperiul german
că ar dori ca guvernul să disolve parla­ Se anunţă primirea moţiunei şi şe guresc, ce era atârnat la locuinţa rabinului se ocupă de cât-va timp cu un plan unic
mentul, pentru ca în urma alegerilor să dinţa se ridică. Fischer Bernat. Se vede, că Jidanul a voit în feliul său şi forte interesant. Anume ae-
se vadă cine are dreptate, cei ce sunt ac}î şi cu ocasiunea acesta un reclam şi de ronauţii germani voesc să facă o călătoriă
aceea a căutat anume să alarmeze pe şo-
cu majorităţi seu cei din minoritate cu balonul peste munţii Alpî. După cum
(Aplause). SOIRILE BILEI. viniştî cu soirea, că „Valahilor li-a cădut se anunţă din Strassburg, sunt hotărîţî a
Ministru de finanţe G. Cantacuzino 5 forte rău acestă manifestare a patriotismului întreprinde încă la tomnă acestă călătoriă.
ia în apărare politica guvernului şi majo­ — 11 (28) Martie. (sic!) rabinului/“ Se cjice, că poliţia a şi Ei şi-au şi publicat planul călătoriei în­
început se facă cercetări pentru a afla pe
ritatea. Recunosce, că afară de mici de­ Un generos filantrop român. Din Se­ tr’un Ziar de specialitate al lor. Scopul
rogări, d-l Fleva a fost obiectiv în desvol- beşul săsesc se scrie, că în 9 Martie n. c autor. principal al călătoriei e să fotografeze mai
tarea interpelării sale, der oratorii ce l’au a fost înmormântat acolo măestrul cojocar Episcopul Majlath pentru Ciangăii din multe regiuni de prin înălţimile Alpilor,
urmat, au fost agresivi. Fiind câteva dile Gregoriu Far a, care a testat Asociaţiunei Bucovina. Foile unguresc! spun, că episco­ cari apoi vor fi folosite pentru scopuri car­
indispus n’a audit decât discursul d-lui S000 fl. v. a. cu scopul ca din interesele pul romano-catolic din Alba-Iulia portă tografice şi geologice. Afară de acestea vor
Costinescu. Acestuia îi va răspunde der. acestei fundaţiunl să se creeze stipendii mare grijă de sortea Ciangăilor din Buco­ mai face şi scrutări meteorologice şi vor
pice, că tinerii despre cari a dis d-l Cos­ pentru copiii români săraci din Sebeşul să­ vina, luând măsuri, ca ei să aibă preoţi şi însemna tote schimbările atmosferei. Decă
tinescu, că au părăsit partidul libetal (d-nii sesc, cari se vor aplica la meseriă, precum şi învăţători unguri de confesiunea catolică acestă espediţiă va succede, resultatul ei,

XIV. beau şi rachiu prost sârbesc. Sârbii luau să scape de aceste manifestaţii nepoftite. ce-i întâlnia, spre a-se convinge despre
Urmară timpuri grele, se apropia Ziua trei preţuri dela Ruşi, Ruşii revoltaţi din Ii veni în minte, că acest camarad îi fo­ credinţa lor. In fine doveZile le-a aflat su­
înfrângerii totale a armatei sârbesc!. In causa acesta, înjurau pe Sârbi. Oficerii erau losise în cel mai obraznic mod ultima ră­ ficiente şi s’a liniştit. Odată Bacalin întră
Rusia mergeau scirl liniştitore despre si­ desperaţi; voluntarii, dâcă vreu, ascultau, măşiţă de tutun; că alaltă-erl a înşelat în vorbă cu el.
tuaţia încurcată, în care a ajuns armata decă nu vreu, nu puteai face nimic cu ei... bani dela el; că în tot timpul n’a făcut, — Curat aşa-i! filosofâ bătrânul. Le
lui Kerim ; la faţa locului însă forte mulţi Bacalin nu mai pute recunosce pe câţi va decât să se eşercite în escrocherii... arăt chipuri sfinte, ei îşi fac cruce şi le
recunosceau, că acestă situaţiă va deveni camaraZî ai lui, i-se păreau eu totul alt-fel Bacalin îşi da silinţa să se ţină de­ sărută... Numai cât sunt nebuni, şi încă ce
periculosă pentru Sârbi... Voluntarii noştri de omeni. Pănă în timpul din urmă el se sim- parte de ast-fel de omeni, şi nu obiclnuia nebuni! O, Domne! . . . Sunt ca copiii cei
erau cuprinşi de un simţământ trist şi apă­ ţia ca acasă în tabără. Nu observase lipsa a conveni decât cu doi seu trei oficerî mai mici... nu pricep nimic...
sător; ei scieau, că numai printr’o miuune de educaţiă şi mojicia acestor omeni, el în vârstă şi cu Fedorov. Afară de aceştia — Ce-i amice, ce ţi-au greşit Sârbii
vor pute să secere o victoriă deplină, ba nu-i cunoscuse decât din o parte, dâr acum i-a mai eşit înainte, în urmă, un al treilea aşa de mult?
unii dintre dânşii începură a-se gândi la începu dintr’odată a-i cunosce şi de cea­ amic. El era un ţăran cu numele Frofimov, — Da, domnule, — judecă însu-ţl,
reîntorcerea în Rusia. Energia scădea Z* laltă parte. Aceia, cari pănă acuma erau din guvernamentul Riazan. Acesta auZând, stupid e Sârbul ori ba? Stă cu arma în
de Zb începură să se arate semnele obo­ uniţi, se divisară în mici grupuri. Ochii că drept-credincioşii sunt bătuţi de păgâni, mână, tremură ca o babă bătrână şi mereu
44
selii fisice şi morale. Nu mai era speranţa lui vedeau acum tocmai de ce el, în vir­ şi-a lăsat numărosa familiă şi a venit în esclamă: „patria mea! „sărmana mea pa-
şi însufleţirea de mai ’nainte, vechiul ideal tutea temperamentului său, s’a ferit ca tot- Serbia. Mult timp el era de credinţă, că triă! Este adevărat, că fiă-care îşi compă-
44
începu să apună pe ’noetul şi pierZendu-se deuna. Observa forte bine obiceiurile mur­ Serbia este un guvernament rusesc, şi se timesce patria, copiii şi averea. Decă der
în durerosa realitate. dare, concepţiile încurcate asupra demni­ mira nespus de mult, când a cunoscut sta­ Turcul e aici, alungă-1, că de nu-1 vei
Tote acestea pricinuiră o disordine şi tăţii omului, şi lipsa de consciinţă ce o rea adevărată a lucrului. Acâsta însă nu i-a alunga, îţi aprinde casa, îţi însgardă fami­
o încurcătură aşa de mare în trupă, cum dovedeau unii faţă de alţii. Deja începură slăbit câtu-şî de puţin însufleţirea. O sin­ lia, er pe tine te nimicesce aici pe loc!
44
mai înainte nici că se putea închipui. Se să-i fiă neplăcute declaraţiile de încredere, gură întrebare îl neliniştea: ore poporul Sârbii doresc „patriă , pentru-ca să pri-
născură neînţelegeri şi certe şi eşiră pe ce i-le făceau unii dintre camaraZî. Când sârbesc este cu adevărat drept-credincios, mescă cu ospitalitate pe Turc! Laşi, der
plan pasiunile pănă acum ascunse. In timp mâna unui soţ, beat şi cu duhore de vin, şi ore nu este vr’o înşelăciune în lucru? laşi! — îţi spun drept.
de linişte şi de neactivitate, tabăra nu în­ îi apăsa umărul, şi când acesta îl numea Din causa acesta în prima Zi după sosirea Fiind în curat cu acestă ortodoxiă a
făţişa de loc .un tablou atrăgător. Ou prima nebun seu ceva şi mai rău, aşa numai din lui în Serbia a folosit ţotă ocasia, ca să Sârbilor, pe Trofimov nu-1 mai neliniştea
ocasiă ei îşi procurară vin, în lipsa vinului prietiniă, — el devenea iritat şi se grăbia supună celor mai ciudate probe pe Sârbii nimic. înaintea lui era acum totul lămurit