Page 47 - 1898-03

Nr. 56—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

fără, îndoială, va fi de mare însemnătate universitari români de aici la acele serbări, Vulcan : „Bardul nostru naţional era mai d-nul I. Kalinderu se preocupă de mer­
t
scienţifică. ne somaţi să dăm desluşiri. Etă-le: mult ca un poet escelent; el a fost geniul sul său.
Scurt, căci vorbă multă nu merită, naţiunei, care prin cântările sale cele dulci In luna Septemvre s’a primit o nouă
0 moştenire a Kulturegylet-ului. Nu de
desluşim... desminţim : Nu e adevărat, că şi armoniose a deschis inimele, a luminat serie de 15 eleve după normele stabilite de
mult a răposat proprietarul ungur Dr. Lu- studenţii universitari români au luat parte spiritele Românilor, ca să simţă şi să vadă,
kâcs Bela, care a lăsat prin testament la serbările din 15 Martie, [nici la Museu, că au un viitor strălucit; a arătat calea regulamentul fundaţiunii. Institutul numără
„Kulturegylet**-ului dela Cluşiu o moşiă în deci 60 eleve, fiind în al 5-lea an al exis­
nici la Petofi, nici l a . . . nu sciu ce restau­ sigură şi drâptă cătră fericirea şi mărirea tenţei sale. In anul viitor şcolar el va
comitatul Bacs-Bodrog, a căreia valore e
rant de frunte... ergo nu au fost nici 30, naţională .. . „Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă ajunge la completa sa desvoltare, cuprin-
socotită în 126,000 fi.
nici 20, nici 10... de demonstrare nici ’n simţiri!** dend deja cele 5 clase provădute de regu­
vorbă, de conserbare cu atât mai puţin! Reîmprospătarea memoriei celui mai lamentul fundaţiunii, cu 75 eleve.
u
Teatru. Operetta „ Wunderlcnabe de Cu un cuvânt: o minciună grosă şi mare poet român din Transilvania dela anii In cursul verii s’a terminat cu totul
J
Taund, e mai slabă şi mai puţin originală ca impertinentă, cum numai „Domniile lor o 1840—1850, ale cărui idei pătrunseră ca ful­ a doua zidire, hotărîtă în sesiunea anului
composiţiă, nu cred să rămână mult în re­ sciu scorni! gerul inimele tuturor Românilor ; al cărui 1895, pentru instalarea elevelor din anul
pertoriul teatral. Ea nu conţine nimic seu pre Suntem în clar ? — încă nu ! glas puternic străbătuse munţi şi văi, lă­ al 4-lea şi s’a ridicat a treia zidire, hotă­
puţin din aceea ce caracteriseză libretul A fost vorba de un individ ore-care, sând după sine, în colibe şi salone, pre- rîtă în sesiunea trecută, pentru definitiva
operetei şi ceea ce se recere dela orl-ce „Pintya** cu numele. Ei asta-i, adevărat, tutindenea echourî neîntrerupte, dorul fer- completare a instalaţiunii Institutului; a-
operettă bună. asta nu-i fantasie! El esistă, a fost, a vor­ binte de libertate al nemului său încătuşat; cestă clădire va fi terminată în cursul
Altă a fost operetta „Das Modell“ de bit ... E Român, der încă ce Român! ? al cărui dor şi sentimente- au fost dorul şi anului.
Suppe care s’a dat erl. Aici se recunosce Chiar cum îl spune „Pester Lloyd** ! sentimentele tuturor Românilor din timpul .Colegul nostru d-l I. Kalinderu, care,
inmediat măestrul compositor. In genere „Aşa-der tot este ceva adevăr? mă său, şi dorul şi sentimentele nostre al tu­ cu părintesca solicitudine, supraveghiază
Suppe a fost bine dispus având tot-deodată veţi întreba; „minciuna tot nu e atât de turor Românilor de adl: — a produs en- înaintarea acestui Institut, pe care d-sa l’a
şi accente duiose sentimentale când a com­ grosă şi obraznică ?** tusiasm nespus de mare. întemeiat, a dăruit şi în anul acesta o sumă
pus acesta operettă. Pardon! din contră! E adevăr, der Disertantele, care atât de minunat a de 500 lei pentru a se face daruri elevelor
Ou deosebire actul al doilea şi uver­ un adevăr, care potenţeză încă impertinenţa sciut reproduce spiritul timpului din anii de sărbătorile Nascerii Domnului şi Anu-
tura acestui act e forte frumosă şi melo- minciunei...' 1840—1850, s’a coborît de pe bina între lui Nou.
diosă. Sciţi eine-i „Pintya** ? — Nu-1 sciţi, cele mai sgomotose aplause şi strigăte de: 3. Drepturile Academiei în procesul
1
Actorii s’au purtat de tot brav. An- e şi greu de sciut... cu tote că e om „Să trăescă! *, grăbind cu toţii, domni, pentru vh-sămintul Zappa, au fost recunos­
semblul cu Orchestra pare că e tot mai mare, om de frunte, om fără de care pa- domne şi domnişore, a-i gratula pentru cute în cursul anului trecut şi de cătră
bun. Corurile corecte, numai n’ar strica să şalicul lui Banffy nu ar putâ esista .. . minunata sa disertaţie.
fiă mai puternice. D-na Makesch, care a „Pintya** e... detectiv! Ei! e lămurită 2) Al doilea punct frumos şi încân­ Curtea de Casaţiune, Secţiunea II, atât
jucat aseră pe Ooletta, a fost pe deplin la cestiunea! Aşa-i că-s obraznici ? ! . . . tător a fost primiţia d-şorelor Miţi David faţă cu moştenitorii de sânge, cât şi cu
statul elin şi cu statul român. Pentru asi­
locul şi în rolul ei, i-s’au oferit şi un bu­ Onorată Redacţiune! Numai somaţi şi Constanta Laza, eleve în scola superioră gurarea capitalului de 280.000 lei, la plata
chet de flori. de D-vosţră am desminţit „scirea** ... der de fete din loc. Ambele au esecutat la
Vocea d-rei Gunther ajunge tot mai e causă. Ţi-e greţă deja de-atâtea scorni­ pian cu multă grije piesa „Rosenknospen** căruia moştenitorii au fost obligaţi, s’au
mult la valore şi asâră a fost bisată în mai turi, de-atâtea minciuni...; dâc’ai sta, să de Franz Behr. luat inseripţiunl ipotecare asupra moşiilor
multe rânduri. D-l Minich cu simpaticul şi reflectezi la tote, nu ţi-ar mai ajunge 3) Punctul al treilea a fost „CarolIX** răposatului Evanghelie Zappa, er vărsă-
sonorul seu bariton precum şi d-l Zopp dilele. de Coşbuc; declamaţiune încântătore. D-ra mintele neplătite pe anii 1894, 1895 şi 1896,
merită totă lauda, d-l Fischer ca comic e N’au adunat ore mai în iârnă fiţuicile Bosica Căpuşan, elevă preparau di al ă, de în sumă de 36.000 lei, s’au încassat de
tot-dăuna la înălţime. jidano-maghiare, sculând chiar şi pe fericiţii multe-orl a dat dovadă despre talentul său Academie. Vărsămîntul pe anul 1897 spe­
T
morţi din morminte, în cafeneaua Mitschek, declamatorie. De astă-dată s’a întrecut pe răm, că se va încassa în cursul acestei
pe studenţii universitari români, ca să facă sine şi i-a frapat pe toţi. sesiuni.
u
Foile jidano-maghiare şi tinerimea „revoluţie ? . . . N’au adus ele scirl despre 4) Tot asemenea a dat dovadă des­ 4. Averea, pe care răposatul Em. Do-
adunări secrete, spunând cu numele pe toţi pre talentul său artistic şi D-şora Leontina nicî a lăsat’o prin testament Academiei, se
română.
„participanţii *... între cari şi de aceia, Măcellar, elevă preparandială, prin minunata află în definitiva sa posesiune; sentinţa tri­
1
Cetitorilor noştri le este cu­ cari zăceau pe patul de morte?... Mai esecutare la pian a frumosei piese: Ou bunalului de Ilfov, Secţiunea I, dela 10 Ia­
noscut ce a scris „Pester Lloyd** în dăunădl, „Eşti Ujsâg** n’a adus ore vas-tu, petit oiseau* de I. Oh. Hess. nuarie 1897, trimiţând pe Academie în po­
raportul seu privitor la serbarea erăşl o „teribilă veste** , că Societatea Publicul s’a împrăşciat după orele sesiunea acestei averi, a rămas definitivă.
cj-ilei de 15 Martie în Budapesta „Petru Maior**.. . vre, pare-mi-se, să con- 7 / deplin satisfăcut şi încântat. In cursul anului, Academia a executat
1
despre tinerimea universitară de scrie pe toţi universitarii români, dela tote 2 Onore tuturor ! voinţa testatorului Em. DonicI, plătind
•acolo, picea între altele, că la ser­ universităţile şi academiile ... erăşl pentru fiicei sale Margareta Bărbuceanu legatul,
bări s’ar fi alăturat şi vre o 30 de nu sciu ce „revoluţie** ? ... Şi de acestea Un membru al ca3inei. ce-i lăsase în sumă de 100.000 lei, precum
■studenţi universitari şerbi şi români, câte şi mai câte! O literatură întregă! şi dobândile cuvenite la acest capital.
luând parte la încununarea statuei Sunt mincinoşi, obraznici, imperti­ Academia Bomână 5. Cestiunea succesiunii răposatei Ma-
Iui Petbfi etc. nenţi, fără semăn în istoria lumei! ria General I. Carp se află încă pendinte
Sesiunea generală din anul 1898.
Sciearn cu cine avem de lucru Şi laşi şi fricoşi, ca consciinţa cea înaintea instanţelor judecătoresc!.
şi de nenumărate ori s’a constatat rea! Mai dăunădl eram mai mulţi la bere Raport asupra lucrărilor făcute în anul ţVa urma.)
reaua credinţă a raportorilor jidano- şi ni-a servit ca chelner un detectiv. Altă-dată 1897—98.
maghiarî. Cu tdte astea ne am es- şedeau doi alăturea de masa nostră, la o (Urmare).
primat dorinţa se aflăm chiar din altă masă... şi de aceste câte şi mai câte... Donaţiunî, legate şi fonduri. ULTIME SOIRI.
sînul tineri mei cum stă lucrul cu şi deca nu află să raporteze ceva sensaţio- Bucurescî, 22 Martie. „Epoca**
1. Conform regulamentului din 7 Apri­
pretinsa alăturare. In urma acă3ta nal, scornesc ei la minciuni, căci în de află că Principele Bulgariei şî-a
.primim următorele informaţiunî: aeestea-s meşteri! lie 1894 pentru Fxmdaţiunea Adamachi, ale anunţat sosirea s'a aici pe fliua de
Tinerimea universitară română e cărui disposiţiuni continuă a se aplica trep­ 9 M&iu, cu dorinţa se asiste la de­
Budapesta, 20 Martie n. 1898. tat, Academia acordă din acâstă fundaţiuiie
conscie de sfânta ei chiămare! Nu Vă în- filarea dela 10 Maiu. In fliua urmă-
Onorată Bedacţiune ! In N-rul din 6 (18) în anul acesta suma de Lei 72.323,95, din tore principele Bulgariei împreună
cari Lei 63,530 ca burse şi Lei 8.793,95 ca
Martie a. c. luând d-vostră notiţă despre cu fiiul seu prinţul Boris va con­
cheltuelî de studii; bursele sunt împărţite
■cele dise şi scrise de „Pester Lloyd** cu tinua călătoria sa spre Petersburg.
precum urmeză:
privire la * serbările din 15 Martie şi în
specie cu privire la participarea studenţilor Serată literară în Blaşiu. a) 22 burse de 100 Lei pe lună, din­
Blaşiu, 20 Martie n. 1898. tre cari 8 burse la Facultatea de sciinţe D I Y E R S E .
din Iaşi, 8 la Facultaţea de medicină din
Casina Română de aici în adunarea
Iaşi, 6 la Scola de poduri şi şosele din Cununat cu torţa. Din Atena, capitala
şi se purta faţă de orl-şi-ce cu linişte ne- sa generală din 6 1. c. între altele luâ ho- Greciei, se comunică următorul cas: Aici
'turburată. In timpul repaosului îşi da si­ tărîrea, ca să dea din când în când con­ Bucuresci. se află un tînăr cu numele Alexandros,
linţa sg ajungă în loc cât mai bun şi să veniri şi serate literare ; er adl s’a şi ţinut b) 3 burse de 250 lei pe lună d-lor care e proprietarul unei mari şi vestite ar­
•se hrănescă cât se pote de bine. Vin nu l-a serată literară, de tot reuşită. — Căş- Ioan Simionescu, pentru studiul geologiei gintării. De mai mult timp el făcea curte unei
bea, — cel mult un pahar, ca sg se încăl- ţigul material a fost destul de frumos. Der la Viena; T. Nicolau pentru studiul mine­ fete frumose cu ochi negri, Aspasia. Nu i-a
4escă. îşi curăţia şi repara puşca cu cea nespus de mare cel moral! ralogiei din Lipsea; D. Călugăreanu pentru trecut prin minte, că pote veni un timp,
mai mare îngrijire. In ploia de glonţe se A fost presentă florea inteliginţei ro­ studiul fisiologiei la Berlin. când fericirea lui cu frumosa Aspasia pote să
purta cu aceeaşi linişte, ca şi la el acasă, mâne de aici, care s’a şi delectat în con­ c) 3 burse de 300 Lei pe lună d-lor fiă conturbată. De aceea nici nu voi să
numai când îi sbura pe la urechi câte-un tinuu dela orele 6—7'/ p. m. Gr. Pantazi, la şcola de mine din Freiberg; urmeze dorinţei ei, care de multe-orl îi
2
glonţ, îşi făcea evlavios cruce. La luptă Programa a fost următorea: Ioan Rădulescu pentru studiul architectu- dase să înţelegâ, ca să se cunune, in fine
mergea, ca şi acasă la muncă. ţ)icea: 1) D-l I. Batiu, prof. ord. la prepa­ reila Roma; Const Jormescu, pentru studiul însă păşi energic mama fetei. Alexandros
„Domne binecuvântă-mă !** şi s’apuca de randie, a cetit aprope o oră interesanta sa agriculturei la Hohenbeim. nu vrea să se căsătorescă? dise bătrâna
lucru. Intr’un atac făcu minuni de vitejiă. disertaţie despre „Poetul Anăreiu Mureşianu*. d) 2 burse de câte 400 Lei pe lună mamă. Bine, îl vom însura noi! Ea era o
Vestea acesta se răspândi ca fulgerul prin­ Disertaţia s’a ocupat în detaiat cu poesia d-lor G. O. Minculescu pentru studiul elec­ femeiă forte energică şi resolută. Luâ cu
tre soldaţi şi el fu declarat de erou. patriotică a lui Mureşianu şi mai ales cu tricităţii în Europa; I. Sclia, pentru stu­ sine un despărţământ de poliţişti şi întrâ
— Trofimov, adevărat să fiă, că tu ai poesia lui dela 1840—1850, arătând cu diul hidrografici şi hidrologiei la Roma. în prăvălia lui Alexandros. Tote scusele şi
avut’o de furcă cu optde-odată? îl ÎDtrebâ. mare însufleţire spiritul şi focul din ele. e) O bursă acordată d-lui V. Gluţu rugările au fost zadarnice. Alexandros a
Bacalin în urmă. Mai mult s’a oprit la poesia lui Mureşianu pentru studiul exploatării petroleului în fost dus cu forţa la casa părintescă a As-
— Cine-i cunosce răspunse el; nu din anul 1848, analisând cu vii colori poe- America şi Oaucas. D-sale ’i s’au dat pe pasiei, unde îl aştepta preotul cununător.
mi-arn tras seină cu ei. siile „15 Maiu 1848“ şi „Besuneţul*. semestrul Aprilie-Octomvre câte 721.65 Lei Aci preotul cu ajutorul poliţiei dete bine­
— Voinic eşti, Trofimov! Pentru asta Aci disertantele a fost intrerupt pe lună; er pe semestrul Octomvre-Aprilie cuvântarea tinerei părechl, care acum erăşl
meriţi două cruci de vitejie. aprope din punct în punct prin sgomo- câte 566,66 Lei pe lună. trăesce în deplină fericire.
Bătrânul privi mirându-se spre vorbi­ tosele strigăte de însufleţire: „Aşa este!** 2. Institutul Otteteleşanu continuă a
tor şi clătină din cap surîdând. „Să trăâscă !** Apoi a trecut disertantele funcţiona într’un mod din ce în ce mai sa­
(Va urma.) la arătarea însemnătăţii poesiei lui Mure­ tisfăcător, graţie mai ales stăruitorei şi Proprietar: ©r. Asarel Mwreşiams,
şianu, terminând cu cuvintele lui Iosif neobositei îngrijiri cu care colegul nostru Redactor responsabil: ©regoria Maior.