Page 49 - 1898-03

! UWUStWîilSH. ■„&mta“ iess îi liâ-care. ii |
! ?! timm Atonamte pştrit Anstro-OMana:, 1
ţiiâţs* «&&* Uf. 88- Po an an 12 fl.. pe ţese tuni
6 fl., po trei luni 3 fl.
Senflli'IT: «•«•SîaflKîttfle WB «*
j-ptisnito» — ®{as>.(SKat:'5i«a as. N-rii de Oumlneoi 2 fl. po an.
Psuin Româaia si «riiaăisia:.
HiWhRftTi ae pmr.ejî" In A-Jtnlr
Pe an an 40 franot. pe ?6st
i(*tPBţ!urit! tc 3rt-.gov 7 in T7 luni 20 fr., po ţroi inni 10 fr.
■aaWrolo Siroarl 19 ansMuft:
ţn VieEit: M. £v.!ui, ifcwxA N-rii de Duminecii '8 frânai.
fchaltk. RU'iolf Xottt, 1. Offiil&t Se prenumără la tăt.e qtfoie'e
Sxohfolper; inton Oi^mUI. J. poţtaie diii Intru şi din etern
/îottfMiwr, in 3udaposto: A. T. ii la dd. ioioeT.<rci.
Shidbtritr», tkkrUin t In IVTianiBatTil ţsmu Biasor
IZuonxesoI: .înâst, Bac- administraţiunoa.piaţa maro,
«arsele de Eeumanie; in item- tflrgul Inului Nr. 30 otagiu
boit: Xaroif/t & Litbmann, Ii: po tm an'10 A., pe şoae
Prtţu! ieisrţlKnlIsr: a sovi» luni o fl., po trei luni 2 fl. 60 or.
otizmond pe » ooldnă 3 or. ţi Cu duaul în casă: Pe un on
-
Mor. timbra pentru o parii- Jb. 2£T TJ Xd ULtSXX. 12 fi., pe 6 luni 6 H., pe trei luni
m.re. PaBUnĂii mai des» daj>& 8 fl. Un esemplar 6 or. v a.
ferită şi învoielă. s6n 16 bani. Atât abonamen­
Seoi&ms pe paginii * 8-a o tele oât şi inserţiunile simt
j»riă 10 er. uda 80 bani. a se plăti înainte.
Br. 57. Braşov, Vineri 13 (25) Martie 1898.
Banffy şi reacţiunea. Nu mai avea lipsă să declare, zeitung etc. laudă corectitatea, tactul şi Foile germane accentueză cu totele
14
că i-a îndrăgit pe Jidovi şi să rea- căldura declaraţiei contelui Thun. necisitatea, ca maşina statului să mârgă
„Me iau fiori când me gândesc mintăscă, cum scia să umble cu ei „Neue Fr. Presse aşteptă de-aci în­ ârăşl regulat şi admoniază pe Nemţi ca să
14
]a un nou torent al reacfciunei!“ a acum vre-o 14 ani, când era încă colo lămuriri mai de aprope, aşteptă să nu facă imposibil acesta. „Kreuzzeituug"
esclamat rainistrul-preşedinte Banffy, fişpan la Bistriţă, cerând dela ei, ca vadă cum va procede practic guvernul. se pronunţă în contra obstrucţiunii.
respuncjend vorbitorilor din sinul „de6re-ce Jidovimea este o parte „Neues Wr. Tagblatt dice, că enun-
14
44
„partidei poporale . întregităre a naţiunei maghiare şi ciaţiunea contelui Thun e importantă, decă
Proiect de lege pentru reuniuni de
Cum-că Banffy nu e orator este se deosebisce numai prin confesiune, va fi judecată de sine stătător fără consi­
sciut. Der p6te că nici el nu vrâ se ea trebue se fiă cu trup şi suflet ma­ derare la actualitate. Pentru necesităţile credit şi economii.
trâcă de orator. Cu tote acestea, ghiară “. momentane, ea nu indică nici un remediu. Ministrul unguresc de justiţia, Alexan­
nicî cel mai mare orator nu ar fi Caracteristic este, că înaintea Cestiunea arcjătore a limbii este trecută cu dru Erdely, după cum se asigură, va pre-
putut se tălmăcâsca mai bine situa­ opiniei publice astăcjî dominante, vederea în declarare. Tot ce spune acâsta senta în timpul cel mai scurt camerei noul
ţia de astăcjî din Ungaria, dominată Banffy consideră ca cea mai gravă este, că contele Thun reflecteză la con­ proiect de lege despre reuniunile de credit, şi
de spiritul calvinist al celor oe stau acusaţiune, ce o p6te aduce în contra lucrarea tuturor, cărora li-sunt scumpe economii. Se dice, că monarcbul însu-şl se
în fruntea guvernului, de cum a fă- „partidei poporale , atât de urgi­ formele parlamentare. intereseză mult de acest proiect, căci, Jupă
44
cut’o actualul ministru-preşedinte. sită din parte-i, dăcă va arăta, ,că Foile antisemite „Deutsches Volksbl.“ cum se vede, ’i-s’au dat informaţiunl, că
Ceea ce îngrijesce mai mult pe ea este în prima liniă anti-semită şi şi „Deutsche Ztg.“ critică procedereaSchone- proiectul ar ţinti la combaterea socialis­
d-1 Banffy este, ca nu cum-va agi­ apoi panslavistă. rianilor, clicend că nu merge, ca obstrucţia mului.
taţiunile anti-semite ale contelui să se facă numai cu înjurături. Trebue să
Se scie dela alegerile dietale, In faptă însă proiectul tinde a pune
Zichy şi soţi se împedece maghiaii- că „partida poporală stărue fărte se pună capăt purtării Schonerianilor. Iso- mari pedecî în calea desvoltărei economice
44
sarea Jidovilor, er de altă parte ca mult de-a atrage în partea ei pe larea lor şi a Wolf-ianilor se observă deja a cetăţenilor, după cum se pote vedâ din
nu cum-va prin atitudinea mai con­ Slovacii de prin comitatele din Un­ învederat. urmă,t6rele disposiţiunl ale lui.
44
ciliantă a „partidei poporale se fiă garia de mâcjă-năpte, ceea ce i-a şi * Proiectul constă din două părţi. In
prea mult încuragiate naţionalităţile succes în mare parte. Slovacii, vo­ „Ndrodni Listy vorbind despre de­ partea dintâiă se ocupă cu cestiunea „re-
u
nemaghiare, şi cu deosebire „pansla- tând pentru candidaţii „partidei po­ claraţia - program a ministrului - preşedinte gulărei cestiunilor economice şi industriale ,
w
viştii , pentru carî, pretinse şeful Thun tjice, că tote cestiunile naţionale ce
44
44
porale icî şi colo, dau pe faţă tot­ âr în partea a doua cu . o nouă asociaţiune
guvernului, numita partidă are mare frământă Austria au fost trecute cu vede­
odată profunda lor nemulţămire faţă centrală de credit, ce are să se înfiinţeze în
slăbiciune. rea de cabinetul Thun la compunerea de­
cu guvernul şi cu stările create de el. Budapesta pentru întregă ţera.
Firesce, că ministrul-proşedinte claraţiei sale. Acâsta nu cuprinde mai ni­ In ce privesce partea. întâiâ, proiec­
are 6
a trebuit se se facă apărătorul libe­ Ca să-i atragă, cj' l «partidei mic şi de aceea a şi produs asupra'dreptei tul dispune înainte de tote, că îu viitor se
44
ralismului unguresc de acjî, care poporale se ocupă şi de interesele presiuuea cea mai penibilă. Acesta este vor pute înfiinţa asemenea reuniuni mi­
după el ar garanta înflorirea şi des- lor locale, er Banffy acusă pentru der, c}ice „N. L. , mulţămita pentru spi­ mai din partea autorităţilor, a corporaţiunilor
w
44
voltarea, ţării apoi era ărăşî lu­ acesta „partida poporală , că dintre ritul de conciliaţiune şi tote jertfele drep­ publice, seu cm. ajutorul nouăi asociaţiunî
cru forte firesc, ca br. Banffy să ia tote partidele unguresc! numai ea a tei. Contele Thun nu eunosce postulatele centrale. Nu va mai fi deci permis, ca reu­
în apărare jidovismul, care este aşa aflat a fi lucru cinstit se se alieze dreptei (ale majorităţii autonomiste), pentru niuni de credit să potă înfiinţa orl-cine şi
cjicend purtătorul drapelului acestui cu agitatorii panslaviştî. el nu există postulatul egalei îndreptăţiri ori câte. Reuniunilor nu le va fi permis de-a
liberalism, de caro s’a săturat pană Are dreptate br. Banffy a se a poporelor, nu adresa din anul trecut a se angaja în afaceri, decât numai cu membrii
în gât mic şi mare. I-a şi imputat teme de o reacţiune, care ar aduce dreptei cu tote pretensiunile autonomiei lor, escepţiune făcând împrumuturile şi de­
br. Banffy amintitului conte, că vrâ la putere pe contele Zichy şi soţi. regatelor şi terilor. Programul lui vrea să punerile pentru păstrare. NicăirI nu le va
să nutrăscă numai ura între confe­ Der e curios a-1 vede tocmai ţe el dică: fi permis de-a înfiinţa filiale, fiind avisate
siuni şi a cjis, că ar merge mai de­ arătându-se aşa de contrar reacţiu- Voi federaliştilor, daţi-ne pace cu a-şl restrînge activitatea numai la centru.
parte în reproşurile lui, dăcă nu ar nei, când bine vede şi simte ori şi dreptul vostru public cehie şi cu autonomia O acţiă nu va pute fi mai mare decât cel
fi calvinist. ce om cu pricepere, că mai bună vostră, tot aşa voi centraliştilor germani mult de 50 fl. şi nu va fi iertat a promite
P6te să fiă în atitudinea «par­ unăltă a reacţiunei, ce se pregătesce daţi-ne pace cu pangermanismul vostru; societarilor interese fixe după capitalul so­
tidei poporale faţă cu confesiunile a veni, decât este br. Banffy cu po­ uniţi-vă cu toţii într’un armistiţiu spre sco­ cial. Din profitul curat 10% vor trebui să
44
u
şi ăre-carî veleităţi de esclusivim în litica lui nicî că se păte cugeta. pul pactului! Der, (jice „Nârod. Listy , se dea pentru fondul de reservă şi numai
favărea catolicismului, dăr br. Banffy deja prima a parlamentului vienes, ia din ce va mai rămâne după acesta se vor
merge mult prea departe, când arătat contelui Thun, că a pornit pe o cale pute împărţi dividende acţionarilor, der
în ce privesce pe Jidovi, esprimă Situaţia în Austria. cu totul greşită; drepta a fost cuprinsă de nici acestea nu vor pute fi mai mari
5
temeri, că ea ar pregăti — în Foile din Viena cele mai mult seu un fior rece la ascultarea programului, şi de 5%.
ţâra ungurescă o nopte a S-lui Bar- mai puţin inspirate de guvern, ca „Frem- din partea stângei urmară un şir întreg de Dâcă s’ar ivi perderî, acestea vor fi
44
tolomeu. denblatt , „Wiener Tagblatt , „Osterr. Volks- demonstraţii oposiţionale. a se acoperi din fondul de reservă, decă
u
*

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 14 şi cu zîmbetul unui suflet bun — simţia nu rămase în urmă-i; şi în aceeaşi direcţiă de-odatâ!... mai repede, mai repede... la
faţă cu el o stimă adencă. alergau vre-o 30 voluntari, apoi Muntene- şanţuri, ai noştri, la şanţuri!...

(16) Din parte-i Bacalin iubia mult pe grinl şi Şerbi. Oficerul care-i conducea, ră­ Atunci observă pe Bacalin.
Trofimov. Pănă acum avea o ideă forte măsese de mult îndărăt, cu piciorul sfăr- — Ce-i prietine, Stepanici Nicolai e
Pagini din istoria resboiulni superficială despre ţăranii ruşi şi n’avu mat de-o ghiulea. Forte aprope dinaintea cald ? Pe ei! să-i tăiem ! numai blăstăma-

ace
slavo-turcesc. ocaşiă a if cunoscinţă mai deaprope cu lor se aflau şanţurile turcesc! din cari se tele de glonte de nu mi-ar face atâta în­
vărsa asupră-le o adevărată ploiă de glonte
nici unul. Cel dintâiu a fost Trofimov. El curcătură ! nu pot să sar...
(Naraţiune, de G. Veririgen.) era primitiv, der totuşi l’a surprins tactul şi granate. Iu momentul acesta un glonţ şuerâ
lui: nici odotă nu se îmbulclia, sciea să In fuga cea mare Bacalin îşi pierdu chiar pe lângă urechia lui. îşi scutură
Trofimov, de mult, aprope dela Bel­
tacă; la timp, şi să se depărteze la timp. răsuflarea şi inima îi palpita puternic. Aler­ capul.
grad, se alăturase la Bacalin. Deja în drum
G’un cuvânt nu-i era nimărui spre greutate. gând el sări peste cadavre şi peste răniţi. — Ce-i? Vrei să mă nimeresc!! nu
îi făcu mici servicii, âr peste 2—3 săptă­ Bacalin vorbea adeseori şi lung timp cu el ]£tă însă că-1 ajunsese Filipov, un voluntar
mâni deveni cel mai sincer adorator şi şi aceste conversaţii îi aduceau plăcere şi de-o figură imposantă. face nimic, voiu aştepta încă, nu vreu să
servitor al acestuia. Stima forte mult pe fiu aşa de curând găurit! Stepanici Nicolai
folos. Şi cu astfel de ocasiunl Bacalin se In timpul din urmă acest Filipov în- să nu rămâi îndărăt...
Bacalin şi se purta faţă de el c’o deose­ purta faţă de el, ca şi faţă de semănul său,
bită veneraţiune. Instinctiv simţia, că acest şi începu al stima... drăsneţ, obraznic cum era l’a supărat mereu Seose un chiot şi se arunca şi mai
tînăr palid, cu mânile mici de femeiă, este şi îi făcea o plăcere să-l scotă din pa- repede înainte... Etă că întrecu cu dece
pote în întrega trupă singurul domn ade­ — Ei dragul tătucului StepanicI Ni- ciinţă Numai când juca cărţi, ori când era paşi pe Bacalin der — de-odată cădu la
vărat. Acesta din copilăriă a trăit în bel­ colai aşa se vede, că lucrurile stau forte beat, Bacalin pute să scape de el. In fiă- pământ cât fu de lung.
şug şi era obicinuit, ca servitorii să-i is- rău! Dumnezeu nu ne va ajuta să învin­ care di sa întâmplat câte o istoriă cu Fi­ Bacalin fugi la el şi se opri involun­
prăvescă tote, totuşi el nu s’arăta astfel, gem... Ce puşcături grozave!... Ne vom lipov ori că înjura pe vre-un camarad, ori tar. Filipov se sbătea în chinuri.
nu tracta cu omenii ca ceilalţi. bate în cele din urmă totuşi... Două bătea pe câte-un Şerb ... — Sari... nu mă supăr, clise răguşit.
morţi nu ne pot ajunge... D6mne bine-
Mai ales după ce vădu, că Băcalin Acum Filipov asverlindu-şl chipiul şi Dumnecleu cu tine amice Step... nu te
începe să trăâscă ca un soldat de rend şi auventă-ne! încredut în sine însuşi fugi inainte. gândi la mine cu măniă.
să mergă în luptă, Trofimov — care pănă Trofimov îşi făcu o mare cruce, îşi — Hai n u m a i . . . bai numai... lasă- îşi strînse dinţii şi ochii i-se stinseră.
atunci involuntar îl privia cu compătimire luâ repede puşca şi pleca înainte. Bacalin m ă . . . ecă aşa, în drepta, în stânga, doi Bacalin fugi mai departe .. .