Page 50 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 57—1898.

însă fondul n’ar fi de-ajuns, atunci pentru Noua lege se va estinde şi asupra SOIRILE DILEI. 3 Schwartz, 1 Gelb, 1 Roth, 2 Kohn, apoi
acoperirea perderilor se vor face reparti- Croaţei. o mulţime de Rosenbaum, Lovenberg, Gold-
ţiunl asupra societarilor. Repartiţiunile — 12 (24) Martie. stein, Markstein, Blaustein, Manheim, Fin-
acestea însă asupra singuraticilor societari Luptele în camera româna- Demonstraţiile dela 15 Martie în Cluşid. kelstein şi pe urma urmelor un Abraham.
nici-odată nu vor pute fi mai mari, de cât Asupra demonstraţiilor întâmplate la 15 Să mai dică cine-va, că rassa arpadiană
S’a lăţit soirea şi prin foile străine,
de 5-ori atâta, cât representă capitalul de­ Martie în Cluşiii se comunică următorele nu e „frumosă** şi „scumpă**, când ea re­
pus în acţiuni. oă oposiţia liberală din camera română amănunte caracteristice: Mama ministrului- presentă complexul atâtor giuvaere scumpe.
La adunările generale fiă-care socie­ este decisă a face de aici încolo cea mai preşedinte Banffy, cu ocasiunea serbărei
energică oposiţiă guvernului Sturdza, s’a Iluminare cu acetylen. Suntem rugaţi
tar va pute ave numai un vot. In direc­ dela 15 Martie, s’a presentat la teatrul din a comunica, că mâne, Vineri sâra dela
ţiune vor putâ întră numai cetăţeni un­ dis chiar că oposiţia va face chiar obtruc- Cluşiu în costum naţional, âr ferestrile pa­ 5 / ore pănă la 7 ore se va putâ vedâ la
1
2
gari şi remuneraţia lor nu pote fi mai ţiune spre a împiedeca votarea bugetului latului său a lăsat să fiă iluminate. Servi­ ferâstra biroului pentru bilete de drum de
mare, ca 10% din profitul curat. Membrii şi a sili astfel pe guvern de a se retrage. torii abia au aprins luminile şi mulţimea fer de aici (Piaţă) atât o flacără de acety­
din direcţiune nu vor pute să stea în legă­ Soirile aceste încă nu au fost confir­ de pe stradă a bombardat cu petrii una după len, cât şi una ordinară de gaz.
turi de înrudire cu membrii comitetului de mate pănă acuma din partea celor, pe alta tote ferestrile palatului. Tot atunci au
supraveghiare. In statute va trebui să se cari îi privesc. Marţi sera însă a fost o fost bombardate şi ferestrile redacfiunei Zia­ Tata şi fiiul arşî. Din Canija mare, în
consfătuire între cele două grupuri liberale
spună apriat pănă la ce sumă vor pute fi rului oposiţional fEllenzâk*, er alţii dintre Ungaria, se raportâză: In 19 1. c. farma­
creditaţi singuraticii membri." aliate (Drapelişti şi Flevişti).. Etă ce află demonstranţi au bombardat ferestrile preşe­ cistul Ştefan Maier din Letenye s’a cul­
1
Acele societăţi de credit şi economii, „Epoca * dela acesta consfătuire: dintelui comitetului arangiator al serbărilor cat cu o ţigară aprinsă în gură. După
„Deputaţii şi senatorii coaliţiei libe­
cari s’au înfiinţat seu se vor înfiinţa pănă din acea cţi. Se elice, că între Ungurii din scurt timp adrirmise, ţigara a cădut pe
rale s’au întrunit asâră la clubul drapelist
a nu intra încă în vigore nouă lege, vor OluşiQ e mare amărîciunea din causa aces­ plapomă, care prinse iute foc. De odată
ave dreptul de-a se întocmi după legea cea ca să discute asupra situaţiei. După dis­ tor demonstraţii şi poliţia a pornit cele ardea întreg aşternutul. Maier se deşteptă
nouă, nu sunt însă obligate de-a o face cursurile d-lor N. Fleva, Costinescu, V. mai aspre cerpetărî în contra atentatorilor. în urma mirosului greu şi vru să deschidă
Lascar, Delavrancea, etc., s’a hotărît ca
acesta. Acele societăţi însă, cari se vor în­ Se presupune, că făptuitorii ar fi fost so­ uşa şi ferestrile. Odaia fiind însă plină de
tocmi după noua lege şi cari se vor în­ liberalii aliaţi să nu desarmeze nici un cialişti, cari mână în mână cu socialiştii fum des, el leşină şi cădii la pământ. Nu­
fiinţa în sensul ei, vor fi scutite de dare, de moment,- ci se continue cu înverşunare dela Budapesta au voit pe acesta cale să mai după ce era în flăcări întreg mobilia­
1
timbre şi de competenţe, chiar şi portul pos­ campania începută săptămâna trecută *. turbure serbările dela 15 Martie. rul casei, sătenii observeră focul şi după ce
„In privinţa amănuntelor campaniei s’a
tai îl vor avâ gratuit. le succese al stînge se găsiră cadavrele
In partea a doua a proiectului de luat încă o hotărîre definitivă. Ele Se vor Mare defraudare într’un domeniu al carbonisate ale farmacistului şi ale fiiului
lege se tractâză despre marea asociaţiune stabili la viitorea consfătuire. ■ S’a hotărît Statului. Directorul hergheliei de stat din său de cinci ani. Soţia nenorocitului se afla
de credit centrală, ce se va înfiinţa în Buda­ însă în principiu inaugurarea luptei extra­ Făgăraş, Fabian Maurowich, după ce a d e - în sâra catastrofei în Canija mare la o
parlamentare prin o serie de 'întruniri pu­ fraudat vre-o 50.000 fl. a fugit şi este acum
pesta. Acesta îşi va începe activitatea cu representaţiă teatrală şi căpătă scire nu­
blice. Campania extraparlamentară va în­ urmărit judeeătoresce. In foia oficială a
un capital social de uri milion corone. mai în diua următore despre nenorocirea
Membrii fundatori ai acesteia sunt respon­ cepe prin un manifest, pe care-’l vor re­ ministeriului de agricultură, numitul direc­ ce o ajunsese.
sabili numai pentru atâta sumă, cât re­ dacta ambele grupuri şi-l vor lansa săptă­ tor Maurowich, care s’a „depărtat fără per­
3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru refularea
presentă capitalul lor social şi nu vor pute mâna acesta** misiune**, e provocat de cătră ministrul de şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
primi, decât cel mult 4% dividende. Reu­ „Prin acest manifest aliaţii vor justi­ agricultură, ca pănă la 31 Martie a. c. să cunoscutele prafuri Seidlitz a'elui Moli. Cutii ori­
niunile din provinciă, ca membri ordinari fica necesitatea campaniei extraparlamen­ se presenteze înaintea directorului superior ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnic prin
ai acesteia, vor ave să plătâscă cel puţin tare convocând pe Duminecă prima întru­ de domenii reg. ung. Bela Darâny, căci la postă de cătră farmacistul A Moli, Aferentul
200 corone şi sunt responsabile, în cas de nire publică în Capitală la care vor lua din contră se va aplica contra lui § 254 curţii din Yiena Tuchlauben 9. In farmaciile din
perdere, pănă la o sumă de 5-ori mai cuvântul d-nii Aurelian, Fleva. Costinescu, al.codului de serviciu. Maurowich e de 38 provmciă să se ceră preparatul lui Moli provedut
cu marca de contravenţie şi subscriere.
mare. Din profitul curat al asociaţiunei Lascar, Delavrancea şi N. T. Popp. de ani, născut în Strigoniu; a fost pănă la
centrale 20% se vor adauge la fondul de * 1895 secretar ministerial în minisţeriul de
reservă, din rest se vor da dividende so­ „In privinţa campaniei parlamentare agricultură; la 1895 a fost numit director Teatru. La cererea mai multor abo-
cietarilor, âr dâcă va mai rămâne ceva se s’a hotărît ca la tote celele 2—3 inter­ al hergheliei de stat din Făgăraş. înainte nenţi din Ioc şi a publicului din împreju­
va împărţi între societarii ordinari, sub cari pelări ce sunt la ordinea fîilei, să ia cu­ cu câte-va săptămâni, aflându-se neregula- rime direcţiunea trupei de operette a decis a
sunt a se înţelege micele bănci din pro­ vântul cel puţin câte trei oratori şi se rităţi cu ocasia unei revisiuni, s’a introdus da astăcjî, Joi, a treia oră operetta „Wald-
vincia, cari tote vor sta sub controlul a se mai anunţe o serie de interpelări, ca cercetare disciplinară în contra lui Mau­ meister** de I. Strauss, care a întrunit tot
câte unui membru trimis dela asociaţiunea astfel să se zădârnicâscă discuţia budgetului**. rowich. de-auna, pănă acuma, un forte număros
centrală. „Astădi se va mai anunţa guvernului Cât costă cămara deputaţilor din Pesta? public.
Asociaţiunea centrală va ave un pre­ o interpelare în chestiunea gravelor destăi­ In budgetul pentru anul curent cheltuelile
şedinte şi 12 directori, dintre cari câte unul va nuiri ale acusaţilor în procesul devastatori­ pentru susţinerea deputaţilor şi a camerei Sein mărunte din România.
fi numit din partea ministrului de finance, a lor (cu ocasiunea demonstraţiilor în contra peste tot sunt fixate ast-fel: Plata deputa­ — Foile din BucurescI spun, că Regele
ministrului de justiţiă şi a celui de c'onierciu, Evreilor), cari au declarat, că au fost în­ ţilor 1,094,400 fl.; adaus la salarul de chi­ şi Regina vor pleca Duminecă la Sigma-
preşedintele însă va fi numit de însit-şî demnaţi de poliţie se facă devastările**. ria al deputaţilor 348,000 fl.; alte cheltueli ringen, de unde, după o scurtă şedere, vor
Majestatea Sa. Ministrul de finance va * 6C00 fl. Plata funcţionarilor 24,800 fl.; plata merge la Abazzia.
eseroia, pe lângă asta, controlul asupra Etă ce cetim în „Drapelul** de adi: amploiaţilor şi a servitorilor 102,636 fl., — Domniţia Elena Cuza se află greu
asociaţiunei centrale prin un comisar gu- Adi, MercurI, sunt la ordinea dilei, la Ca­
ajutore şi taxe 2000 fl. Spese pentru tipă­ bolnavă la Piatra. Doctorul Rus din Iaşi a
vernial. meră, mai multe interpelări, între care rituri 50,000 fl., pentru sporirea cărţilor fost chiemat la patul bolnavei.
Ministrul de finance va contribui la acele ale d-lui G. A. Scorţescu privitore bibliotecei 5400 fl,, pentru colectarea tu­
înfiinţarea acestei asociaţiuni cu un capital la suspendarea alegerei din Huşi şi la afa­ turor documentelor privitore la vorbirile — Pe diua de 1 Aprilie 7 coloneii
fundamental de un milion corone, er ca cerea Wachtel, aceea a d-lui N. Fleva re­ ţinute în Cameră înainte de 1861: 5000 fl. vor fi înaintaţi la gradul de general. Printre
fond de garanţă îi va da îu posesiune lativă la afacerea Zappa, şi aceea a d-lui Spese de cancelaria 40,000 fl. Total: aceşti 7 se află şi principele moştenitor
obligaţiuni de regale în sumă de trei mi- N. Ceaur-Aslan privitore la contractul cu 1,678,236 fl. Ferdinand.
lione corone şi pe cât timp asociaţiunea cu cărbunii de Westfalia. Dintre mebrii de dincoce de Carpaţi
nu va ave profit, perderile se vor acoperi La tote aceste interpelări sunt înscrişi Rassa arpadiană s’a mai înmulţit în ai Academiei române, a mai sosit în Bu­
din interesele acestora. Ya mai contribui mai mulţi oratori După cum se scie în to­ timpul din urmă cu câte-va „floricele** din curescI şi d. Vicenţiu Babeş.
50,000 fl. şi pentru acoperirea speselor de tal sunt anunţate pănă acum 23 de inter­ trupina lui Izrael. Intre aceşti noi Maghiari — D-na A D. Xenopol va presenta
fondare. pelări în Cameră. făcuţi, âr nu născuţi aflăm: 2 Griinhut, săptămâna acâsta Academiei memoriul tra-

Omenii cădeau unul după altul la fiă- ridica... numai puţin, încet... pote mă Trofimov!.. . dâr se pote, că zace şi el cucerite numai de-o mână de omeni, între
cai’e pas şi nimeni nu le avea grija. Şan­ voiţi tîrî cumva. rănit, se pote că a murit d e j a . . . cari nu se afla dor’ nici un Sârb. Ce va fi,
ţurile au fost ocupate, însă gloria n’a durat Se ruga în ton desperat. Nu mortea Intr’aceea sosi un voluntar rus şi dâcă în tot locul se va întâmpla astfel ?
mult. Turcii îşi reculeseră forţele şi se în- îl înspăimânta, ci gândul, că toţi vor merge, amândoi duseră pe Fedorov. Sângele îi Ya fi simplamente, totul pierdut! Nu se
torseră asupra inimicului. După o luptă Turcii îl vor ridica, îl vor chinui, i-or tăia curgea şiroie din rană. îşi strînse rana cu mai puteau angaja la luptă, nici a-se
desperată şi după grozave pierderi volun­ urechile, îl vor măcelări. Der se vede, că mâna şi începu se ţipe de durere. apăra, nici a ataca, din momentul când
tarii şi ceilalţi creştini trebuiră să se re­ Sârbul l’a cumpâtimit, şi vrea să-l ri­ Pe Bacalin îucepu a-1 cuprinde o apa- partea principală a soldaţilor era cuprinsă
tragă dinaintea inimicului îndoit de riu- dice ... tiă profundă. Audia vaetele, dâr nu-i miş­ de panică şi la şueratul primului glonţ
măros. — Der ce-mi dai? întreba Sârbul. cau inima. Las’ să se vaete, las’ să moră, fugeau toţi...
Dintre Ruşi mai rămaseră în viâţă Văclând de departe acâstă scenă Bacalin căci mortea e mai bună decât viâţa. De ce Asta însemna sfîrşitul.
numai 20, dintre Muntenegrini erăşi forte grăbi într’acolo. Cu groză recunoscu în nu este rănit şi el acum, de ce n’a fost Nenorociţii Şerbi, cari au fost alar­
puţini. cel rănit pe Fedorov. Deja la începutul ucis... Recunoscu, că s’a petrecut un lu­ maţi şi scoşi din casele lor, unde o aveau
Turcii i-au prigonit mult cu glonţe răsboiului primise o rană la umăr şi pier- cru hotărîtor şi înfiorător, că s’a întâmplat cald şi erau bine hrăniţi, cari nu înţele­
şi granate. In fine focul a încetat de tote dând mult sânge slăbise de tot. Bacalin o mare nenorocire. Au pierit cei mai sdra- geau vocea, ce-i chiema la arme, erau în­
părţile; printre morţi se mişcau icl-cdlo încerca să-l ridice însă Fedorov nu putu veni omeni, şi totuşi n’au putut resista, tristaţi şi chinuiţi sufletesce, întocmai ea
răniţii văetându-se. J să stea pe piciore. De altă parte obosâla tot n’au putut să ţină şanţurile ocupate. băeţii, cari au fost scoşi din casă şi lăsaţi
grozavă, ce simţi Bacalin, făcea ca sarcina
Etă, că Serbii au dat peste un om, Sciea, că în acâstă di trebue să cadă în loc străin, între omeni străini. Ei nu
să-i fiă nespus de grea. Fedorov observă aprope toţi şi nu vedea decât Şerbi fugari. scieau decât să tremure şi să se plângă
care încerca să se ridice, der nu putea
acesta. Aceştia se ascundeau la început după Ruşi pentru nedreptăţile, ce li-se făceau. Ei nu
de loc.
— Nă mă poţi birui, amice, âr aceia şi Muntenegrini ; dâr văcjend, că nu le fo- scieau decât se fugă dela locul înfiorător,
— Ridicaţi-mă.., duceţi-mă... . vă
puşcă de n o u . . . ne observă... o să-ţî losesce nimic, că primele, rânduri să răresc dinaintea morţii, a fomei şi a frigului. Şi
rog în numele lui Dumnedeu! implora el atragi pieirea. Dă-mi pace, lasă-mă... se
cu glas întrerupt. tot mai mult, ei o luară la fugă în cea au fugit întocmai ca copiii; să nu li-se
pâte, că nu mai am decât vre-o câte-va mai mare disordine. — La început abia potă ore pune nici lor pe răvaş frica şi
Sârbii păreau că n’aud. Der unul din­ minute. Astfel dâră, de ce ... s’a observat acâsta, şi numai cănd şanţu­ nesupunerea?
tre ei se opri totuşi şi privi spre rănit. Bacalin privi jur împrejur, să vadă pe rile erau ocupate, a eşit la ivâlă, că în (Va urma.)
— A m i c e . . . ajută-mi cel puţin a-mă cine-va dintre ai noştri... Dâcă ar fi aici strînsul înţeles al cuvântului ele au fost