Page 51 - 1898-03

Nr. 57 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

<3us în românesce al călugărului catolic, pământului şi geografia Asiei, BucurescI regulamentare anunţate de Academie au afla, că fiica sa, de care a trebuit să se
baranbitul Tondini di Quanengo, despre 1897 şi Geografia Asiei precedată de no­ fost trimise în studiul comisiunilor alese despartă deja acum 25 ani şi despre care
necesitatea unificării călindarului Iulian cu ţiuni de geografie generală, matematică şi spre acest scop în sesiunea trecută. credea, că a murit în casa orfanilor din
cel Gregorian. fisică, BucurescI 1897. — Georgian (Demetru Pemberton în statul Ulions, încă trăesce şi
Gr.), Formularul judiciar pentru judecătoriile
— Camera română a votat proiectul Convocare. că se află în cea mai mare miseriă. Impre -
de lege pentru acordarea unui credit de de pace, Bucuresci 1896.—Ilodoş (Constanţa), jurările, cari l’au silit pe tatăl să şl dea
1,300,000 Lei necesar pentru participarea Spre fericire, Bucuresci 1897. — Ionescu-Bu- Societatea română de diletanţi „Pro­ fiica de 2 ani în îngrijirea casei orfanilor,
(\ău (Dr. D.), Medicina fundamentală. Cartea gresul“ din Făgăraş îşi va ţinea prima
României la esposiţia din Paris. au fost forte triste. Părinţii milionarului
III. Bucuresci 1897. — Neniţescu (I.), Radu adunare generală din est an: Mercurî în 6 de adl, adecă ai lui Iohn Benders, totă
— Marţi a venit înaintea Curţii cu Aprilie a. c. n. la orele 3 p. m. în localul
dela Afumaţi, dramă istorică în 5 acte, vieţa lor au trăit ca vai de ei, fiind nisce
juraţi din Ilfov procesul devastatorilor cu societăţei — institutul „Furnica" — din
Bucuresci 1897. — Nitzulescu (Dr. N.), Noul Făgăraş. sermanl dilerl şi cu o droie de copii. Cel
ocasiunea ultimelor turburărl de stradă din
aşedăment, tradus din limba originală grecă, La acâstă adunare generală sunt pof­ mai mare între copii la părinţi era Iohn
Bucuresci în contra Evreilor. Interogatorul
Bucuresci 1897. — Posetti (Radu D.), Du- tiţi a participa toţi p. t. membrii precum de 12 ani. El în acestă etate fragedă a
.aeusaţilor a durat mai multe 6re. Unii din iose, poesii, Bucuresci 1897. — Saegiu şi alţi binevoitori ai acestei societăţi
ei au declarat, că au fost arestaţi de agenţii trebuit să plece în lume să-şi câştige cele
(Maior), Manevră pe hartă, Bucuresci 1897. O b i e c t e l e de lipsă. După mult chin şi vai abia ajunse
poliţienesc! fără să fi făcut ceva.
— Strajan (M.l, CestiunI literare şi peda­ 1. Raportul general al comitetului. în Illions, unde căpăta atâta de lucru, ca
— Aprope de raza oraşului Brăila în gogice, Craiova 1897. 2. Raţiociniul pe anul 1897. să potâ trăi şi mai putâ trimite şi câte
■satul Islaz s’au aprins în noptea de 6 Mar- 2. La Premiul Statului Laeăr, de 5000 3. Curenţii. ceva celor de acasă. Abia la etatea de 20
’tie v. o mare mofă de cereale a fraţilor Lei, care este a se da unei cărţi scrise în Făgăraş, 19 Martie 1898. de ani, Iohn Benders se căsători cu o cu-
■Cristotoratos. Repede focul s’a întins şi limba română, cu conţinut sciinţific, care Dr. Ioan Turcu, Berescu, sătoresâ harnică din oraşul Pemberton.
^asupra depositului de făină etc. Focul a se va judeca mai meritorie printre cele pu­ preşedinte. secret. Tinerei părechî îi şi succese prin muncă
fost atât |de puternic, îucât în întunerecul blicate dela 1 Ianuarie 1896 pănă la 31 să-şî câştige câţl-va creiţarl. Tînăra sotiă
nopţii mai totă Brăila era îmbrăcată într’o Octomvre 1897, seu celei mai importante însă muri în patul naşcerei, rămânând după
lumină roşiatică. Graţiă pompierilor din invenţiunî sciinţifice făcute dela 1 Ianuarie SVIulţămită giublică. ea o copilă. După-ce vădu bărbatul, că şi
Brăila, focul fu localisat. 1896 pănă la 31 Octomvre 1897, — s’au ultimul sprijin l’a perdut, s’a simţit silit
Cernatu, 24 Martie n. 1898.
presentat următorele publicaţiunî: a şl lăsa copila în grigea oraşului, er el
Nu putem lăsa de-a nu esprima mul-
Babeş (Dr. Arghir), ContribuţiunI la porni din nou în lumea largă să şl câştige
Academia Română ţămita nostră d-îui Ciurdea Pascu Iuon şi
studiul inervaţiunii laringelui, Bucuresci cele de lipsă. Iohn Benders străbătu tote
Sesiunea generală din anul 1898. 1897. — Dianu (Floru), Salinele române, soţilor d-sale pentru zelul, ce l’au arătat Statele-Unite, pe urmă se aşedâ în Cali­
Raport asupra lucrărilor făcute în anul Bucuresci 1897. — Furtună (I. St.), No­ faţă de sf. biserică română greco-orientală fornia, unde pe lângă muncă şi cruţare în
1897-98. ţiuni de economia vitelor, Bucuresci 1897. din Cernatu. scurt timp deveni om bogat. Pe fiica sa,
Donaţiunî, legate şi fonduri. — Hepites (Dr. Thoma O. C.), Manual teo­ înainte de asta adecă cu cinci ani, care încă, dela nascere nu promitea vieţă,
retic şi practic pentru studiul moşelor, Bu­ crucea de pe turnul bisericei a fost răstur­ fiind forte delicată şi slabă, o credea de
— F i n e . —
curesci 1897. — Maior (Dr. George), . Ma­ nată de un vifor. D-l Giurdea Pascu Iuon, mult mortă. In timpul din urmă însă Ben­
6. In anul 1895 d-na Elena Dr. Tur- nual dejagricultură raţională, Bucurescl-Bra- în nobilul său zel pentru sfta biserică, a ders nu se putu linişti, se găti de drum şi
snescu făcuse Academiei danie o rentă anuală şov 1897. — Michăilescu (Stef. O.) Vârtej cu întreprins, împreună cu d-l Vasilie Ancea, merse în Pemberton. Aci spre cea mai
de 2000 lei, din cari 1000 pentru sporirea abur, Bucuresci 1897. — Popovicî (Dr. Maxi- paşii de lipsă pentru repararea ei. In acestă mare mirare a lui, îşi afla fiica în casa or­
fondului de înzestrarea elevelor Institutului milian), Tutunul, Bucuresci 1897. — Zori- frumosă lucrare i-au dat mână de ajutor fanilor, unde a lăsat’o acum 25 de ani.
■Otteteleşanu. Prin scrisorea de danie, ge- leanu (Dr. N.), Apele minerale dela Govora, încă şi alţi nobili binevoitori, aşa că adl sfta Fata era şi acum debilă şi numai lucruri
nerosa donatore adăogă, că va lua măsuri Bucuresci 1897. cruce din nou vestesce gloria Sftei Treimi uşore pute îndeplini, din care causă abia pute
pentru asigurarea capitalului, representând 3. La Premiul Adamachi, de 5000 Lei. pe turnul bisericei. câştiga atâta, ca să aibă cu ce trăi. Mr.
numita rentă. In cursul anului, d-na Tur- care este a se da unei cărţi scrise în limba Primescă nobilii binefăcători şi pe acestă Benders plăti casei orfanilor o sumă ore-
) ... ,
nesbu a pus la disposiţiunea Academiei română, cu cuprins moral de orî-ce natură, cale mulţămita nostră pentru ostenela şi care şi îşi luâ cu sine fiica sa, care acum
acest capital, în sumă de 40.000 lei, în apărută dela 1 Novembre 1896 pănă la 3L nobilele jertfe, ce le-au adus. era de 27 de ani, o duse în palatele sale,
scrisuri funciare rurale 5°/ - Delegaţiunea Octomvre 1897, — s’au presentat următo­ Un credincios. unde va fi scăpată de miseria şi lipsele, ce
0
a acceptat donaţiunea, îndeplinind tote for­ rele publicaţiunî: le-a avut timp de 25 de ani.
malităţile necesare şi aducând d-nei Tur-
Cujbă (Sergiu), Povestiri din copilărie,
■nescu mulţumirile Academiei pentru gene- ULTIME SOIRI. 0 reclamă ingeniosă. — Un minunat
Bucuresci 1896. — Dobrogeanu-Gherea (O.),
rosa sa faptă. Studii critice. Voi. III. Bucuresci 1897. — mijloc de a atrage lumea la ferestrele pră­
7. Ministeriul afacerilor străine a îna­ Focşăneanul (Theodor I.), Disordinea mo­ Viena, 23 Martie. Ia şedinţa de văliilor, pentru a o sili să privescă marfa
intat Academiei, la 23 Aprilie o copie de astăcjî au fost aleşi vice-preşidenţî ai expusă în galantar, a fost găsit de un cio-
rală în viaţa nostră privată şi în cea pu­
pe testamentul d-lui Eugen Alexandria, Ro­ blică, Bucuresci 1897. — Gârbea (G. O.), Camerei Slovenul Feriancicî şi Ro­ botar din Londra. Ingeniosul cismar a si­
mân originar din Galaţi, care trăesce la Iov (2 cole). — Gheorghiu-Smara (S.), Mo- mânul bucovinean Lupul. mulat pe geamul său o mare spărtură. Etă
Sau Francisco, în California, şi care lasă saicurl, Bucuresci 1897; Corbul cu pene Londra, 23 Martie. Conflictul ce a făcut : A luat o foie de cusutur stră­
Academiei un legat de 2500 dolari (12.500 de aur, Bucuresci 1897 şi Patru conferinţe spaniol-american a luat o întorsătură lucitor pe care a fâcut’o în formă de stea
lei) pentru a se da burse elevilor săraci. ţinute la Ateneul român, Bucuresci 1896. forte critică şi se pare, că resboiul e nerugalată şi apoi a lipit’o pe geam, pe
8. D-na Septimia Daniilescu a depus — Hamangiu (Const.), Scriitori şi artişti. neîncunjurabil. Din New-Jork se te dinlăuntru, cu puţin albuş de ou. Ilusiunea
la Academie în cursul anului o copie de Studiu asupra dreptului lor, Bucuresci 1897. legrafeză următbrele: Guvernul va este desăvârşită. Acelaş resultat se obţine
pe testamentul soţului său N. R. Daniilescu, presenta congresului în septemâna desenând cu săpun alb pe dinăuntrul vi­
— Lecca (Haralamb G.) Secunda, Bucuresci
profesor şi inginer silvic, decedat în Tran­ 1898. — Stăncescu'Ş (D.), Crâmpeie, Bucu­ viitbre raportul comisiunii însărci­ trinei o spărtură închipuită. Aceste inge-
silvania şi care lasă Academiei nuda pro­ resci 1897. — Turcu (Ioan), EscursiunI pe nate cu afacerea esplodării, corăbiei niose mijloce sunt forte puţin costisitore şi
prietate a întregei sale averi, er usufructul „Mayne". O r i c e ar fi scos la lumină cât se pote de practice.
munţii ţârii Bârsei şi ai Făgăraşului, Bra­
.acesteia îl lasă soţiei sale. Veţi ave să de­ cercetarea, partida resboiului a ho-
şov 1896. Un ac în corpul omenesc, piarul „N.
cideţi în cursul acestei sesiuni asupra ac­ tărît se ridice cestiunea cubană. Re- Nachrichten" din Braunschweig scrie ur-
ceptării legatului. 4. La Premiul Statului Eliade-Bădu- sultatul desbaterii congresului nu se mătoi’ele: Sunt 12 ani, de când un am­
9. Răposatul Petru C. Orleanu, prin lescu, de 50C0 Lei, care este a se da celei pote prevedea. Preşedintele comisiu- ploiat de aici odată, când s’a îmbrăcat a
mai bune lucrări în limba română asupra
testamentul său dela 24 Decemvre 1895 a nei amintite a declarat, că partida simţit la un şold o mică durere, ca o îm­
lăsat Academiei un legat de 5000 lei pen­ subiectului : „Consideraţiunî istorice şi geo­ păcii va face tot posibilul pentru punsătură de ac. îşi căută rocul şi află în
tru a se da câte 500 lei la măritişul a 10 grafice asupra Basarabiei înainte de 1812 susţinerea păcii, dâr trebue se fim el un ac rupt, în ale căruia urechi se află
fete orfane din Asilul Elena-Domna pănă etc." — s’a presentat un manuscript cu pregătiţi pentru tote. un fir de aţă. Acul a fost uitat acolo de
la epuisarea fondului. Delegaţiunea d-vos- motto: „ Adversus hostem aeterna auctori- croitor când a reparat rocul. De atunci
u
tas esto .
tră, în considerarea nepotrivirii acestei în­ amploiatul suferea într’una de reumatism,
sărcinări cu caracterul instituţiunii nostre 5. La Premiul Princesa Alina Ştirbei, L i t e r a t u r ă . aşa că a trebuit să se pensioneze. Acum
şi în înţelegere cu toţi membrii presenţî în de 8500 Lei, care este a se decerne pentru „Curs complet de corespondenţa co­ de câte-va săptămâni durerea o sîmţi în
şedinţa dela 14 Noemvre, a decis a nu se cea mai bună: „Carte de lectură pentru mercială", de /. C. Panţu, prof. la şcdla călcâiul piciorului, aşa că trebui să se puuă
u
.accepta legatul. şcolele secundare , — s’au presentat 2 ma­ corn. superioră din Braşov. O carte octav în pat de durere. Medicului, care îl cura,
nuscripte cu următorele devise:
Concursurile prem Mor. mare de 17 cole de tipar, de tot instruc­ îi succese în cele din ui’mă să-i scotă din
„Cetind scii, sciind devii".
2
In sesiunea generală a acestui an „Patria e cel mai dintâih şi cel mai tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari călcâiă un vârf de ac lung de 2'/ centim.
sunt de acordat 3 premii pentru opere pu­ de apoi cuvânt al omului. — N. BălcesciC. stau în legături de afaceri ou vre-o bancB. Acul acesta în timp de 12 ani a făcut o
călătoriă prin piciorul omului dela şold şi
blicate şi 4 pentru lucrări presentate în terminii comerciali. Conţine modele de cir­
manuscript asupra unor subiecte puse la 6. La Premiul G. San-Marin, de 2000 culare, scrisori de informaţiunl, recomanria- pănă la călcâiîi. De-odată cu acul a dis­
Lei, care este a se da celei mai bune lu­ ţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu părut din picior şi reumatismul.
•concurs.
crări în limba română asupra subiectului: mărfuri, comisiune şi spediţiune ; cestiunl
La concursul acestor premii s’au pre- Câte animale a consumat populaţiunea
„Consideraţiunî asupra comerciului Româ­ cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu-
•sentat următorele publicaţiunî şi lucrări: din Triest în anul 1897: 24330 boi, 52 tauri,
1. La Premiul Năsturel-Ilerescu din se­ niei cu ţările străine atât în Orient cât şi pone etc. O recomandăm tuturora, cari se 3476 vaci, 1040 cai, 29174 viţăi, 14490
ria B, de 4.0C0 Lei, care este a se da celei la Occident, începând cu secolul XVI pănă interesâză de afacerile de comerciu. Se află berbeci, 25586 miei, 10418 catâri, 10200
1
la anul 1860“, — nu s’a presentat nici o de vân4are şi la administraţia „ Gazetei' .
■mai bune cărţi scrise în limba română, cu caploni, 64.000 raţe şi curci, 141,700 pui
lucrare. Preţul 1 fi. 60 cr.
•conţinut de orî-ce natură, care se va ju­ şi porumbi, 500 căpriore, 4200 iepuri 1650
deca mai meritorie printre cele publicate De asemenea nu s’a presentat nici o fasanî, şi cocoşi sălbateci, 3200 sîtarl, 1460
dela 1 Noemvre 1896 pănă la 31 Octomvre lucrare la Premiul Adamachi, de 5000 Lei, D I V E R S E . potîrnichl, 3350 sturzi, şi alte pasări, afară
1897, — s’au presentat următorele publi- pentru cea mai bună scriere în limba ro­ de aceste câte şi mai câte tone pescl con­
•oaţiunl: mână asupra subiectului: „MeUopolitul Fiica unui milionar în casa orfanilor. serve şi alte cereale.
Alexandrini (N. A.), Statistica Româ- Varlaam în activitatea sa literară şi reli- Piarul „San Francisco Chronicle" publică •_______________________________■
oiiei. Voi. I—II. Iaşi 1897. — Dan (D.), giosâ". următorea noutate interesantă: Mr. Iohn Proprietar: Ur. Aurel Miireşiama.
Din toponimia românescă. BucurescI 1896. Publicaţiunile şi manuscriptele pre­ Benders, unul din cei dintâifi milionari ai
— Dâmbeanu (G. S.), Geografia generală a sentate la aceste concursuri în terminele Californiei, spre cea mai mare mirare a lui Redactor responsabil: €îrejşoriu Riaior.