Page 53 - 1898-03
P. 53
iîiî«aw.a, AdMiiigmtiisîs, „Saieta" iese în ffl-care iii.
Âsanamenia penirn Anstro-Ongam:
srsşpv, p-îuţs ffisre Mr, 38. Pe un an 12 fl.. pe şese iun!
6 fl., pe trei luni 3 U.
ăerisozî asftaanjisa «a io
jiîlKaosBn. — Mvvsauazipta an ia N-rii de Dumlnooă 2 fl. pe an.
itris&srt Pentru România si strilnătais;
,«£îiÂTI: 8» primeso la Aii?:;!- Pe un an 40 frânai, pe $6u-.
hîratlunBÎn Braaor ţi la a*- luni 20 fr., pe troi iun: 10 fr.
-ait6rol« Slrowri da simasl»?!: N-rii de Dnmlnoou 8 franol.
in Yisna: M. buh*. Bsmruk
Şchaier., Rvdolf Hoiti, Â. Oppsiikt Se prenumără la tăte oficiau
Souhfolger; Ânion OppaWk, J. poştale din întru si din aiuri»
Dunntixr, In Budapesta: i. T. si la dd. Qoiooto ri.
$oidbiri<rv, BekiUtn Banat; tn ■ A^iameml pntn Braşov
iSrcouxefloi: Agmct Boom. Suo- adminiatraţiunea, piaţa mare,
aaisalo de Soumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 otagiu
Suiri: Karoivi Ai Litbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inasrţlunllor: o («rin luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
î&Tmond pa a ooidnă 8 eî. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
8>jor. timbsra pentru o publi -A- IfcT TT Xj Xi2SI. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mus de»e după 3 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
%riiă şi învoială. său 15 bani. At.ftt abonamen
Kfielame pe payina a B-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
tmiă 10 or. lău 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 58. Braşov, Sâmbătă 14 (28) Martie 1898.
Doue şedinţe liniştite. Dipauli, care în numele partidei acest imperiu; noi vom trebui să luptăm vom fi siliţi, atunci ne vom simţi numai şi
poporale catolice a declarat, că vor atunci pentru esistenţa nostră şi totuşi se numai ca Germani. (Aplause în stânga).
Şedinţele de erî şi de alaltăerî sprijini guvernul. Interesant este ce aşteptă dela noi încă moderaţiune şi resig- Deputatul Iavorslcy declară, că Polonii
ale Camerei deputaţilor din Yiena a dis el despre desvoltarea istorică naţiune. Aceste le-au păstrat Germanii des ţin la două principii: păzirea intereselor,
au decurs liniştit, cum nu s’a mai a Austriei. Acăsta dovedesce, (p -. tul în acest stat. Decă ni-se face imposibil precum şi a va4ei monarchiei şi desvolta
86
Terţut de mult. că Austria nu pbte fi nici stat cu de a ne apăra dreptul între marginele con rea autonomiei Galiţiei. Polonii sunt der o
Ast-fel discusiunea asupra decla rat german, nici stat curat slav. stituţiei austriaco, unde trebue să ni-1 cău partidă a statului par excellence. Polonii
raţiei contelui Thun s’a inaugurat Bine ar fi dbcă Nemţii s’ar împăca tăm : în afară de Austria. Inafară de po doresc tare îmblândirea contrastelor naţio
sub semne de paeînică lucrare par cu ideia acesta şi ar renunţa la po porul nostru austriac şi trebue să ne ba- nale, restabilirea de raporturi parlamentare
lamentară. litica lor agresivă, după-ce şi aşa săm ultima speranţă pe evenimentele es- regulate şi recunosc necondiţionata necesi
Cât va dura acesta întdreere şî-au perdut hegemonia. teriore. (Aucliţi, audiţl! la Cehii tineri. tate de stat a pactului cu Ungaria. Ei vor
spre bine, iiresce, că nu se pbte sci. Dipauli a mai vorbit şi de pac Schonerianii strigă: In Praga nu putem să face tot posibilul ca un asemenea pact să
Ajunge înse de-ocamdată, că au pu tul cu Ungaria. Se cere, asigură el, ni-1 căutăm ! Voci la Cehii tineri: Şi noi se încheie pe cale constituţională. Dorinţele
tut vorbi de-arendul vre-o şdpte vor ca pactul înainte de tbte se fiă mergem la Moscva!) Noi Germanii în Aus polonilor corespund deci programului gu
bitori de diferită naţionalitate şi de drept. tria am făcut credinciose servicii în decurs vernului.
diferite partide, fără ca se fiă între Tbte partidele îşi fac reservele de 600 de ani casei de Habsburg. Mai fi Deput. Mulfatti dice. că Italienii vor
rupţi prin sgomot asurzitor şi prin lor, nici una nu promite, că va spri del şi mai desinteresat n’a servit nici un observa faţă cu guvernul o politică a
provocarea de scene de scandal. jini necondiţionat guvernul. A făcut popor din Austria. mânei libere. In cas de lipsă vor face
Insă-şî foile germane se miră
prin urmare o bună observare acel Iro: De aci, acestă mare mulţămită. oposiţi?.
e
de acest fapt şi una din ele 4i° > deputat, care, într’o întrerupere, a Turle. Ordonanţele de limbă ale lui
că declararea contelui Thun a avut Engel efice, că ordonanţele de limbă
întrebat cum îşî va pute câştiga Gautsch conţin aceeaşi brutalitate contra ale lui Badeni au împlinit numai în cea
succesul, că de-ocamdată cel puţin Thun o majoritate, dbcă tbte parti Germanilor ca şi ale lui Badeni.
s’au restabilit stări regulate parla mai mică măsură la ceea ce Cehii sunt în
dele îşî reservă mână liberă? Prade: Numai, că sunt mai nesincere ! dreptăţiţi să nisuiască.
mentare. Acea fbie adauge înse în-
Se 4ice, că guvernul a declarat, Turle: Chiar şi mica nostră fracţiune, Wolf: Pănă ce Austria se va des
dată, ca acâsta încă nu însdmnă tot
că nu va lua parte la desbaterea trăma !
odată, că legislaţia îşi merge calea pe care o declară de trădătore de patriă,
asupra declarării sale. Se pbte pre- s’ar fi arătat prevenitore unui guvern, care
regulat. Adamelc: Sperez, că nu vei ajunge
vedb der, că după terminarea aces ar fi satisfăcut cât de cât pe Germani. acesta (Strigări în stânga: Der d-ta o vei
Şirul vorbitorilor l’a deschis un tei desbaterî, care va mai dura pbte
Schbnerian, care a spus fără nici o Germanii sunt un popor căclut în disgraţiă, ajunge! Sgomot.)
e
câte-va 4^ > lucrurile vor sta tot pe care vor să-i pună într’o stare, ca să
sfială, ceea ce el cu ai sei au pe Engel: Se vede, că guvernul a ţinut
acolo, unde au stat. nu mai trebue să ţină semă de ei de aceea
inimă. După el a urmat un Polon, semă de starea întârsă parlamentară de
Un progres înse totuşi se va ne vom mai da din mănă ultima armă, ce
care a arătat, că Polonii sunt gata putb remarca, decă liniştea din amin adi, căci a dis cât să pote de puţin. (Ila
a sprijini ori ce guvern, care le va ne-au mai rămas : obstrucţiunea. Numai cel ritate). Pentru noi însă nu sunt decisive
titele doue şedinţe se va susţinb şi ce este cu totul învins se predă necondi
garanta lărgirea autonomiei ce o mai departe: încetarea obstrucţiu- vorbele, ci faptele. (Aprobării din partea
cer. Cehul tîner, Dr. Engel, care s’a nei turbulente. Cu atâta înse nu i-ar ţionat ; suntem noi însă învinşi ? (Strigări Cehilor tineri). Nu voim se supunem unei
ridicat mai în urmă, a declarat la în stânga: Nu!) Acesta nici nu se va în critice amănunţite declaraţia guvernului.
fi încă ajutat guvernului Thun.
rendul lui, că Cehii aştdptă să vadă tâmpla nicî-odată. Ministrul-preşedinte a Iro: Doră şede Kaizl în cabinet.
vorbit şi de autoritate. 11 credem capabil,
faptele guvernului; ei de-ocamdată Engel: In mod simpatic m’a impre
n’au causă de-ai fi contrari, mai ales Situaţia în Austria. ca cu t6tă bunăvoinţa de-a susţinea con sionat acel pasagifi, în care e vorba de
după ce în sinul guvernului se află stituţia, se fiă în stare a trece la ordinea dreptatea faţă cu tote poporele şi locui
şi un membru din partida lor, în (Discusiunea clin cameră asupra declarării contelui dilei peste acestă constituţia. torii acestui stat. Vom vedâ însă cum va fi
Thun)
care au deplină încredere. Noi Germanii în Austria putem risca aplicat în practică acest principiu.
Putenul Okuniewski a arătat, Mercur! s’a început în Camera vienesă şi acesta; ce ni-se pote întâmpla: Pactul Punctul de vedere al nostru (al Ce
că Rutenii din Gaiiţia sunt asupriţi desbaterea asupra declarării contelui Tliun. cu Ungaria atunci nu se va pute încheia hilor) e cunoscut dintr’un şir de enuncia-
de Polonî, că de aceea nu doresc Cel dintâiă vorbitor a fost deputatul ger pe cale legală. Noi Germanii austriacl nu ţiunî; numesc aici în prima liniă proiectul
lărgirea autonomiei, prin care Po man Tiirk. Contele Badeni, dise el, a des- vom suferi dintr’asta nimic; straturile largi de adresă. Şi posiţia nostră în Gestiunea
lonii ar deveni şi mai tari, şi cer preţuit puterea de resistenţă a Germanilor. ale poporaţiunei muncitore şi poporaţiunea limbei am precisat’o de repeţite- ori şi avem
scut pentru naţionalitatea lor, care Pactul cu Ungaria, se dice, a fi o necesi ţărănescâ nu vor suferi nimic sub uniunea de gând să facem acestei camere şi o pro
faţă cu Polonii este în minoritate. tate de stat. Dâcă se va împlini acestă personală. Noi Germanii ne simţim ca fă punere (audiţl! în stânga) deşi, firesce, fără
In şedinţa următore de erî au dorinţă a autorităţilor celor mai înalte, când parte dintr’un mare popor; adi încă de a stabili, ca limba statului să fiă cea
mai vorbit doi Germani, între car! atunci majoritatea îşi va primi resplata, n’am încetat de a ne simţi ca Anstriacî, germană.
cel din urmă a fost cunoscutul br. adecă domnirea necondiţionată a ei în cât de greu ni-se şi face acesta, decă însă Wolf: Atunci nu va fi nicî-odată pace;
El era forte palid, cu ochii turburi; însă nu sciea ce să facă; îl luâ de mâni, loveau în ferâstră, începu să se însereze,
FOILETONUL „GAZ. TRANS. W
tote membrele îi tremurau şi era aprope să îi ridica capul, ca să-i potă vede faţa, odaia se întuneca. Audia de unde-va un
cadă pe scaunul de lângă el, aşa de slab care era cu totul schimbată şi pe care cur vaet slab. Din când în când treceau pe
(16) se simţea pe piciore. Deja pe drum s’a geau lacrimi. dinainte nisce figuri, pe cari nu putâ se le
simţit rău, începu se-1 cuprindă o mare — Stepanici Nicolai, liniştesce-te . .. deosebescă, nu era atent la ele şi peste
Pagini din istoria resboiuhi slăbiciune; iritaţia ce-o simţea în corpul pentru Dumnedeu . . . . ce-ţi este ? ce te-a puţin începu să-l prindă şi ameţelile. Me
slavo-tnrcesc. întreg, crescea din oră în oră tot mai mult. ajuns . . . canic voi să se ridice de pe scaun pentru
Sufletul îi era atât de nemângăiat, îl apăsa a merge unde-va, însă nu putu, şi recă-
Insă Bacalin nu putu se se liniştescă
(Naraţiune, de G. Veririgen.) o tristeţă aşa de mare, încât nu sciea, ce dând fu cuprins de un somn dureros . . .
să facă. Se simţea grozav de părăsit. de grabă. Voi să vorbâscă, der din gura
XV. lui nu eşiau decât cuvinte rupte şi fără In momentul acesta întră cine va la
Acum vedând pe Nataşa, vădându-i
Răniţii erau atât de număroşl, încât înţeles. el. El deschise eră-şi ochii şi vădu înaintea
ochii ce-1 priveau, ochii cari i-se păreau
nu numai spitalele, ci şi casele private din — „Lasă-me . . . dă-mi pace . . . ne- lui pe Nataşa, er lângă ea un om necunos
atât de blândi şi simpatici, a înţeles, că
oraş acomodate, erau pline de ei. Deja pe totu-şi nu este singur în lume. Descoperi buniă . . . dise el, în sfîrşit silindu-se să-şi cut. — Acesta îl prinse de mână; Bacalin
u
drum Bacalin primi informaţiuni din care rea acesta îi era scumpă, deşi ea nu-i mic curme plânsul. „Ei . . . du-te la el . . . eu nu se mişca.
putea deduce, că aici se va întâlni cu Na- şora durerea, ce-o simţea, când i-se înve l’am adus . . . camarad . . . du-te la el . . . — Pulsaţiune tare şi agitată, dise
taşa. Şi într’adever ea îşi împlinia aici da e grâu rănit. . . medic, pentru Dumnedeu, medicul. Trebue să se culce . . . dâr nu i
dera tot mai mult, că pierdută este causa,
toria împreună cu alte două surori de ca de care şi-a fost legat întrega fiinţă. du te . .. nici un pat liber. Aduoe-ţi aici o pernă. ..
ritate într’o locuinţă vastă, unde erau in cel puţin pe acest mic divan ... ce să
Insă desperarea, care se grămădi şi Numai în momentul acesta Nataşa îşi
stalate cam două-deci de paturi. Bacalin a facem . . .
crescu în el, acum voia să isbucnâscă. El aduse aminte, că un rănit a fost adus aici.
predat aici pe Fedorov. simţi de odată o grozavă escepţiune, ceva Se duse repede în odaia vecină, unde Fe Medicul ajută lui Bacalin să se ridice
— Dâr cu d-ta ce s’a întâmplat? . . . i-se revolta şi-i isbucni în piept, şi pier- dorov zăcea deja în pat. Bacalin rămase şi 1 conduse la micul şi asprul divan, ce
Nu mai ai faţă de om . . . . abia te ţii pe 4endu-şl ori-ce stăpânire de sine, începu singur, cu capul ameţit cu gânduri încur se afla într’un unghiă al odăii. După câ
piciore, dise Nataşa spăriată privind la se plângă tare şi iresistibil................ Nataşa, cate. Numai sciea nimic decât, că se simte te-va momente întrâ Nataşa c’o pernă şi
Bacalin. mişcată de acest plânset se apropia de el, rău, că e bolnav. Picături mari de ploie c’o plapomă caldă.
