Page 54 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 58 -1898.

tt
atunci imperiul se va dismembra, mie ’mi-e austro-ungare vor rămâne în apele Cretei ganul diplomaţiei rusesci „Le Nord de­ de a deştepta interes faţă , de căuşele cul­
tot atâta! numai acele ce sunt de lipsă pentru scutul clară acum în faţa soirilor aduse de foile turale ale Associaţiunei şi în straturile de
Engel: Poţi face ce vei voi, ar fi însă supuşilor austro-ungari de acolo. Foile ofi- francese, că Ruşii nu se portă cu nici o jos ale poporului.
bine, decă ai renunţa la idea limbei de ciose asigură, că ministrul de esterne, intenţiune ostilă Serbiei. Der ce să vedl? La un an mai târdiu,
stat germane, care e nesănătosă şi neese- conte Goluchowski, a şi împărtăşit acâstă în adunarea generală dela Preşmer, vine
cutabilă. hotărîre a guvernului austro-ungar marilor acelaşi comitet şi se plânge din nou, că
Iro: De ce merge în Ungaria, unde puteri, accentuând, că prin tr’asta Austro- De ale despârţementului I al Asso- lucrurile nu merg înainte nici-decum. Din
trăiesc atâtea popore de limbi diferite! Ungaria nu vrea să conturbe de loc con­ ciaţiunei. ce a fost rău, acum era şi mai rău, căci
Engel: Acolo sunt alte împrejurările. certul europen, ci din contră va stărui şi starea cassei şi numărul membrilor scăcjxx-
La noi nu va merge de loc. Pentru aceea în viitor la susţinerea acelui concert. Braşov, 13 Martie v. 1898. seră aprope la jumătatâ, de cum au fost în
noi am fost tot-deuna gata a da statului Se vede, că şi cei din Viena s’au pus Adi săptămână, când am anunţat, că anul precedent.
ceea ce este a statului. pe gânduri, vă4end marile jertfe, ce trebue membrii despărţământului din Braşov al Causa era, că comitetul — după cum
Iro: Aşa, dâcă sub stat înţelegi ţâra. să se aducă pentru espediţiunea din insula Associaţiunei sunt convocaţi pe Dumineca se constatase în acel timp în „Gazeta
14
Vasaty: Poporele sunt statul. Creta şi neavând de altă parte nici o si­ viitore la o adunare de reconstituire a Transilvaniei — nu lucrase pare-ni-se chiar
Engel: In ce privesce guvernul actual guranţă despre aceea, când se va resolva despărţământului, am arătat, că o „reconsti- nimic în acel an. Hotărîrile, ce se luaseră
noi nu-i suntem nici amici, nici inimici — odată cestiunea atât de mult trăgănată a tuire“ nu pote avâ înţeles pe cât timp des­ la Dâi’ste, n’au“ fost esecutate, ba nici
cu tote că în sînul lui se află un membru, acestei insule din marea Mediterană. Ho- părţământul nu s’a desfiinţat şi pe cât timp măcar încercare de a-le esecuta nu s’a făcut.
în care avem deplină încredere (ministrul tărîrea luată nu perde nimic din însemnă­ în fruntea lui se mai află încă un comitet Constatat fiind acesta — mai ales după
Kaizl, ceh tînăr) şi aşteptăm şi trebue să tatea ei practică prin aceea, că a fost luată responsabil. ce se văduse, că nici din pai-tea comitetului
aşteptăm faptele (Aplause din pax’tea Ce­ după hotărîrea Germaniei de a-şi retrage Asupra acestui punct nu mai încape central nu se iau măsuri pentru de a sili
hilor tineri). corabia şi cei 50 de soldaţi ce-i avea în deci nici o discusiune. Pentru mai buna comitetele despărţâmintelor să esecute con­
Iro: De unde ’şi va lua Thun majo­ Candia. îhţelegere a situaţiunei anoi-male de faţă a clusele adunărilor generale — membrii tre­
ritatea, dâcă tote partidele îşi reservă mână * despărţământului ţinem însă să facem încă buiau numai decât să stărue pentru con­
liberă ? Faptul, că Germania şi-a retras tru­ câteva constatări. vocarea unei nouă adunări şi pe fostul co­
Okunicwski (ruten) dice: Ministru-pre- pele din insula Creta, a produs ore-care Cu comitetul actual s’a întâmplat mitet să-l silescă a se retrage. Membx-ii
M
şedinte a vorbit şi de autoritate. Noi toţi indisposiţiă în Rusia. „Novoie Vremja cfice, acelaşi lucru, ce s’a fost întâmplat cu co­ însă au tăcut şi comitetul a putut în totă
trebue să respectăm legea şi dreptatea; că retragerea Germaniei în cestiunea Cretei mitetul, care i-a premers. liniştea să dormă timp de vre-o doi ani de
dâr ore este autoritate aceea, cu care noi dă Turciei prilegiu de a crede, că Germa­ Membi'ii despărţământului nostru îşi (jile, pănă în 1895, când cine scie prin ce
Rutenii de ani de dile trebue să ne mul- nia nu desaprobă cel puţin refusul Turciei vor aduce încă aminte, ce surprindere li-s’a întâmplare s’a deşteptat din nou pentx-u a
ţămim în G-aliţia; decă d-1 ministru-preşe- de a primi soluţiunea propusă de Rusia, făcut, când — din incidentul adunării ge­ ne face să credem, că din „lipsa de interes
dinte a înţeles acesta autoritate, atunci Francia şi Englitera. O mare putere, care nerale ţinută în Ianuarie 1895 în Casina a membrilor , despărţământul e în peiicul
w
Domne păzesce-ne. (Aprobări în stângă) nu vrâ să sprijinâscă concertul europen nu română din loc — li-se) pusese în vedex’e a se desfiinţa!
Scie contele Thun ce crudimi s’au comis în mai pote fi privită ca membru al acestui chiar o eventuală desfiinţare a despărţă­ La adunarea generală de atunci, ţi­
G-aliţia răsăritână, că 108 indivizi au fost concert. Germania tocmai acuma nu tre­ mântului pe cuvânt, că „lipsesce interesul nută în casină, comitetul a fost absolvat
judecaţi pentru pretinse delicte, că 7 vieţi buia să se retragă dela o causă, ce inte- din partea membrilor . cu cinste şi omeniă, ba te miri, că nu ’i
14
de om au cărlut jertfă spre a procura dero­ reseză Rusia atât de viu. Creditele votate Ce-i drept, mult interes nu s’a mani­ s’a votat pe de-asupra şi o mulţămită px-o-
gatoriilor galiţiane autoritate. Alegerile se guvernului lui Wilchelm II. pentru întări­ festat din partea membrilor. Dovadă faptul, tocolară; membi’ii însă au î’ămas timbraţi
falsifică la întrevenirea unor funcţionari şi rea flotei germane, înaugureză pentru im­ că timp îndelungat ei n’au esercitat nici cu indiferentism!
şi acesta se întâmplă numai pentru auto­ periul Hohenzollerilor o eră de mare pu­ un control asupra comitetului. Nu s’a esex’- Comitetul actual este un urmaş apro­
ritate. tere, care însă va aduce rode numai atunci, citat un asemenea control nici din partea pe întru tote identic •- antecesoi’ului său.
Se tot vorbesce de necesitatea, ca ces- decă desvoltarea acestei puteri nu va da comitetului central de atunci al Associa­ Adevărat, că el a stat mai puţin timp în
tiunile naţionale să fiă puse îndărătul ces- de pedecî din partea Rusiei şi Franciei. ţiunei, aşa că sortea despărţământului a fruntea despărţământului, der şi cât a stat
tiunilor economice; der ce ne ţine mereu Diplomaţii germani nu trebuia să facă acea rămas cu totul la discreţiunea comitetului său. a fost de-ajuns, încă preă de-ajuns. A fost
u
în încordare, dâcă nu eestiunile naţionale? greşală . . . Tot aşa vorbesce şi „Novosti . Lipsa acesta de control a adus cu ales în Ianuarie 1895 şi prima dovadă de
Si ore cluburile nostre sunt economice, ori Numai ofieiosa „Petersburske Yiedomosti" sine, ca întotdâuna să apară îndreptăţite zel a dat’o prin aceea, că n’a esecutat con­
» *
sunt cluburi naţionale, cum sunt: clubul declară, că din punct de vedere al intere­ plângerile x’idicate de comitet în contra clusul adunărei care l’a ales şi care i-a im­
Cehilor, al Polonilor, cluburile germane ş. selor rusesci, Rusia n’are causă a se-mania membrilor şi peste tot a societăţii nostre pus să convoce aici în Braşov şi fără amâ­
a. ? Numai soci al-democraţii fac escepţiune, asupra retragerii Germaniei din Creta. românescl, că nu-1 sprijinesce, că nu se nare o nouă adunare generală. A convocat
toţi ceilalţi sunt naţionali. * interesâză de căuşele Associaţiunei etc. adunarea abia prin Novembre şi nu în Bra­
Apelâză la Germani, să ia în apărare Cu privire la atitudinea Rusiei faţă Plângerile acestea le-am aucjit adese­ şov, ci în Feldiora, după ce jRomânii fel-
44
şi minorităţile. Credeţi, că Rutenii au drep­ cu Serbia i-se anunţă „Gazetei de Colonia ori, fără însă să se fi făcut încercarea de-a dioreni urgitaseră ţinerea adunărei de re-
tul să se folosâscă de limba lor maternă din Belgrad: Purtarea neprietinosă a gu­ constata, decă nu cumva causa indeferen- peţite-ori prin deputaţiunl trimise anume
înaintea tribunalelor? Yă înşelaţi. vernului rusesc începe a nelinişti tare cer­ tismului era a se căuta la locul prim în la Braşov. A fost, ce-i drept, o adunare
O lărgire a autonomiei fără de ga­ curile diriguitore din Sârbia. La curte însu-şi comitetul, care nu s’a silit să deş­ frumosă şi din raportul, comitetului despre
rantarea prealabilă a drepturilor poporului domnesce mare nelinişte din causa acesta. tepte intei’esul membrilor şi a lăsat lucru­ activitatea sa mulţi dintre membri primi­
ar fi mormântul pentru poporul ruten din Ambasadorul rusesc, care a fost numit încă rile să amorţâscă. seră impresiunea, că comitetul a făcut chiar
Galiţia. Rutenii nu doresc nimic mai tare, în luna lui Octomvre, n’a sosit încă în Să ne aducem numai aminte de adu­ minuni. Comitetul se ridicase la un fel de
decât o administraţiă bună şi regulată şi Belgrad; comunicarea ambasadei rusesci narea generală dela Dârste, din iâx’na anu­ infalibilitate, faţă cu care orl-ee observare
cer să fiă scutite poporele, ce sunt în mi­ cu guvernul e mărginită numai la cele max lui 1291. Atunci comitetul dase alai'ma, că o considerau unii ca neadmisibilă.
noritate. neapărate afaceri, pe când ambasada ru- despărţământnl e în pei’icul, că numărul In faptă însă lucrurile nu stăteau aşa.
Bielolflaioelt: Despre Jidanii polecesci sâscă din Constantin ojxol i-espinge în mod membrilor e în decrescere, că interesul Comitetul pornise, ce-i di’ept, pe o cale
n’ai vorbit nimic, d-le Doctor, e păcat! vătemător x’ugările Şerbilor. Tote încercă­ faţă de căuşele Associaţiunei scade din an bună, der a poi’nit cam târdiu şi activita­
Şedinţa se încheiă. rile de a produce o schimbare a disposiţiei în an. La provocarea comitetului, membrii tea lui ei’a pănă în acel timp forte mini­
în Petei’sburg, rămân fără resultat. Se vor­ acelei adunări au şi căutat cu cel mai viu mală. Totul se reducea la constituirea pe
-
besce, că Risticî şi noul meti’opolit Iuo- interes de-a afla mijloce, prin cai ! să hârtie a vre-o 16 agenturi comunale, din­
Din afară.
cenţie vor fi trimişi în misiune deosebită la se dea un nou cuvânt despărţământului. tre cari vre-o patru din zelul propriu aran-
E vorba, ca în curând să fiă rechie- Petersburg. S’au şi adus hotărîri frumose prin caii giaseră cunoscutele colecte de câte 1—10
mate şi trupele austro-ungare, ce au fost Foile fi’ancese au revelat mai întâiă credea, că în adevăr despărţământul va pute cr. Cu un cuvânt, totul se reducea la câ­
trimise în insula Creta. Dintre corăbiile acesta încordare dintre Ruşi şi Şerbi. Or­ să ia un avânt frumos şi că va succede teva planuri frumose şi la o activitate să-

— Dă-i adi dece gi-ame de chinină, El îşi deschise ochii, se ridica şi înţelese, — Cum îi merge lui Fedox’ov, soţului — Aşa se pare, că da! răspunse Na­
apoi vom vede cum îi va mai merge mâne. cine e lângă el şi ce noi’oc era pentx’u dân­ meu? Ce-i cu el? L’a visitat medicul? în­ taşa. Insă, scii, sunt caşuri minunate... Nu
Medicul se depărta. sul, că ea se afla apx-ope, tocmai în aceste trebă Bacalin, regretând că numai acum îşi odată medicul nostru s’a înşelat... s’au vin­
Nataşa, cu mână dibace, luâ surtucul momente grave. aduce aminte de el. decat înaintea ochilor mei astfel de răniţi,
din spatele lui Bacalin şi-l învăli în pla- înghiţi repede apa, luâ mâna Nataşei — Da, l’a visitat! dise Nataşa încet. la a căror viaţă el nu mai conta... Liniş-
pomă. El se supuse la acesta aprope inccn- şi o duse la buzele-i fierbinţi. Nataşa nxx-şî — Der cum se află ? tesce-te şi dă-ţi silinţa să dormi; ai nevoie
scient şi se culca nemişcat. Simţi mânile retrase mâna, der roşi. Fără îndoială, că necondiţionată de somn. Eu mă duc, căci
El aştepta răspuns, der Nataşa îşi clă­
Nataşei pe fruntea lui fierbinte şi nu pu­ Bacalin nu observă acesta. tină dureros capul. medicul mă aşteptă.
tea nici-decum cuprinde cu mintea ce se — Te simţi mai bine? Culcă-te liniş­ — Promite-mi, că dâcă el va tx-age
întâmplă cu el___ Desperarea şi tristeţa tit, pănă mâne pote’ţi va trece — îi clise — Nu-i speranţă? Va muri curând? de morte, mă vei încunosciinţa... Negre­
lui de mai înainte dispărură, au pierit şi Nataşa zăpăcită. Spune’mi, vorbesce, pentru Dumnedeu! şit trebue să-mi iau rămas bun dela el....
s’au cufundat în noianul uitării tote gân­ Cuvintele ei, care-i aduseră aminte Decă ai sci ce băiat bun este el... dă-mî cuvântul... voixx crede d-tale.
durile, ce’l chinuisei’ă în diua precedentă. unde se află şi ce se întâmplă cu el, l’au Nataşei îi cădea greu a-i spune ade­
El peste tot nu mai gândia nimic. Nu sîm- făcut să şi revină cu totul în fire. Lăsă vărul mai ales acum, când şi Bacalin era Nataşa îi promise, că-i va împlini do-
ţia decât slăbiciuxxea şi obosela grozavă. mâna Nataşei şi începu a privi cu duioşie bolnav. Ea încercă să scape dinaintea răs­ i’ixxţa, apoi eşi, er Bacalin după câte-va
La început rămase indiferent chiar şi faţă în faţa ei slab luminată de luminarea ce punsului direct vox’bind în termini nedefi­ minute cădu de-odată într’uxx somn adânc,
de presenţa şi îngrijirile Nataşei. Se pote, era acăţată de părete. Acum văcju cât de niţi; însă espresiunea feţii sale a trădat’o. de care avea acum mai mare nevoie, decât
că nici nu sciea, că Nataşa este acea Na- mult Nataşa s’a schimbat, faţa ei mai slă­ Bacalin a înţeles, că sortea camax’a- de chinină. El n’avea vr’o bolă sex-iosă, ci
01
taşă, pe care el o iubia atât de mult, la bită avea o altă espresiune. Ochii ei îm­ dului său era deja hotărîtă. numai oboselile cjil®! ’ din urmă, slăbiciu­
care el necontenit s’a gândit în mijlocul prejmuiţi de cercurele negre erau mult mai nea grozavă şi nervii sguduiţî l’au doborît
luptelor uriaşe ş-a periculului morţii ne- mari şi mai frumoşi. Se observa la ea ener- — Spune-mi franc... de ce să negi la pat. Fisicul lui sănătos, întărit printx’’uxx
îndux’ate.... giă şi matux-itate. In timpul din urmă obo­ a c u m . . . a murit? somn liniştit şi-a avut însă efectul său,
De-odată însă începe să se lumineze sise mult, xiitâ de sine şi făcu cunoscinţă — Nu, el trăesce, — îţi spun pe cu­ (Va urma.)
ceva în el. înaintea lui stetea Nataşa c’o cxx lucruri grave şi înfiorătore, de cari mai vânt. Medicul îi va scote îndată glonţul.
lingură mare de apă şi împăi’ţia chinina. înainte nu visase. — Der rana e periculosă ? de morte?