Page 55 - 1898-03
P. 55

Nr. 58 — 1898.                                                               GAZETA TRANSILVANIEI                                                                  Pagina 8.

       vîrşită  în  decurs  de  câteva  săptămâni  în     Pierderile  Grecilor  în  răsboiu.  In  ul­                                                „Enciclopedia  Română   aj>are  în  30
                                                                                                                                                                            44
      .ajunul adunărei.                             timul  răsboifi  greco-turcesc  Grecia  a  pier-   Vinurile d-lui Bfirger din Cricâu-       fasc.  de  câte  100  pagini  cu  numărose  ilus-
            Mai  rari  vor  fi  însă  comitetele,  cari  dut  32  oficerî  şi  662  suboficerl,  caporali  şi      Alba-inferioră, Mart. 1898.  traţiunl  şi  harţe  şi  se  prenumeră  la  edito­
      să  fi  anticipat  atâtea  laude,  ca  actualul  co­  soldaţi  morţi.  Răniţi  au  fost  3365.  Nu  s’au   Onorată  Redacţiune!  In  Nr.  49  din   rul  ”\V.  Krafft  în  Sibiiu,  ori  prin  librării
      mitet  al  despărţământului  nostru.  Causa  a  presentat  11,040  reserviştl.  In  timpul  şe­  luna  curentă  s’a  publicat  din  partea  d-lui   (pentru  România  deposit  gen.  la  Storck  &
      fost  şi  de  astă-dată  lipsa  xinuî  control  se­  dinţei  când  ministrul  de  răsboiti  făcea  Bfirger  Marton  un  răspuns  la  corespon­  Mfiller,  BucurescI)  cu  preţul  de  fi.  1  —
      rios  din  partea  membrilor,  cari  s’au  obici­  aceste  comunicări  camerei,  deputatul  Gri-  denţa  mea,  în  care  sunt  provocat  a-ml  mo­  (2  lei  50  b.)  care  este  a  se  achita  anticipa­
      nuit  a  se  mulţămi  cu  cât  li-se  dă  şi  nu  vas  a  fost  lovit  de  un  atac  de  apoplexie  şi  tiva  prepusele  despre  vinul  falsificat,  ce   tiv pentru cel puţin 10 fasc.
      cu cât ar trebui să li-se dea.                a murit după câte-va minute.                  s’ar  fi  aflat  în  pivniţa  d-sale.  Mă  mir  de
                                                                                                                                            w
            S’a  şi  deochiat  rău  comitetul  des­                                               provocare,  când  reeunosce,  că  „EUenzâk
                                                         Pi’in  analise  şi  observaţiunl  făcute  de
      părţământului  nostru  în  urma  acelor  laude,   autorităţi  medicale  s’a  constatat,  că  recu­  a  adus  scirea;  deci  pe  calea  acesta  încă   NECROLOG. Din Sân-Petrul de Câm-
      căci  de-atuncî  şi  pănă  acll  au  trecut  doi   noscuta apă amară „Frans Iosef  după com-   eram în drept de a presupune.             piă  ni-se  anunţă,  că  văduva  preotesă  Ana
                                                                                    u
      ani  şi  mai  bine  Fără  să  dea  vre-un  semn  posiţiunea  sa  este  singurul  mijloc  salin   Regret,  că  n’am  luat  parte  în  comi-   Uilăcan  nasc.  Pop  a  răposat  în  21  Martie
      de vieţâ.                                     purgativ  de  efect  durabil,  şi  apă  plăcută  siune,  dâr  eu,  şi  chiar  şi  alţi  mulţi  au  au-   n.  c.  în  anul  al  80-lea  al  etăţii  şi  al  19  al
            Rămâne acum să vedem, dâcă aduna­       la  beut.  Acâstă  apă  se  pote  căpăta  pretu­  clit când unii membrii ai comisiunei au dis,   văduviei.  A  fost  o  femeiă  vrednică  şi  vir-
      rea  de  Dumineca  viitore  voesce  să  perpe­  tindeni.                                    că  se  află  vin  fals  în  pivniţele  domnialui;   tuosă,  care^  s’a  distins  în  deosebi  prin  fru-
                                                                                                                                               mosa  crescere,  ce  a  dat  fiilor  săi,  din­
      tueze  aceste  stări  de  lucruri,  ori  că  va  face                                       deci  eu  şi  din  gura  lor  am  audit  şi  trebuie
      să  se  înţelâgă,  că  cei  ce  au  luat  asupra  lor   Teatru.  Asâră  s’a  dat  pentru  a  treia-  aşa-dâră  să  cred  unor  omeni  destoinici,  cu   tre  cari  unul  e  vechifi  profesor  în  Blaşifi,
                                                                              u
      •o răspundere, trebue să-i şi corăspundă.     oră operetta   Waldmeister  cu aceleaşi stră­  vacîă  şi  pricepere.  D-l  Bfirger  îi  cunosce   altul  protopop  în  Reghinul  săsesc,  al  trei­
                                                                T
                                                    lucite  succese.  Astăc}!  se  va  da  operetta  pe  toţi  câţi  au  luat  parte  în  comisiunea   lea  medic  de  cerc  în  Sân-Petrul  de  Câm­
                                                                    u
                                                    „Zigcunerbaron  de Strauss.                  primă  şi  a  doua;  eu  i-am  înşirat,  afară  de   pia  etc.  Pe  răposata  o  jălesce  o  familiă
          SOIRILE PILEI.                                                                         unul,  care  a  fost  din  partea  comitatului  tri­  frumosă  şi  numărosă.  Dumnedeu  s’o  odih-
                                 >                                                                                                             nâscă în pace!
                                 — 13 (25) Martie.                                               mis,  în  personă,  de  nu  mă  înşel,  a  d-lui
                                                          Scirî mărunte din România.             Horvâth.  Ce  folos  însă  de  acestea,  când  d-l
            Jubileul de domnire al Majestăţii Sale.                                              Bfirger  singur  reeunosce,  că  spre  a  analisa          ULTIME SCIRÎ.
      Foia  oficială  „Wr.  Abendpost   atrage           —  M. S.  Regele va trimite o misiune   pe  cale  chemică  s’a  luat  mustra  de  vin  şi
                                         u
      atenţiunea  asupra  faptului,  că  Majestetea   militai’ă  la  Dresda,  ca  să  represinte  Curtea   mai  crede,  că  se  va  dovedi  nefalsificat.  Eu   Viena,  24  Martie.  Se  anunţă,  că
      Sa  condus  de  dorinţa  de-aşl  vedea  serbată   Română  la  serbările  ce  se  vor  da  în  diua   încă  cred,  căci  ce  nu  se  pote  întâmpla  în   Delegaţiumle   austro-ungare   vor   fi
      aniversarea  de  50  de  ani  a  domnirei  Sale   de  23  Aprilie  stil  nou,  cu  ocasia  aniver­  diua  de  adi.  Şi  pe  acestă  cale  lucruri  mai   conchemate  pe  cjiua  de  2  Mai  în
      numai  prin  acte  de  binefacere,  a  refusat   sării  naşcerei  de  75  ani  a  Regelui  Albert   mari  şi-au  rupt  capul,  nu  numai  un  lucru,   B.-Pesta.                   44
      cu  mulţămire  orl-ce  daruri  de  omagiu  şi   al Saxoniei.                                                                                   Bucurescî,  24  Martie.  „Drapelul
                                                                                                 care nu vorbesce.                             şi  „Dreptatea   de  astăc|i  publică  un
                                                                                                                                                              41
      alte cadouri de orl-ce fel ar fi.                  —  Dintre  membri  Academiei în  Aus-         Nu  trag  la  îndoelă,  că  d-l  Bfirger   apel,  prin  care  cetăţenii  Capitalei
            Din  Caransebeş,  primim  soirea,  că   tro-Ungaria,  a  mai  sosit  în  BucurescI  pă­  Marton  a  fost  distins,  respective  vinurile   sunt  convocaţi  la  o  întrunire  pu­
      adunarea  generală  a  comunităţii  de  avere   rintele S. FI. Marin din Suceava.          d-sale;  numai  cât  de  multe-ori  încape  rău   blică  pe  Duminecă,  în  care  vor  vorbi
      grăniţerescî  a  reales  cu  86  de  voturi  de    —  Membrii societăţii pentru învăţătura  lângă bun, că bunul duce răul. Că d-l Bfir­  căpeteniile  celor  doue  grupuri  libe­
      preşedinte  al  său  pe  locotenentul  în  pen­ poporului  român  vor  ţine  în  diua  de  25  ger  are  a  sută  jugăre  vie  încă  pote  fi  ade­  rale  pentru  a  espune  situaţiunea  şi
      siune  Curescu.  Feldmareşalul  în  pensiune  Martie  v.  adunarea  generală  ordinară.  Tot  vărat;  aceea  însă  nu  împedecă,  că  decă  vrâ   scopul  luptei,  ce  au  întreprins’o.  In
      Seracin a primit numai 9 voturi.              în  acestă  di  se  va  face  şi  serbarea  patro­  căştig, să nu manipuleze cu mai£ mare câş­  ajunul  întrunirei  vor  publica  şi  un
                                                    nului şcolelor.                              tig.  Aceea  însă  îmi  va  concede  d-l  Bfirger,   manifest.
            Un conte maghiar falsificator de cambii.                                             că  de  când  a  eşit  comisiunea  la  Cricău,
      Ara  amintit  la  timpul  său,  că  contele        —  Consiliul  de  miniştri  a  aprobat   d-sa  cu  omenii  de  rost  fierbe  la  vin  şi-l   Bucurescî,  24  Martie.  Astăc^î  ma­
      Sftaray  Tibor,  care  nu  de  mult  s’a  reîn­  proectul  de  lege  pentru  deschiderea  unui   face  vinars.  Nu  cum-va  acesta  e  vinul  cel   rele  Colegiu  electoral,  compus  din
      tors  din  America,  a  fost  pus  în  închisore   credit  de  7  şi  jum.  milion  e,  pentru  lucră­  premiat?                         membrii  Camerei  şi  Senatului,  s’a  în­
      preventivă,  fiind  acusat,  că  a  falsificat   rile  ce  se  vor  face  în  anul  curent  la  portul                                   trunit  în  localul  adunării  deputaţilor
      -cambii.  Acum,  fiind-că  s’a  terminat  cerce­  din Constanţa.                                 Acestea  le  seim  toţi  din  giur,  nu  nu­  pentru  a  alege  pe  Episcopul  de  Rîm-
      tarea,  apărătorul  lui  Sztaray  a  cerut  libe­  —  D-na  Spiru  Haret  a  luat  iniţiativa   mai  inteligenţa.  Aşteptăm  cu  nerăbdare  să  nic,  în  locui  repausatului  Ghenadie.
      rarea  contelui;  asemenea  cerere  s’a  făcut   de  a  deschide  o  listă  de  subscripţiune  pu­  vedem  resultatul  cercetărilor  şi  dorim  să  La  apelul  nominal  au  răspuns  14
      în  favorul  contelui  şi  din  partea  d-lui  ad­  blică  pentru  a  cumpăra  tînărului  şi  genia­  nu  fiă  adevărate  soirile  răspândite.  Atunci  membri  ai  St.  Sinod,  82  senatori
      vocat  Dr.  Emil  Babeş,  ca  representant  de   lului violonist şi compositor George Enescu   însă  avem  să  ne  mirăm,  cum  putea  d-l  şi  105  deputaţi.  Marele  Colegiu  s’a
      drept  al  mamei  contelui.  Judele  instructor   o vioră Stradivarius.                    Bfirger  să  vândă  vin  vechili  mai  eftin  ca  compus  deci  din  201  membri.  Resul­
      Zelenka  a  şi  dispus  liberarea  contelui,  dâr                                          mustul?  —  lucru,  pe  care  nimeni  altul  din  tatul  votului  a  fost,  că  s’a  ales,  cu
      cu  condiţia,  ca  contele  se  stea  la  moşia  sa                                        tot  giurul  nu  o  putea  face!  Departe  de  128  voturi,  archiereul  Atanasie  Miro-
      ■dŞn comuna Tiba şi de-acolo să nu se potâ         loan  cavaler  de  Tu  pul.  Mareşalul   mine  calumnia;  sunt  semne,  cari  m’au  în­  nescu,  ca  Episcop  al  Rîmnicului-Nou-
      ■depărta fără permisiune. Pănă acum în ces-   Bucovinei, d. Ioan de Lupul, unul din frun   demnat  să  caut  după  adevăr,  pe  care  îl  lui-Severin.
      tiunl  criminale  nu  s’a  pomenit  pote  nici­  taşii  membri  ai  partidului  naţional  român,   aşteptăm  şi  noi  dela  analisare.  Aceste   Londra,  24  Martie.  Din  Was­
      odată,  ca  judele  instructor  să  useze  de   a  fost  ales  precum  seim  al  doilea  vice­  semne"'sunt:  1)  notiţa  din  „Ellenzâk“  ;  hington  se  telegraleză:  Comisiunea
      restrîngerea  libertăţii  personale  a  unui  in-   preşedinte al camerei deputaţilor din Viena.   2) spusele comisiunei; 3) mustra de vin tri­  de  esterne  a  senatului  a  ţinut  ieri
                                                                                  u
      -divid  liberat  din  închisorea  preventivă,  de­  Asupra acestei alegeri, „Patria  din Cernăuţi   misă  spre  analisare;  4)  fierberea  lui  şi  pre­  şedinţă,  în  care  toţi  membrii  şi-au
      terminând  chiar  locul,  unde  are  să  stea.   ne dă următorele amănunte:                facerea  vinului  în  vinars;  5)  vinderea  vi­  esprimat  părerea,  că  resboiul  e  neîn-
      Procederea  judelui  instructor  se  baseză        „Polonii,  cari  portă  o  ură  veche  Ro­  nului cu preţuri ridicule.                cungiurabil.  Guvernul  adună  tot  ma­
      însă  pe  §.  19  al  procedurei  criminale  de  mânilor,  când  au  auzit,  că  guvernul  sus­                      Unul din comitat.   terialul  de  resboiu  de  care  dispune;
                                                                                                                                               încă  şi  corăbiile  cele  vechi  cu  turn
      adi.  Procurorul,  care  a  propus  ţinerea  şi  ţine  candidatura  d-lui  Lupul,  au  început  se
                                                                                                                                               le  pune  în  stare  de  resboiu.  Aceste
      mai  departe  în  închisore  a  contelui,  a  îna­  agite  în  contra  acestei  candidaturi,  vestind     L i t e r a t u r ă .
      intat  recurs  în  contra  acestei  hotărîrl  a  că  nu  vor  permite  ca  un  Român  se  fie  ales                                      corăbii  vor  ave  meniţiunea  se  apere
                                                                                                                            u
     judelui instructor.                            vice-preşedinte.                                   „Enciclopedia  Română ,  publicată  din  porturile americane.
                                                                                                 însărcinarea  „Asociaţiunii  pentru  literatură
            Mare nenorocire pe calea ferată. Eri         „Clubul  parlamentar  român,  compus    rom. şi cultura poporului român  de Dr. C.
                                                                                                                                 14
      înainte  de  amedî  trenul  accelerat,  care  a   din  şese  deputaţi,  cari  fac  parte,  întocmai   Diaconovich. Fascicolul YII (pag. 568—664),   D  I V  E R    S E .
      plecat  dela  Viena  spre  Berlin,  în  drumul   ca  polonii  din  majoritatea  parlamentară,  a   care  cuprinde  articolele  Brandywine  Creek   Un  sfat  nevestelor  tinere.  O  damă  pa-
      său  la  Boroslo  a  deraiat.  Se  dice,  că  jpănă   hotărît  imediat  să  ceră  explicaţii  dela  clu­  —  Călăraşi,  este  fără  îndoială  cel  mai  in­  risiană  din  societatea  înaltă  astfel  povă-
      •.acum  au  murit  17  pasageri  şi  alţi  mulţi   bul  polon.  Şi  d u p ă   iniţiativa  d-lui  dr.  G.   teresant  dintre  tote  câte  au  apărut  până   ţuesce  pe  nevestele  tinere:  Nu  fi  gingaşă,
      .•sunt  greu  răniţi.  Trenul  era  să  sosâscă  erî,   Popovicî,  comitetul  executiv  al  majorităţei   acum  din  acestă  mare  şi  valorosă  publi-   deore-ce  bărbatul  devine  închipuit;  nu  fii
                                                    parlamentare  a  fost  convocat  în  acest  scop.                                          prea  indiferentă  şi  rece,  pentru-că  atunci
      în  94  1.  c.,  în  Berlin,  der  în  urma  nenoro-                                       caţiune.  In  acest  fascicul  se  termină  litera  el  se  plictisesce.  Interesâză  te  tot-deuna  de
      -cirei  întâmplate,  a  sosit  numai  scirea  des­  D.  Popovicî,  membru  în  comitetul  executiv   B  şi  să  cuprind  şi  vr’o  200  articole  cu  ini­  oeupaţiunea  sa,  der  nicl-odată  să  nu-1  chi-
      pre  catastrofă.  Causa  deraiării  a  fost  ne­  a  cerut  explicaţii  d-lui  laworsky,  preşedin­  ţiala  C.  Mai  multe  sugete  de  interes  spe­  nuescl  cu  curiositatea,  deore-ce  îi  causâză
                                                    tele  clubului  polon,  asupra  atitudinei  depu­                                          neplăceri.  Grijesce  să-l  servescl  cu  mân­
      gri j ea.                                                                                  cial  românesc  sunt  tractate  pe  larg  şi  cu
                                                    taţilor  poloni  faţă  de  candidatura  d-lui  I.                                          cări,  cari  îi  plac  mai  bine,  dâr  nicî-odată
            Furt  de  bacnote  în  Berlin.  In  tipo­                                            îngrijire  deosebită,  s.  e.  în  materie  geogra­
                                                    Lupul,  şi  după  vii  discuţii  clubul  polon,                                            nu  suferi,  ca  în  casă  stomacul  să  conducă.
      grafia  statului  din  Berlin,  unde  se  tipăreu                                          fică : Braşov (A. Bârsean), cu 2 ilustraţiunî  Intocmesce-ţl  toaleta  după  gustul  bărbatu­
      .şi  banii  de  hărtiă,  s’a  constatat  un  mare   ameninţat cu  retragerea Românilor din ma­  (Bis.  Sf.  Nicolae  şi  gimn.  rom.);  Bucovina   lui,  der  mai  şi  surprinde-1  câte  odată  cu
      furt  de  bancnote.  A  fost  arestat  un  func­  joritatea parlamentară, a cedat.         (Dr.  Sbiera),  un  studiu  de  mare  interes;   câte-o  invenţiune  proprie  picantă.  Nu  fii
      ţionar al acelei tipografii cu      numele         „Ast-fel a fost ales d. I. Lupul.        Bucurescî,  cel  mai  mare  articol  dintre  cele   nicl-odată  dură,  pentru-că  acesta  se  potri-
                                                                                                                                               vesce  numai  unei  mirese,  der  nicl-odată
      ■Griinenthal. El nâgă morţiş, că ar fi comis       „D.  Lupul  a  împlinit  deja  vârsta  de   apărute  pân’  acum,  lucrat  de  mai  mulţi   unei  dame  măritate.  Nu-1  giugiuli  înaintea
      furtul,  der  s’a  constatat,  că  el  cheltuia  60  ani.  A  fost  tot-dâuna  membru  al  parti­  autori  şi  înzestrat  cu  planul  oraşului  şi  8  străinilor,  deore-ce  acesta  detrage  iubirei.
      pentru  persona  sa  la  an  30,000  mărci;  în  dului  naţional  român  şi  în  timpii  din  urmă   ilustr.  forte  frumose  (Cal.  Victoriei,  Bule­  caste  conjugale.  Arată  interes  în  petre­
      cadouri  pentru  diferitele  sale  amoreze  a  a  desfăşurat  o  mare  activitate,  alături  de   vardul,  Biserici  etc.);  Budapesta;  Bulgaria   cerile  lui  afară  din  familiă,  totuşi  aşa
      dat  în  cei  din  urmă  doi  ani  155,000  tânărul  şi  entusiastul  deputat  dr.  Popovicî,   (Buzoian);  Buşea  cu  5  tablouri  (Episcopia,   să-ţi  aranjezi  casa,  ca  să  aibă  atra­
                                                                                                                                               gere  a  rămânea  acasă.  Nicl-odată  nu
      mărci.  In  locuinţa  lui,  la  2  bănci  şi  în  di­  pentru înălţarea partidului naţional român.  Mău.  Banul,  Liceul,  Sc.  primară,  Spitalul);   concura  în  ale  îmbrăcămintei  şi  cu  datinele
      ferite  locuri  ascunse  s’au  aflat  hărţii  de   „De vr’o 15 ani e ales mereu în Reichs-  Căciidata (Dr. Vuia); Calafat, Călăraşi, etc.  actriţelor,  deâre-ce,  ce  acolo  (în  teatru)  îi
      valore  în  sumă  de  820.000  mărci.  Aseme­  ratli  şi  de  vr’o  10  ani  Camera  austriacă  îl  Dintre  articolele  biografice  amintim:  Bră-   place,  la  tine  despreţuesce.  Nu-ţl  chinui
      nea  din  banii  cheltuiţi  pentru  cadouri  s’au  alege  mereu  în  delegaţiunî,  unde  adese­  tiunu,  Brediccan,  Brialtnont,  Budai,  Budiş-   bărbatul  cu  gelosia,  dâr  nici  să  nu  credl,
      găsit  în  Jocuiuţa  gazdei  lui  Griinenthal,  ori  a  fost  raportorul  comisiunei  afacerilor  tean,  Bumbac,  Burada,  Bursan,  Butean,   că  ar  fi  consult  a  i-o  escita.  Un  Othello
                                                                                                                                               omorâ,  dâr  el  mai  mult  nu  iubesce.  Dâcă
      1CO.OOO  de  mărci.  Cu  totul  poliţia  a  pus  străine.                                  Buzescu,  Caian,  etc.;  apoi  în  materie  de   tote  aceste  le  vei  observa  ,  pote  nu
      mâna  der  pe  420,000  de  mărci.  încă  nu       „Acum  trei  ani,  în  urma  încetării  din  istorie:  Bresle  (Floru),  Brodnici  (Onciul),  vei  fi  tot-dâuna  o  soţiă  fericită,  dâr  cel
      s’a  constatat  întrâga  sumă  a  bancnotelor   viâţă a baronului Vasilco, a fost numit ma­  Bufani  (Traila),  BunievaţI  (Trif)  şi  în  fine  puţin  nicl-odată  nu  ţi-se  vor  putâ  face
      furate,  der  se  asigură,  că  furtul  s’a  comis   reşal  al  Bucovinei  şi  preşedinte  al  Dietei  din  alte  ramuri:  Budget  (Robin),  Bunuri   imputări.
      ■numai  o  singură  dată  în  1894,  şi  că  nu   din Cernăuţi".                           (Filitti), Byron (Străjan), Brosce cu 1 ilustr.
      -este  mult  mai  mare,  decât  suma  aflată  în                                           şi  Bryozoarî  cu  1  ilustr.  (Dr  Leon],  Bum­  Proprietar: lîr. Aurel Mureşiam*.
      bani gata.                                                                                 bac, Cacao, Cafea, tote ilustrate etc.         Redactor responsabil: Gregarii» Maior.
   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60