Page 55 - 1898-03
P. 55
Nr. 58 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
vîrşită în decurs de câteva săptămâni în Pierderile Grecilor în răsboiu. In ul „Enciclopedia Română aj>are în 30
44
.ajunul adunărei. timul răsboifi greco-turcesc Grecia a pier- Vinurile d-lui Bfirger din Cricâu- fasc. de câte 100 pagini cu numărose ilus-
Mai rari vor fi însă comitetele, cari dut 32 oficerî şi 662 suboficerl, caporali şi Alba-inferioră, Mart. 1898. traţiunl şi harţe şi se prenumeră la edito
să fi anticipat atâtea laude, ca actualul co soldaţi morţi. Răniţi au fost 3365. Nu s’au Onorată Redacţiune! In Nr. 49 din rul ”\V. Krafft în Sibiiu, ori prin librării
mitet al despărţământului nostru. Causa a presentat 11,040 reserviştl. In timpul şe luna curentă s’a publicat din partea d-lui (pentru România deposit gen. la Storck &
fost şi de astă-dată lipsa xinuî control se dinţei când ministrul de răsboiti făcea Bfirger Marton un răspuns la corespon Mfiller, BucurescI) cu preţul de fi. 1 —
rios din partea membrilor, cari s’au obici aceste comunicări camerei, deputatul Gri- denţa mea, în care sunt provocat a-ml mo (2 lei 50 b.) care este a se achita anticipa
nuit a se mulţămi cu cât li-se dă şi nu vas a fost lovit de un atac de apoplexie şi tiva prepusele despre vinul falsificat, ce tiv pentru cel puţin 10 fasc.
cu cât ar trebui să li-se dea. a murit după câte-va minute. s’ar fi aflat în pivniţa d-sale. Mă mir de
w
S’a şi deochiat rău comitetul des provocare, când reeunosce, că „EUenzâk
Pi’in analise şi observaţiunl făcute de
părţământului nostru în urma acelor laude, autorităţi medicale s’a constatat, că recu a adus scirea; deci pe calea acesta încă NECROLOG. Din Sân-Petrul de Câm-
căci de-atuncî şi pănă acll au trecut doi noscuta apă amară „Frans Iosef după com- eram în drept de a presupune. piă ni-se anunţă, că văduva preotesă Ana
u
ani şi mai bine Fără să dea vre-un semn posiţiunea sa este singurul mijloc salin Regret, că n’am luat parte în comi- Uilăcan nasc. Pop a răposat în 21 Martie
de vieţâ. purgativ de efect durabil, şi apă plăcută siune, dâr eu, şi chiar şi alţi mulţi au au- n. c. în anul al 80-lea al etăţii şi al 19 al
Rămâne acum să vedem, dâcă aduna la beut. Acâstă apă se pote căpăta pretu clit când unii membrii ai comisiunei au dis, văduviei. A fost o femeiă vrednică şi vir-
rea de Dumineca viitore voesce să perpe tindeni. că se află vin fals în pivniţele domnialui; tuosă, care^ s’a distins în deosebi prin fru-
mosa crescere, ce a dat fiilor săi, din
tueze aceste stări de lucruri, ori că va face deci eu şi din gura lor am audit şi trebuie
să se înţelâgă, că cei ce au luat asupra lor Teatru. Asâră s’a dat pentru a treia- aşa-dâră să cred unor omeni destoinici, cu tre cari unul e vechifi profesor în Blaşifi,
u
•o răspundere, trebue să-i şi corăspundă. oră operetta Waldmeister cu aceleaşi stră vacîă şi pricepere. D-l Bfirger îi cunosce altul protopop în Reghinul săsesc, al trei
T
lucite succese. Astăc}! se va da operetta pe toţi câţi au luat parte în comisiunea lea medic de cerc în Sân-Petrul de Câm
u
„Zigcunerbaron de Strauss. primă şi a doua; eu i-am înşirat, afară de pia etc. Pe răposata o jălesce o familiă
SOIRILE PILEI. unul, care a fost din partea comitatului tri frumosă şi numărosă. Dumnedeu s’o odih-
> nâscă în pace!
— 13 (25) Martie. mis, în personă, de nu mă înşel, a d-lui
Scirî mărunte din România. Horvâth. Ce folos însă de acestea, când d-l
Jubileul de domnire al Majestăţii Sale. Bfirger singur reeunosce, că spre a analisa ULTIME SCIRÎ.
Foia oficială „Wr. Abendpost atrage — M. S. Regele va trimite o misiune pe cale chemică s’a luat mustra de vin şi
u
atenţiunea asupra faptului, că Majestetea militai’ă la Dresda, ca să represinte Curtea mai crede, că se va dovedi nefalsificat. Eu Viena, 24 Martie. Se anunţă, că
Sa condus de dorinţa de-aşl vedea serbată Română la serbările ce se vor da în diua încă cred, căci ce nu se pote întâmpla în Delegaţiumle austro-ungare vor fi
aniversarea de 50 de ani a domnirei Sale de 23 Aprilie stil nou, cu ocasia aniver diua de adi. Şi pe acestă cale lucruri mai conchemate pe cjiua de 2 Mai în
numai prin acte de binefacere, a refusat sării naşcerei de 75 ani a Regelui Albert mari şi-au rupt capul, nu numai un lucru, B.-Pesta. 44
cu mulţămire orl-ce daruri de omagiu şi al Saxoniei. Bucurescî, 24 Martie. „Drapelul
care nu vorbesce. şi „Dreptatea de astăc|i publică un
41
alte cadouri de orl-ce fel ar fi. — Dintre membri Academiei în Aus- Nu trag la îndoelă, că d-l Bfirger apel, prin care cetăţenii Capitalei
Din Caransebeş, primim soirea, că tro-Ungaria, a mai sosit în BucurescI pă Marton a fost distins, respective vinurile sunt convocaţi la o întrunire pu
adunarea generală a comunităţii de avere rintele S. FI. Marin din Suceava. d-sale; numai cât de multe-ori încape rău blică pe Duminecă, în care vor vorbi
grăniţerescî a reales cu 86 de voturi de — Membrii societăţii pentru învăţătura lângă bun, că bunul duce răul. Că d-l Bfir căpeteniile celor doue grupuri libe
preşedinte al său pe locotenentul în pen poporului român vor ţine în diua de 25 ger are a sută jugăre vie încă pote fi ade rale pentru a espune situaţiunea şi
siune Curescu. Feldmareşalul în pensiune Martie v. adunarea generală ordinară. Tot vărat; aceea însă nu împedecă, că decă vrâ scopul luptei, ce au întreprins’o. In
Seracin a primit numai 9 voturi. în acestă di se va face şi serbarea patro căştig, să nu manipuleze cu mai£ mare câş ajunul întrunirei vor publica şi un
nului şcolelor. tig. Aceea însă îmi va concede d-l Bfirger, manifest.
Un conte maghiar falsificator de cambii. că de când a eşit comisiunea la Cricău,
Ara amintit la timpul său, că contele — Consiliul de miniştri a aprobat d-sa cu omenii de rost fierbe la vin şi-l Bucurescî, 24 Martie. Astăc^î ma
Sftaray Tibor, care nu de mult s’a reîn proectul de lege pentru deschiderea unui face vinars. Nu cum-va acesta e vinul cel rele Colegiu electoral, compus din
tors din America, a fost pus în închisore credit de 7 şi jum. milion e, pentru lucră premiat? membrii Camerei şi Senatului, s’a în
preventivă, fiind acusat, că a falsificat rile ce se vor face în anul curent la portul trunit în localul adunării deputaţilor
-cambii. Acum, fiind-că s’a terminat cerce din Constanţa. Acestea le seim toţi din giur, nu nu pentru a alege pe Episcopul de Rîm-
tarea, apărătorul lui Sztaray a cerut libe — D-na Spiru Haret a luat iniţiativa mai inteligenţa. Aşteptăm cu nerăbdare să nic, în locui repausatului Ghenadie.
rarea contelui; asemenea cerere s’a făcut de a deschide o listă de subscripţiune pu vedem resultatul cercetărilor şi dorim să La apelul nominal au răspuns 14
în favorul contelui şi din partea d-lui ad blică pentru a cumpăra tînărului şi genia nu fiă adevărate soirile răspândite. Atunci membri ai St. Sinod, 82 senatori
vocat Dr. Emil Babeş, ca representant de lului violonist şi compositor George Enescu însă avem să ne mirăm, cum putea d-l şi 105 deputaţi. Marele Colegiu s’a
drept al mamei contelui. Judele instructor o vioră Stradivarius. Bfirger să vândă vin vechili mai eftin ca compus deci din 201 membri. Resul
Zelenka a şi dispus liberarea contelui, dâr mustul? — lucru, pe care nimeni altul din tatul votului a fost, că s’a ales, cu
cu condiţia, ca contele se stea la moşia sa tot giurul nu o putea face! Departe de 128 voturi, archiereul Atanasie Miro-
■dŞn comuna Tiba şi de-acolo să nu se potâ loan cavaler de Tu pul. Mareşalul mine calumnia; sunt semne, cari m’au în nescu, ca Episcop al Rîmnicului-Nou-
■depărta fără permisiune. Pănă acum în ces- Bucovinei, d. Ioan de Lupul, unul din frun demnat să caut după adevăr, pe care îl lui-Severin.
tiunl criminale nu s’a pomenit pote nici taşii membri ai partidului naţional român, aşteptăm şi noi dela analisare. Aceste Londra, 24 Martie. Din Was
odată, ca judele instructor să useze de a fost ales precum seim al doilea vice semne"'sunt: 1) notiţa din „Ellenzâk“ ; hington se telegraleză: Comisiunea
restrîngerea libertăţii personale a unui in- preşedinte al camerei deputaţilor din Viena. 2) spusele comisiunei; 3) mustra de vin tri de esterne a senatului a ţinut ieri
u
-divid liberat din închisorea preventivă, de Asupra acestei alegeri, „Patria din Cernăuţi misă spre analisare; 4) fierberea lui şi pre şedinţă, în care toţi membrii şi-au
terminând chiar locul, unde are să stea. ne dă următorele amănunte: facerea vinului în vinars; 5) vinderea vi esprimat părerea, că resboiul e neîn-
Procederea judelui instructor se baseză „Polonii, cari portă o ură veche Ro nului cu preţuri ridicule. cungiurabil. Guvernul adună tot ma
însă pe §. 19 al procedurei criminale de mânilor, când au auzit, că guvernul sus Unul din comitat. terialul de resboiu de care dispune;
încă şi corăbiile cele vechi cu turn
adi. Procurorul, care a propus ţinerea şi ţine candidatura d-lui Lupul, au început se
le pune în stare de resboiu. Aceste
mai departe în închisore a contelui, a îna agite în contra acestei candidaturi, vestind L i t e r a t u r ă .
intat recurs în contra acestei hotărîrl a că nu vor permite ca un Român se fie ales corăbii vor ave meniţiunea se apere
u
judelui instructor. vice-preşedinte. „Enciclopedia Română , publicată din porturile americane.
însărcinarea „Asociaţiunii pentru literatură
Mare nenorocire pe calea ferată. Eri „Clubul parlamentar român, compus rom. şi cultura poporului român de Dr. C.
14
înainte de amedî trenul accelerat, care a din şese deputaţi, cari fac parte, întocmai Diaconovich. Fascicolul YII (pag. 568—664), D I V E R S E .
plecat dela Viena spre Berlin, în drumul ca polonii din majoritatea parlamentară, a care cuprinde articolele Brandywine Creek Un sfat nevestelor tinere. O damă pa-
său la Boroslo a deraiat. Se dice, că jpănă hotărît imediat să ceră explicaţii dela clu — Călăraşi, este fără îndoială cel mai in risiană din societatea înaltă astfel povă-
•.acum au murit 17 pasageri şi alţi mulţi bul polon. Şi d u p ă iniţiativa d-lui dr. G. teresant dintre tote câte au apărut până ţuesce pe nevestele tinere: Nu fi gingaşă,
.•sunt greu răniţi. Trenul era să sosâscă erî, Popovicî, comitetul executiv al majorităţei acum din acestă mare şi valorosă publi- deore-ce bărbatul devine închipuit; nu fii
parlamentare a fost convocat în acest scop. prea indiferentă şi rece, pentru-că atunci
în 94 1. c., în Berlin, der în urma nenoro- caţiune. In acest fascicul se termină litera el se plictisesce. Interesâză te tot-deuna de
-cirei întâmplate, a sosit numai scirea des D. Popovicî, membru în comitetul executiv B şi să cuprind şi vr’o 200 articole cu ini oeupaţiunea sa, der nicl-odată să nu-1 chi-
pre catastrofă. Causa deraiării a fost ne a cerut explicaţii d-lui laworsky, preşedin ţiala C. Mai multe sugete de interes spe nuescl cu curiositatea, deore-ce îi causâză
tele clubului polon, asupra atitudinei depu neplăceri. Grijesce să-l servescl cu mân
gri j ea. cial românesc sunt tractate pe larg şi cu
taţilor poloni faţă de candidatura d-lui I. cări, cari îi plac mai bine, dâr nicî-odată
Furt de bacnote în Berlin. In tipo îngrijire deosebită, s. e. în materie geogra
Lupul, şi după vii discuţii clubul polon, nu suferi, ca în casă stomacul să conducă.
grafia statului din Berlin, unde se tipăreu fică : Braşov (A. Bârsean), cu 2 ilustraţiunî Intocmesce-ţl toaleta după gustul bărbatu
.şi banii de hărtiă, s’a constatat un mare ameninţat cu retragerea Românilor din ma (Bis. Sf. Nicolae şi gimn. rom.); Bucovina lui, der mai şi surprinde-1 câte odată cu
furt de bancnote. A fost arestat un func joritatea parlamentară, a cedat. (Dr. Sbiera), un studiu de mare interes; câte-o invenţiune proprie picantă. Nu fii
ţionar al acelei tipografii cu numele „Ast-fel a fost ales d. I. Lupul. Bucurescî, cel mai mare articol dintre cele nicl-odată dură, pentru-că acesta se potri-
vesce numai unei mirese, der nicl-odată
■Griinenthal. El nâgă morţiş, că ar fi comis „D. Lupul a împlinit deja vârsta de apărute pân’ acum, lucrat de mai mulţi unei dame măritate. Nu-1 giugiuli înaintea
furtul, der s’a constatat, că el cheltuia 60 ani. A fost tot-dâuna membru al parti autori şi înzestrat cu planul oraşului şi 8 străinilor, deore-ce acesta detrage iubirei.
pentru persona sa la an 30,000 mărci; în dului naţional român şi în timpii din urmă ilustr. forte frumose (Cal. Victoriei, Bule caste conjugale. Arată interes în petre
cadouri pentru diferitele sale amoreze a a desfăşurat o mare activitate, alături de vardul, Biserici etc.); Budapesta; Bulgaria cerile lui afară din familiă, totuşi aşa
dat în cei din urmă doi ani 155,000 tânărul şi entusiastul deputat dr. Popovicî, (Buzoian); Buşea cu 5 tablouri (Episcopia, să-ţi aranjezi casa, ca să aibă atra
gere a rămânea acasă. Nicl-odată nu
mărci. In locuinţa lui, la 2 bănci şi în di pentru înălţarea partidului naţional român. Mău. Banul, Liceul, Sc. primară, Spitalul); concura în ale îmbrăcămintei şi cu datinele
ferite locuri ascunse s’au aflat hărţii de „De vr’o 15 ani e ales mereu în Reichs- Căciidata (Dr. Vuia); Calafat, Călăraşi, etc. actriţelor, deâre-ce, ce acolo (în teatru) îi
valore în sumă de 820.000 mărci. Aseme ratli şi de vr’o 10 ani Camera austriacă îl Dintre articolele biografice amintim: Bră- place, la tine despreţuesce. Nu-ţl chinui
nea din banii cheltuiţi pentru cadouri s’au alege mereu în delegaţiunî, unde adese tiunu, Brediccan, Brialtnont, Budai, Budiş- bărbatul cu gelosia, dâr nici să nu credl,
găsit în Jocuiuţa gazdei lui Griinenthal, ori a fost raportorul comisiunei afacerilor tean, Bumbac, Burada, Bursan, Butean, că ar fi consult a i-o escita. Un Othello
omorâ, dâr el mai mult nu iubesce. Dâcă
1CO.OOO de mărci. Cu totul poliţia a pus străine. Buzescu, Caian, etc.; apoi în materie de tote aceste le vei observa , pote nu
mâna der pe 420,000 de mărci. încă nu „Acum trei ani, în urma încetării din istorie: Bresle (Floru), Brodnici (Onciul), vei fi tot-dâuna o soţiă fericită, dâr cel
s’a constatat întrâga sumă a bancnotelor viâţă a baronului Vasilco, a fost numit ma Bufani (Traila), BunievaţI (Trif) şi în fine puţin nicl-odată nu ţi-se vor putâ face
furate, der se asigură, că furtul s’a comis reşal al Bucovinei şi preşedinte al Dietei din alte ramuri: Budget (Robin), Bunuri imputări.
■numai o singură dată în 1894, şi că nu din Cernăuţi". (Filitti), Byron (Străjan), Brosce cu 1 ilustr.
-este mult mai mare, decât suma aflată în şi Bryozoarî cu 1 ilustr. (Dr Leon], Bum Proprietar: lîr. Aurel Mureşiam*.
bani gata. bac, Cacao, Cafea, tote ilustrate etc. Redactor responsabil: Gregarii» Maior.