Page 57 - 1898-03
P. 57
REDACŢIUNEA, „gazeta* ţese în floare fii.
Adiinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente neutru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sise luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe ş6so
INSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorcle Birouri de anunciurî: Se prenumeră la tdto ofi
In Viena: M. Dukes Naclif. ciale poştale din întru şi din
«lax Augeofeld t Emerich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppoliks Naclif. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunca, Piaţa maro,
per, Ekstein Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, otagiu
burg.- Harolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERJIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
riă garmond pe o colini 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pontru o pu (2?T\jl3gcJ30C de Dummecă 1 1 .) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un osemplar 5 or.
după tarilă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunilo
seriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 59—Anul LXI. Braşov, Duminecă 15 (27) Martie 1898.
Revista politică. S’a mai aucjit plângeri, că dă Lunea trecută s’a deschis Par face pe voia Germanilor, ei vor în
rile nu sunt egal împărţite, că unii lamentul din Viena (Reichsrath ul). ceta de a se mai simţi ca Austriac!
Multe s’au vorbit în camera un sunt prea îngreunaţi, pe când alţii, Noul ministru preşedinte Thun a fă şi vor fi numai Germani; atunci puţin
gară în decursul desbaterei asupra cari câştigă neasămănat mai mult, cut în numele guvernului o decla le va păsa, dâcă se va destrăma im
budgetului cu privire la stările din plătesc relativ puţină dare. Ca semn rare, în care provbcă tbte partidele periul. El a mai 41®» că Germanilor
Ungaria. Se ’nţelege, că guvernamen al serăcirei crescânde s’a adus în- să conlucre pentru a face âră-şi cu nu le pasă, dâcă pactul cu Ungaria
talii le înfăţişâză în colorile cele mai nainte şi faptul, că proprietăţile tot .putinţă o activitate regulată a Ca nu se va încheia şi se va face uni
frumbse. Ei ved numai progrese şi mai mult se îngreunâză cu datorii. merei," căci este o cerinţă neapărată une personală.
succese dobândite prin dibăcia gu Datoriile hipotecare (îutabulările pe în interesul statului, ca să se pbtă Polonii şi Cehii au declarat, că
vernului. Decă oposiţionalii so plâng, proprietăţi) au fost socotite de unul încheia pactul cu Ungaria. Contele vor sprijini guvernul, dâcă acesta va
că starea financiară şi economică a din vorbitorii oposiţiei, că se urcă Thun promite, că guvernul va sta ţine sâmă de postulatele lor, âr con
ţerei e fbrte tristă şi că venitele ur la o miiă de milione florenî. pe temeiul dreptăţii egale pentru ducătorul partidei poporale catolice
cate ale dărilor nu dovedesc, că sta S’a vorbit în fine şi de viitorul tbte poporele şi pentru toţi locui s:
rea economică a poporaţiunei ar fi cel greu, ce aştâptă poporaţiunea torii imperiului şi, în fine, provbcă Dipauli a 4i „Austria nu pbte să
fiă nici stat slav, nici stat german.
strălucită, ci dovedesc numai, eă s’a ţerei în faţa faptului, că datoriile pe toţi să se une.scă pe terenul eco Austria este un stat al naţionalită
pus şurubul mai tare şi astfel se storc statului ungar se urcă acţî la trei nomic pentru a face ca statul să
ac}î mai multe dărî, — atunci li-se mii de miiioue florenî, şi aceste da înflorescă. ţilor. Cel ce voesce se susţină Aus
răspunde, că acestea sunt numai pă torii trebue plătite, împreună cu do Despre năcazurile naţionale ale tria, trebue se nisuâsca de-a se faco
pace între pop6re“.
reri neîntemeiate pe date şi cilre. bânzile lor, er conversiunea dato popârelor, declararea guvernului n’a
Cei ce susţin acâsta şi voteză mereu riei nu schimbă nimic din sarcini, amintit nimic. S’a hotărît, ca se se Joi au fost două şedinţe. In şe
la milibne, ce le cere guvernul, nu ci amână numai plata lor, încărcân- ia în desbatere acâstă declarare. In dinţa de sâra s’a făcut alegerea în
şi-au dat însă silinţa nicî-odată se du-o în spatele nepoţilor şi stră şedinţa de deschidere au făcut scan deputaţiunea cvotei, care adecă va ave
mergă între popor şi se se convingă, nepoţilor contribuabililor de acjî. dal numai cei vre-o 4 Schânerianî, să se sfătuescă cu deputaţiunea un
că acest popor în cea mai mare Ministrul de finance însu-şi a con cari au insultat pe nou alesul pre gurâscă asupra cvotei, ce vor avâ
parte muncesce ac}î numai şi numai statat, că luându-se poporaţiunea şedinte Dr. Fuchs. Cele-lalte partide se o plătescă amândouă statele pen
pentru a pută plăti dările din an în statului întreg cu 18 milione şi germano n’au mai făcut sgomot, ci tru acoperirea cheltuelilor comune,
an mai grele şi că de mult nu mai 300,000 suflete, se vine pe fiă-care s’au mărginit numai să facă diferite pe temeiul viitorului pact. Tot-odată
pbte fi vorba la el de un venit cu suflet din datoria publică mai mult interpelări şi propuneri pentru pu s’au făcut şi alegerile pentru d©le-
rat al muncei sale. decât 150 fl. nerea în stare de acusaţiune a fos gaţiunea austriacă. Nemţii s’au în
înţelegem aici nu classa neme * tului ministeriu Badeni. In şedinţa ţeles de astă-datâ cu Cehii, câţi
şilor de tot felul, pentru caii guver Aşa stăm cu datoriile. Cum stăm a doua şi a treia au mers desbate- membri se alâgă unii şi alţii în de-
nul tot a făcut şi mai face multe, însă cu drepturile? — Şi mai reu ! rile fârte liniştit, numai d’al de legaţiune. Acâsta a supărat pe es-
ci poporul ţăran agricultor, care mai Acâsta o putem susţine cu siguritate Wolf, Iro, etc. au întrerupt mereu tremii germani. Wolf a declarat, că
ales în ţinuturile locuite de Nema- în ce ne privesce pe noi, Nema pe vorbitor, der şi aceste întreru Schânerianii nu vor lua parte la ale
glnarl, este cu totul părăsit şi lăsat ghiarii. S’au discutat mult şi mesu peri n’au fost vehemente ca altă geri în delegaţiunî şi că sunt botă-
pradă nemiloşilor esecutorî de dare. rile reacţionare luate de guvern în dată. rîţi să facă şi mai departe obstruc-
S’au ridicat voci în cameră în contra pressei, a adunărilor publice Şi de rândul acesta preşedintele ţiune, pe câtă vreme nu vor fi cu
apărarea proprietarilor unguri, der şi altele. Şi ce credeţi, că a răspuns de etate îndată după deschidere a totul delăturate ordonanţele de limbă.
9
starea tristă a poporului ţăran puţini ministrul? A 4' > că dreptul de în fost archimandritul român bucovi- A urmat alegerea în delegaţiunî.
au atins’o şi şi aceştia numai în trunire nu s’a putut regula prin lege nen Zurcan, âr în şedinţa următore, Din Bucovina a fost ales delegat
treoet. , din causă, că nu era în interesul între cei doi vice-preşidenţî ai Ca baronul Vasilco.
S’a susţinut, că dela 1867 chel- statului naţional maghiar şi ca nici merei, a fost alea şi un deputat ro
tueliîe statului sunt întreit mai mari, astăcji acâsta nu este în interesul lui. mân bucovinean cav. de Lupul. Po Wolf a imputat deputaţilor ger
de cum erau la 1867 şi că în tim Cu alte cuvinte, pentru a în lonii se împotriviseră întâiu ca să mani, cari au luat parte la alegerile
pul acesta scurt n’a putut să crescă frâna naţionalităţile nemaghiare, mi so facă acesta onbre unui Român aceste, că fac numai un serviciu pe
puterea economică a poporaţiunei nistrul trebue să-şi susţină puterea bucovinân, dâr în cele din urmă pofta guvernului. Contra acesta a
îu acesta măsură. Dâr amărîciunea, de-a decide după plac asupra drep protestând clubul român şi amenin protestat deputaţii din cele-lalte par
ce se arată prin turburările socia tului de întrunire. Decă ar fi lege, ţând, că va părăsi majoritatea, Po tide, Zicând între altele, că deputa
ţilor nemţi numai în delegaţiunî ii-se
liste tocmai în classa muncitorilor atunci, se ’nţelege, că n’ar mai pute lonii au trebuit să se învoiască a se
oferă ocasiune de-a apăra alianţa
agricoli şi plângerile continue ale se împedece în mod volnic orî-ce alege d-1 Lupul.
marilor proprietari, sunt o dovadă, adunare, ce nu-i e pe plac. In desbaterea asupra declarării germano-austriaeă, care zace la inima
că bunăstarea nu numai, că nu Etă der cum stăm şi cu drep ministrului-preşedinte a ameninţat, poporului german.
cresce, der dă îndărăt. turile sub stăpânirea ungurâscă! Schonerianui Tiirk, că dâcă nu se va *
i
FOILETONUL „GAZ. TRANSA Când sori vor fumega în neguri Mai mult. Dâc’ar pută: Ba ţîuie şi j6că de mare bucurie,
Prin cerurile stinse, mbrte, Chiar firea să le schimbe, în firea lui Din piele mai că-şî iese, că face vitejie
Va trece Angerul durerei [topind’o Cum lumea n’a văclut
Cu facla Vieţii mai departe! Totă dobitocimea in viaţa lui unind’o. Şi nimeni n’a crecjut.
Dor imul singur...
C.-Lung-Muşcel. Păment, cer, lună, stele să caute cu Dâr când oţelit bine şi bine pregătit,
Rostogoleşte-te în haos XHinitrle lianu. [uimire, Din hudră oapu afară puţintel şi-a vîrît
Bătrân pământ nefericit Chiar sorele să stă ’n loc, pe densul Şi vede cât de colo pe m.ârtanul că
Şi orb, îţi caută odihna Şorecelu! şi iârtanul. [să-l admire. [vine
Ce ’n stepa vremii n’ai găsit: ... Ca lucru mândru-ar fi şi bine i ar Intr’o olipită-i sboră totă virtutea ’n
Fabulă. [mai sta: [vine
Nimic nu e etern din locul Bag sâmă aşa-i dată O viţă ’n lumea ’ntrâgă şi-aceea . . . Şi fulger merge iute în casă îndărăt.
Ce arde ’n sinul tău acum' Pace să nu fiă între-aste nicî-odată, [viţa sa!. 1 „La asta nu m’am gândit, măcar că
Ca mâni te i spulbera, — şi ’n 0ă vedî: e renduit L’aşa fapte măreţe cel şorecel gândia [sunt deştept..".
[urmă-ţî Sc nu fie mai tare cel slab şi mai mic. Şi oând se gândia l’astea prea îndes- „Der nu-i nimic. De nu pot capul
N’a sta nici umbra unui f u m ! [tulit simţia [a-ţî răpune,
Aceste din urmă câte va cuvinte Inima eă-i cresce, „Tot împlinescu-mî visul: . . . răpun ve-
Şi tu, şi pulberea de stele Fie ’nvăţătura povestii presente. Virtutea-i sporesce. [chiul tău nume .
8
Pe cerul nopţilor de'vară De lucru acum s’apucă: musteţeie-şî
îs forme vecinie ne’mplinite Dâr nu vre şorecelul de-al de-aste [sucesce, In veci nu, şorecele, că vedî e rânduit,
Ce nasc ursite ca să piară! [s’audă, Pe codă se proptesce şi botu-şî nete- Să nu fie mai tare cel slab şi mai mic.
Cu-alte capu-’şî bate, între-alte el (desce.
Sunt oşti de valuri sfârîmate [asudă. Mari tărbăcii mai face şi rote dă din Fârnaş, 1898.
Lovind în stâncile pustiei Nezdrâvenii grozave şi vitejii nespuse [des Koevary.
Dbr sufletul rămâne singur Frământ a lui minte. Şi tute lui supuse In casa-i subterană colo într’un fund
Veghiâud în sînul vecmiciei. Să fie el ar vre. [de şes.
\
