Page 58 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 59—1898.

In timpul din urmă se lăţise De tot încurcată este şi situa- sguduitură amintita corabiă „Mayne“, din acest comitat cu rugarea, să ne trimită
faima, că Bulgarii fac mari pregătiri ţiunea în insula Creta. Insurgenţii ce se afla în portul spaniol Ha- din lucrurile de mână săvârşite de ei şi de
de resboiu, avend intenţiunî duş- greci nu pot fi îmblânziţi de loc şi vannah. Doi oficeri şi 270 soldaţi femeile lor câte un lucru (uneltă, ţăsătură,
mănose faţă CU Turcia. Aceste faime mereu se întâmplă ciocniri sânge- au perit. Alţi 8 oficeri şi 220 sol­ cusătură, acaret etc.) din cele mai bine is-
au stat în legătură cu soirile despre rose între ei şi Mohamedani. T6te daţi au fost parte scăpaţi de coră­ butite, seu câte o mustră (probă) barem), unde
mişcarea trupelor turcesc!, despre încercările admiralilor marilor puteri biile spaniole, parte nu se aflau pe nu se pote trimite lucrul întreg, ca astfel
transporturile militare turcesc! la de ai linişti pe Cretani, au retnas vas în momentul catastrofei. Guver­ să vedem ce se lucră prin diferitele co­
Salonichi, Monastir şi alte localităţî pănă acuma zadarnice. 60,000 de nul american a numit o comisiune mune, şi apoi să chibzuim mijlocele, cum
dela mâc|ă-c}i. Bulgarii se jeluesc, că Mohamedani din Creta au adresat spre cercetarea faptului numai din aceste lucrări să se săverşâscă şi mai bine
aceste transporturi de trupe sunt o petiţiune Sultanului în contra nu­ oficeri şi ingineri americani, er nici şi cu unelte mai desăvârşite, cum ele să
îndreptate mai mult spre graniţa mi rei unui guvernator străin, a că­ un membru dintre Spanioli, ceea ce se facă în câtăţime mai mare şi cu muncă
bulgară, er Turcii (ţie, că ei trebue ruia instalare, cţic ei, nu s’ar putea a produs mare nemulţămire în Ma­ mai puţină, şi cum în sfârşit s’ar pute
se ia mesuri de cu vreme în contra face fără o grbznică vărsare de sânge. drid, fiind-că nenorocirea s’a întâm­ ajunge la material mai bun şi mai eftin
planurilot revoluţionare ale bande­ Cu tbte aceste în Atena se vorbesce plat într’un port spaniol. Comisiunea pentru facerea tuturor acelor lucruri.
lor de insurgenţi bulgare, car! stau ca sigur, că prinţul George al Greciei americană declară acum, că esplosia „Deore-ce însă mai mare folos vom
se năvălescă din tote părţile în Ma­ va fi numit guvernator al Cretei şi corăbiei „Mayne“ s’a produs nu prin pute avâ, decă lucrurile industriei nostre
cedonia. încă cu consimţământul tuturor pu­ nebăgare de semă seu printr’o ne­ de casă vor atrage asupra lor luarea aminte
In faţa acestor faime, guvernul terilor. Adevărul este, că Ţarul vrea norocire, ci printr’un atentat din şi a altora şi vor fi cumpărate de ei, va
bulgar asigură, că prinţul Bulga­ să-l facă guvernator şi nici nu se va afară. Printr’asta se acusă Spaniolii, trebui să chibzuim şi cum dela lucrurile şi
riei, ca şi ministrul-preşedinte Stoi- linişti, pănă ce nu va isbuti. că ei au uneltit şi săvârşit acest mustrele cele mai bune şi mai frumose să
low, n’au nici un gând duşman con­ Acum a păşit şi Austro-Ungaria atentat. De aci s’a lăţit scirea, că facem icone '(desemnurl) tipărite, cari să
tra Turciei, ci vor se p6rte şi de în urmele Germaniei şi s’a hotărît isbucnirea unui resboiu între Statele- potă fi trimise în lumea mare, ca prin ele
aici încolo o politică de lealitate se-şî rechieme corăbiile de risboiu şi tru­ Unite Nord-americane şi Spania e să atragem luarea aminte asupra lucrurilor
faţă de Sultanul. Ei sunt neliniştiţi pele din insula Creta. P6te că pasul aprbpe se isbucnâscă un resboiu. săvârşite de noi, şi cum apoi să adunăm
numai din causa concentrării de acesta s’a făcut din partea Germa­ Adevărul este, că guvernul american ce e mai bun, mai frumos, mai făgăduitor
trupe la graniţa bulgară. Armata niei şi a monarehiei năstre, fiind-că face deja pregătiri de resboiu. Pre de trecere la anumite locuri, ca putându-se
ce
bulgară nu numai, că n’a fost în­ Anglia, Rusia şi Francia sunt pen­ şedinţele Kinley, se (Ţ înse, că pune la întrecere cu lucrurile altora, să trecă
mulţită, dâr a fost încă redusă. tru candidatura prinţului George ca este pentru pace. Dâcâ s’ar nasce mai cu înlesnire în negoţul cel mare şi să
Cu tbte asigurările aceste înse, guvernator al Cretei, er puterile tri­ resboiul, desigur, că ar fi reu pen­ ajungă a fi şi ele isvor de venit pentru
dbcă guvernul bulgar nu va putb plei alianţe, Germania, Austro-Un- tru Spania. Deja de pe acum hâr­ economii noştri.
ţină în freu comitetele revoluţionare garia şi Italia nu o susţin. Germa­ tiile de valbre spaniole au scădnt „Fiind-că numai astfel se pote aştepta
macedonene, şi aceste vor aprinde nia şi Austro-Ungaria se retrag acum tare în urma neînţelegerilor cu Ame­ o înaintare priinciosă pe acest tărem, fă­
erăşi focul în Macedonia, se vor din Creta, ca să nu vină în conflict ricanii. găduitor de frumâsă şi bogată rodă, rugăm
nasce noue încurcături în Peninsula cu cele-lalte puteri din causa amin­ cu căldură pe toţi fraţii şi surorile nâstre dela
balcanică. Presemne ameninţătore titei candidaturi, âr tot-odată nu sate, cler mai ales pe preoţi şi învăţătorî şi
sunt destule. vor să ia nici răspunderea pentru Pentru înaintarea industriei de casă. ceilalţi cărturari de prin comune a ne da spri­
* jinul lor în adunarea lucrurilor şi mustrelor
cele ce se vor mai petrece în Creta. Dela comitetul central al „Reuniunei
Intr’aceea în Sofia domnesco o P6te însă, că şi încurcăturile din române de agricultură din comitatul SibiiiduF trebuinciose din industria de casă.
mare mişcare Înscenată de comitetul Macedonia şi Albania l e a î u d e m n a t primim un apel, din care aflăm, că acâstă „Fiind vorba de mustre, înţelegem nu­
mai de acelea, cari înfăţişâză lucruri (ţăsă-
Central macedonen în favbrea liberării a nu-şî mai risipi puterile pentru reuniune, care cu atâta zel lucrâză pentru
Bulgarilor de-acolo. înainte cu câte­ ccupaţiunea Cretei. înaintarea pe terenul economic a poporului turî, chindisiturl, alesăturî, împletituri etc.)
va cjile s’a ţinut în Sofia un mare ❖ nostru, şi-a propus acum să lucreze mai cu făcute după firea şi gustul Românului, după
meeting al Macedonenilor. Au mers de-adinsul şi pentru desvoltarea industriei noima şi rostul moştenit dela părinţii, moşii
cu musica şi c’-un stâg roşu îmbră­ Soirile, ce sosesc din AlllGrica de casă a ţăranilor şi ţărancelor nostre. şi strămoşii noştri, er nu de cele cu gustul
cat în vel de doliu prin oraş şi s’au de Nord privitor la neînţelegerile eu Comitetul vre adecă să găsâscă mijloce, corcit, împrumutat dela lucruri cumpărate
trimis depeşe Tarului, în care i-se Spania, sunt îngrijitbre. Seim, că prin cari de-o parte să facă cu putinţă ţă­ de prin boite dela oraş şi cari pe ici pe
descrie trista sbrte a Bulgarilor ma­ aceste certe s’au iscat din causa ranilor noştri de-a produce mai mult, cu colea au început a scote din folosinţă lu­
turburărilor în insula Cuba. Ameri­ crurile bune, trainice şi alese cu gust aevea
cedoneni şi se rbgă pentru liberarea muncă mai puţină şi cu unelte mai bune,
canii au susţinut pe revoluţionarii românesc. Pentru mustre ajunge şi o bu­
lor din jugul turcesc. Comitetul cen­ er de altă parte să afle pentru productele
tral macedonean a adresat şi un din Cuba şi i susţin, aşa că pănă în industriei române pieţe, unde să se potă cată mai mică din un lucru întreg, decă
Memorand representanţilor marilor Ziua de astâcţi guvernul spaniol n'a vinde cu preţuri bune. din ea se pote cunâsce desemnul (icona)
puteri în Sofia, în care descriu t6te fost în stare să înăbuşe revoluţiunea Pentru ajungei-ea acestui frumos scop, cusăturii, ţăsăturii, alesăturii, împletiturii
crucţimile severşite în contra Bul­ cnbană. comitetul Reuniunei amintite a adresat Ro­ etc., feţele (culorile) şi felul alăturării şi
împreunării lor, şi în sfârşit pas de pas al­
garilor din Ueskiib ş. a. Neînţelegerile între Madrid şi mânilor din comitatul Sibiiului un călduros cătuirea lucrului între’g (felul împunsături­
Intre Serbii şi Bulgarii din Ma­ Waschington îşi au isvorul în acest apel, subscris de d-nii D. Comşa ca preşe­
lor, al alesăturii, al împletiturii). Unde
cedonia au isbucnit conflicte sân- sprijin indirect al revoluţionarilor şi dinte şi Victor Torăăşan ca secretar. In acesta nu se pote e binevenită o fâşie de
gerbse. De curend s’au produs mari în tolerarea pregătirilor de resboiu apel se cjice între altele:
escese la imormentarea unui şcolar ce le făceau pe pământ american, „Ca lucrarea nostră se fie cu folos, pânză cu mustra dorită cusută pe ea. De
altcum, aceeaşi făşie de pânză pote fi în­
ce
bulgar, care se (ţi > că a fo3t jun­ din partea autorităţilor americane. trebue înainte de tote să cunoscem bine zestrată cu mai multe mustre cusute seu
ghiat de un Sârb. Guvernul spaniol a reclamat de ne­ diferitele feluri de lucruri din industria său chindisite.
Nu cu mult mai bine stau lu­ numărate ori, dâr fără resultat. La meseriile de casă, pe cari le sevârşesc ţă­ „Comitetul Beuniunii nostre va ţine în
crurile în Albania. Acolo domnesce aceste s’au adaus acum de curâud ranii noştri şi mai ales femeile lor, ca apoi semă pe toţi trimiţătorii, va îngriji de de­
asemenea o mare mişcare. Albanesii caşul cu esplodarea încrucişătorului mai bine să seim, cum şi unde e de pus semnarea în regulă a mustrelor celor mai
voesc se scape cu totul de domni- american, „Mayne“, una din coră­ umărul şi ce ar fi. de făcut, pentru-ca înain­ frumose şi de răspândirea lor prin tipariu,
rea turcescă, căştigându-şî o auto- biile cuirasate ale flotei Stateior- tarea să se facă mai cu hotărîre şi lucru­ păstrând lucrurile de frumseţe mai mare,
nomiăcaa Rumelei răsăritene. Turcii Unite. rile să aducă şi mai mare câştig. aşa ca să ajungem cu vremea la înfiinţarea
fac tot ce se pote spre ai linişti şi In 15 1. c. pe la 10 6re săra a „In vederea acestui scop ne îndrep­ unui muzeu de lucruri de industriei de casă,
le fac cele mai frumose promisiuni. sărit de-odată in aer cu o grdznieâ tăm cătră toţi fraţii noştri români economi vrednice de vădut.
*

Sabia domnului de Ferriol. de astă-dată nu-şl putu stăpâni dorinţa de odalisce (femei de ale Sultanului) jucau un l u i , — plecă o barcă pe Bosfor. Doi eunuci
a cerceta mai de aprope acest tainic cori­ dans sălbatec, pasionat". negri şedeau într’ensa, er între ei se afla
Novelă de F. v. Zobeltitz.
dor. Fără a se gândi mai departe, densul Ferriol surîse; era un balet ceea ce un pachet diform, un sac cu un cuprins
(F i ii e). închise uşa din părete şi înainta prin co­ vedea, der nu balet cum era obicinuit să curios....
ridor. vadă în Sonore şi Versailles, ci un balet
Marcliisul voia să se întorcă din palat III.
pe acelaşi drum, pe care a mers, dâr s’a La sfirşitul acestui coridor, ambasa­ după gust adevărat oriental. In jurul fru-
retăcit. El se văcju de-odatâ într’un cori­ dorul se pomeni într’un cabinet împodobit mdselor staturi ale dansatorelor fluşturau vă­ Châteauneuf întinse mâna surorei sale.
lse e
1
dor cu boltitură înaltă, împodobit cu ade- frumos cu tapeturl, perdele şi otomane. luri albe, er mânile şi piciorele lor erau „Nu poţi crede, Athânais' , cj h
vurat lux oriental. Păreţii erau acoperiţi ou stofe grele de da- încărcate cu pietrii scumpe, cari dedeau „cât îţi sunt de mulţămitor, că prin inter-
un sunet armonic; în părul lor luciau ne­ venirea ta energică, acestă isterie nebună
De aci Ferriol audi vocea tunătore a mast, afară de păretele dinapoi, care pă­
stimate şi lanţuri de mărgăritar. a avut un sfirşit aşa de norocos! Nu pot
d-lui de Boisville, secretarr-l său, care se rea a fi o tablă de aramă, avend la mijloc
certa cu tâlmaciul; apoi uşiie coridorului o ferestruică mică, er înaintea ei gratii Marchisul era prea adâncit în privirea pricepe, cum de cabinetul a trimis pe acest
om sanquinic chiar la Constantinopol, unde
se deschiseră. Marchisul se ascunse repede mobile aurite. acelor frumseţl şi astfel nu putu observa,
după o perdea, — el nu avea plăcerea de cum prin îndoiturile păretelui de damast noi Francofil, şi aşa nu suntem prea bine
In momentul, când Ferriol îşi apropia văcjuţl! Dea Domnul, ca acâstă afacere să
a se certa din nou. îl priviau doi ochi spăriaţl şi plini de ui­
v
plin de curiositate, capul de fe estruică, rămână îără urmări ! u
Spaţiul, în care sta asouns marchisul, aucţi un sgomot asurzitor. Părea ca şi când mire....
30
u
era îngust, incomod. Ar li voit bucuros să un regiment întreg de ieniceri ar bate toba. De-odată Ferriol se văcju trântit la Athânais clătina din cap. „Ei ! , ch
iâsă afară, dâr audia încă vocile celor ce Dâr numai puţine minute dură acest sgo­ pământ. înainte de a pută striga, un scă­ ea, „Pârta încă va fi interesată, ca să păs­
se certau şi nu avea voe să mai dea faţă iuş îi fă înfundat în gură. Marchisul ob­ treze pacea!... Dâr să vedem, ce face
mot, apoi se aucjiră tonuri mai line şi mai
cu ei. Acum observa îndărătul său, în pă­ melodiose de flaută şi haifâ. serva două feţe negre, rîdeau sarcastic de­ eroul aventurei ? Sărmanul, va fi eşofat din
rete, un nasture aurit, asemenea celor ce asupra capului l u i : mânile şi piciorele îi causa spaimei suferite! In adevăr nu mult
le văcjuse la uşile coridorului. El trase de Un tablou peste măsură frumos se fură legate, apoi să făcu în acel loc un în- a lipsit, ca Fruncia să rămână in acest mo­
inel şi, după cum presupuse — în părete se presentâ inaintea ochilor lui Ferriol, când tunerec mare. ment fără representant la înalta Portă!“
deschise o uşe, ce conducea într'un alt co­ acesta începu să privâscă prin ferestruică. Athenais se despărţi de fratele său,
ridor luminat. Pe nisce stîlpî de lângă păreţii sălei cân­ In aceeaşi sără, dela Iskele, — locul de care era ocupat cu pregătirile de călătorie
Ca amic al aventurilor, Ferriol nici tau musicanţl (negri), er o mulţime de debarcare, ce se află lângă palatul Sultanu­ şi se îndreptă spre unul din saldnele din