Page 59 - 1898-03

Nr. 59—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3 .

„Astfel făcând, cu toţii împreună, vom din şcolă? Ba da, însă durere, acestea nu Oarpaţl ai Academiei a fost de faţă numai II Aprilie şi scolele. Ministrul ungu­
săvârşi o lucrare nu numai de cinste pen­ se iau în consideraţiune şi prin urmare d-1 Iosif Vulcan dela Oradea-mare. D-l pre- resc de culte şi instrucţiune publică a dat
tru nâmul nostru, ci tot-odată şi o lucrare, nici se socotesc ca de merite. posit capitular din Blaşiu 1. M. Moldovan ordin, ca în fiă-care an scolele să serbeze
care să ne deschidă isvore nouă de câştig La noi învăţătorii, ce-i drept, nu au a anunţat, că nu pote să ia parte la înce­ diua de 11 Aprilie st. n. Dâcă însă 11 Apri­
şi căi nouă de înaintare în bunăstarea nos- salar mare, dăr dintre preoţi câţi sunt, J putul sesiunei, der speră să p6tâ merge lie ar cădâ în (ji de sărbătore, atunci o
w
tră economică şi în cultură peste tot . cari nu au nici atât? Cei mai mulţi abia mai târcliu. D-nii Tech, Porcins şi Marie- vor serba în proxima di de prelegere.
au venit de 2—300 fi. şi flotaşi trebue să ncscu au făcut cunoscut, că nu pot să ia Un bal al Ligei în Brăila. Adî primi­
trăăscâ şi să crescă copii la şcălă. învă­ parte, er d-l Vincenţiu Babeş s’a presentat răm o mică broşurică conţinând darea de
Necazurile preoţimei. ţătorul vara are timp liber, se pote ocupa la şedinţa a doua. D-nii I. G. Sbiera şi
sâmă despre Balul Ligei culturale din
şi pote intreprinde lucruri cu câştig. Preo­ S. Fl. Marian (bucovineni) de-asemenea au
Din Câmpia, 21 Martie n. 1898. Brăila dela 10 Ianuarie st. v. 1898 (bal
tul însă încontinuu e legat de parochiă; sosit mai târdiu.Inainte numărul membrilor
Timpuri grele şi triste, împrejurări ba vară e sclavul pământului ce trebue din monarchia nostră ai Academiei Române mascat şi nemascat cu tombolă), pentru care
fatale sunt acestea, în cari trăesce astăcjl să-l lucreze ca să-şi scotă venit din el spre era de 9 inşi, acum însă sunt numai 8.$ întreg publicul brăilean a arătat cel mai
poporul nostru român. Vitrega sorte din a se susţină, căci astfel piere de fome. viu interes şi care a adus un venit net de
t6te părţile îl năpăstesce şi nu-i mai vine Tote acestea însă lui nu ’i se atribue ca 1 10,859 Lei 45 bani în favorul secţiunei
Secuii în contra „Valahilor* . Duhul Ligei din Brăila. Comitetul acestei secţiuni
de nicăirl nici o alinare, nici un balsam merit. Meritele preotului nu sunt crestate cel râu îi face pe şoviniştii unguri să vadă
de mângăere. pe răvaş nicăirl. tot năluci înaintea ochilor. Acum au năs­ mulţumesce tuturor celor cari au contribuit
Miseria cea mare., oausată şi prin Preotul basat pe cucerea S-tei scriip- cocit minciuna, că între Români s’a pornit la succesul acestei strălucite petreceri. Din
recolta slabă a anului trecut, îl apasă tot turl „cereţi şi vi-se va d a u , alergă la ad­ o mare mişcare pentru a face, ca în diua vâncjarea biletelor şi suprasolvirl s’au adu­
mai tare. Dările mari se urcă mereu aşa ministratorii justiţiei, însă îndeşert, că pote de 3 (15) Maiti a acestui an, când se va nat prin d. Bancotescu preşedintele secţiu­
că nu peste mult bietul ţăran va fi mai aceia nici nu mai cred în Scriiptură; nei Ligei 6310 Lei; prin d. I. G. Sasu
numai arendator pe moşiora sa. Pe lângă înaintea mai marilor săi, preotul fără pa­ împlini o jumătate de veac dela marea membru în comitet 1125 Lei; prin d. O.
adunare naţională de pe „Câmpul libertăţii
11
acestea, el din propria sudore e silit a-şl troni încă e ca gardul fără razim, care la Gabrielescu, membru în comitet, 505 Lei;
susţină şcolă, pentru care încă nu capătă suflarea unui vânt se şi răstornă. In deşert dela Blaşiu, să se întrunâscă ârăşl pe acel âr prin d. R. R. Pârvescu, camerul secţ.
câmp într’o mare adunare pentru de a de­
de nicăirl nici un ajutor după dările cele cere, în deşert bate, căci uşile consistorului monstra în contra Ungurilor. Acum ’i se Ligei 75 Lei, cu totul 8015 Lei. Tombola
mari, co le plătesce; apoi apăsări, tractărl nu i-se deschid. scrie lui „M. Ertesito**, că „mişcarea por­ a adus un beneficiu de 4211 Lei 5 bani.
rele şi desprţeuirî îndură tot mereu din Se plâng învăţătorii de sortea lor şi 1 Pentru tombolă au contribuit 65 de domne
partea celor, ce sunt puşi a administra nu arare-orl cad chiar în ispită, lăcomind nită între Valahi* a îndemnat pe Săcui să din Societatea brăileană diferite, obiecte,
justiţia. chiar la arginţii contrarilor. Pentru ce nu pornâscă şi ei o mişcare pentru a serba er d-nii P. Bancotescu, I. G. Sasu şi Ste-
aniversarea de 50 de ani a adunărei lor
Singurul mângăitor al poporului nostru iau 6re esemplu dela preoţi, cari deşi eu dela Agyagfalva, la care în 1848 luaseră zărescu au colectat peste 400 de obiecte
e sf. biserică şi preotul său. Dâr vai multe mai mult studiu, au o sorte mai vitregă parte la 60,000 de Săcui, cari demonstra­ dela diversele magazine din oraş. In comi­
sunt suferinţele unui preot român în dilele ca a lor şi totuşi nu se lasă să cadă în seră pentru unirea Transilvaniei cu Unga­ tetul tombolei au luat parte, oferind pre­
de adî, multe îi trebue să sufere şi să în­ ispită. 11 ţiosul d-lor concurs, următorele dâmne şi
ghită pentru poporul său. Lupte mari şi Un peeot român unit. ria şi pentru „idea de stat maghiar . In domnişore: sumâză domnele: Elena Grigo-
ce
grele trebue să pârte pentru susţinerea şi fruntea acestei mişcări a Săcuilor se cji rescu, N. N. Ionescu, Aurora N. Perlea,
că stă proprietarul Bersenczey Istvan. Sco­ Volumnia Gabrielescu, Maria Alessiu, Ale­
apărarea şcâlei, susţinute de poporul său
pul e, ca în 16 Octomvre să se adune Să- xandrina Berceanu, Irina Lazaroneanu, Ve-
sărăcit şi stors prin apăsările şi dările cele SOIRILE BILEI.
mari. Dâcă şcola e necorăspundătore, preo­ v cuii la Agyagfalva şi acolo să se cetâscă turia Puşcariu, Elena I. Sasu, Maria Georgel
din nou hotăririle, pe cari le luaseră Săcuii Perlea, Eufrosina G. Găvănescu, Maria A.
tului ’i se împută; dâcă învăţătorul nu şl — 14 (if6) Martie.
în adunarea dela 1848. Oociaşu, Elena P. Ohristescu, Eufrosina
împlinesce chiămarea, directorul şcolei, adecă Membrii representanţei fundaţiunei lui
preotul, se ia la răspundere; dâcă salariul Gojdu s’au întrunit Dumineca trecută la şe­ Popea, Maria Pană, Maria Romaşcanu, Eli-
Scotele de repetiţiă economice — în sabeta Bratu, Elena N. Popescu, Eufrosina
învăţătoresc, ce mereu se urcă prin quin- dinţe în Budapesta. Foile budapestane pre­
serviciul maghiarisărei. Foiaungurâscă „Nâp- G. Perlea. Domnişorele: Flavia Pană, Au­
quenale, n u j j e deplin, preotul are datorinţa tind a sci, că membrii au adus următorele
tanitok Lapja**, care este impusă tuturor relia Ohristescu, Aurora Popea, Isabela Ro-
de a îngriji de comp'etarea lui, ca astfel două hotărîrl importante: să se înfiinţeze
scolelor, publică în numărul său din urmă maşcan, Elena A. Eremie, Aneta N. Eremie,
şcola să nu-şî piârdă caracterul său con­ şâse stipendii pentru tinerii români ser aci apli­
fesional. Ou un cuvânt, tote lipsele şi de­ caţi în nouele institute militare: anume trei un articul subscris cu litera „H.“ (va fi Maria Bratu, Tulia Popea, Angelica Ro-
fectele şcolei se razimă pre umerii bietului pentru armata comună, âr celelalte trei pen­ pote inspectorul de scole Halasz), în care maşcan. Preşedintele secţiunei d. P. Ban­
se cjice între altele: „deşi nu se pote nega, cotescu a procurat pe propriele sale spese
preot, aşa că de năoasurile şi greutăţile tru honvedime. A doua hotărîre de mare
că unul din scopurile şcolei de repetiţiă buchetele şi florile pentru bal şi a oferit
sale abia mai pote să-şi vadă. importanţă este înfiinţarea unui internat în
Şi după tote acestea, care e răsplata Budapesta pentru tinerii universitari români economice este de-a mijloci elevilor câşti­ damelor şi domnilor din comitetul balului
garea de cunoscinţe, cari să le aducă folos un prea frumos banchet după terminarea
preotului? — Perchisiţii şi spionări de-o gr. or. Fundaţiunea fericitului Emanuil Gojdu, în viâţă, ţinta principală este totuşi avcntarea serbării.
parte, şi desconsiderări de altă parte. din care se ajutoră astădl cu stipendii vre-o
Dela stat el nu se împărtăşesce de 120 tineri români, s’a urcat la suma apro­ crescerei poporului în direcţiune naţională (ma­ Corul d-lui Musicescu în Basarabia.
ghiară)! Aceste espectorărl pedagogice le Din Chişineu, capitala Basarabiei, se tele-
nici un ajutor, dâcă e om cinstit, decă ximativă de un milion şi 400,000 fl.
ţine la popor şi-şi apără şcolă cu bărbăţiă, face cu ocasiunea recensiunei unui manual grafâză, că eminentul cor al d-lui Gavril
dâca doresce înaintare, şi cere vre-o pa- Adunarea în causa despărţământului menit a da elevilor din scolele de repetiţiă Musicescu dela Iaşi, care s’a dus acolo pen­
Braşov al Asociaţiunei este convocată, cunoscinţele necesare pentru vieţă şi pen­ tru a da un concert, a secerat succese stră­
rochiă, numai aşa pote spera, decă nu vine
în concurenţă eu cineva dela centru, căci precum s’a anunţat în numărul trecut de tru întărirea spiritului în direcţiâ „naţio­ lucite. A luat parte la concert totă nobili­
11
acela, fiă şi numai un cleric-învăţător, Duminecă, pe mâne la 8 ore d. a. în sala nală . Manualul menit pentru scolele de mea oraşului. După concert, d-l Musicescu
cea mare a gimnasiului român din loc. repetiţiă economice conţine: 8 naraţiuni (pa­ a fost dus în triumf pănă la otel. In ono­
trece ca mai meritat şi decât cel mai bătrân
Reamintind cetitorilor noştri aeâstă convo­ triotice), 21 piese de cuprins istoric (Bunds- rea corului, care se compunea din 70 per-
şi nepătat preot, de-ar fi cât de activ,
cât de zelos pentru înflorirea bisericei şi care, observăm, că la adunare sunt invi­ dorferian), 3 despre limba maghiară (me­ sone, s’a dat şi un banchet.
taţi să ia parte în număr cât mai mare nu nită a înlocui limbile europene!) 13 de
şcolei. Un taur de rassă Pinzgauer, de doi
Der să ne întrebăm: Ore preotul nu e numai membrii Asociaţiunei, ci toţi, câţi cuprins geografic (statistic-maghiar), 8 de ani, frumos şi potrivit pentru prăsire, se
se intereseză de căuşele culturale ale des­ cuprins igienic (igienă de Dobriţin), 17 des­
tot odată şi învăţător în şcâla sa? Nu are află de vânclare în comuna Satulung (lângă
părţământului nostru. pre constituţie („liberală**), 14 din sciinţele
şi el a propune religiunea la copiii şcolari? Braşov). Se recomandă în deosebi comune­
Nu are de a supraveghia, ca învăţătorul Dela Academia Română din Bucurescî. naturale, 6 despre comunicaţiune (trenuri lor, cari vor să-şi îmbunătăţâscă rassa vite­
să propună cu diliginţă şi să facă progres La deschiderea sesiunei de acum a Acade­ vicinale) şi abia 9, di noue despre eco­ lor. Pentru informaţiunî a se adresa la ad­
11
cu şcolarii? Nu catachisâză tinerimea eşită miei române, dintre membrii de dincoce de nomii ! ministraţia „Gazetei Transilvaniei .

parter. Pe un pat în mijlocul acestui apar­ „Iţi aduci încă aminte, că te aflai într’un mai prin perdele de damast, se aflau sul­ rat. A asista la o serbare de seraiu este o
tament odihnea un bărbat, care era păzit cabinet mic cu perdele de damast şi cu o tanele, cele 17 cadive favorite şi câte-va crimă, care aduce morte musulmanului, cu
u
de cătră un sclav grec şi o camerieră. ferestuieă, prin carea ... — odalisce preferite. Tote eşirile logelor dau atât mai vîrtos ghiaurului! Dâcă ar fi ob­
La intrarea contesei el îşi ridica de­ — „Ah!“ esclamâ Ferriol, „acum îmi îutr’un coridor, care stă în legătură cu servat Serai Agafsi (supraveghiatorul hare­
odată capul şi privi în jur de sine cu frică, vine totul în minte! După scena din sala de apartamentele sultanei valide, numai logea mului) presenţa d-tale, atunci nu ai mai fi
nelinişte şi mirare. Apoi ochii ’i se aţintiră audienţă am ajuns într’un coridor înalt; aci Sultanului duce în odaia de lucru a aces­ în viâţâ, şi nu te-ar fi putut scuti nici
spre faţa suriclândă a contesei şi aruncând am dat de-o uşă secretă, care mă conduse tuia. ast'el, că el pote veni pe o uşă se­ creditiva d-tale de ambasador, nici rangul
învălito’-ea departe dela el, sări din pat. — aşa mi-se părea în paradis ! Dâr plăcerea cretă in mijlocul nimfelor sale dansatore. de marchis, nici sabia d-tale puternică. In
„Contesa — Athânais? Dumnedeule paradisului acestuia nu dură mult; nisce braţe In drepta logei Sultanului mă aflam eu frica mea, presupunând, că numai prin ră­
visez.... u n d e s u n t ? . . . Spune-mî, contesă dure mă apucară şi mă legară, un sac îmi dimpreună cu cadiva Kemala Umethulla, tăcire ai putut ajunge în logea Sultanului,
unde sunt — şi ce s’a întâmplat cu mine? 14 fu tras peste cap, apoi îmi perdui simţirile. francesă de nascere. Printr’ânsa aflai, că împărtăşii Kemalei descoperirea mea. Ca-
— „înainte de tote culcă-te iarăşi Mi-se părea, ca şi când în jurul meu aşi noi şedeam în nemijlocită apropiere de lo­ dina încă se spăriâ, dâr avu destulă pre-
liniştit, d-le de Ferriol , îi cli Athânais; audi şopte, ca şi când valurile de apă s’ar gea Sultanului, âr eu din curiositate dasem senţă de spirit pentru a afla un plan spre
se
11
nervii d-tale şi acum tremură puţin din lovi de păreţi de lemn — şi atunci ultima puţin la o parte perdeaua de damast pen­ a te libera din pescera leului, şi încă oon-
1
causa iritaţiunilor din orele ultime *. mea gândire a fost o înjurătură la adresa tru a putâ arunca o privire în cabinetul tra voinţei d-tale. Timpul era scurt, de-
— „Der, contesă, te rog....“. tuturor Turcilor, âr ultima-ml gândire o misterios. N’am vădut pe Sultanul, der...“. ore ce în tot momentul putea vre-un ne-
— „D-le de Ferriol, îţi voiu istorisi salutare la adresa — d-tale**. Un rîs vesel întrerupse pe vorbitore. chiâmat, sâu însu-şl Sultanul să între în
tot ce voescl, dăr numai sub condiţiunea — „Ei, ei, marchise, ore drept să fiă — „ . . . D â r m’ai vădut pe mine, pe loge, şi atunci d-ta erai perdut. Cei doi
să fii liniştit! 11 acesta? Totuşi permite-ml să fac oâte-va nebunul de Ferriol, care fu condus în acel eunuci ai Kemalei, doi Negri africani uriaşi
11 şi devotaţi stăpânei lor, zăceau întinşi pe
— „Voesc a fi ascultător ca un şco­ observări la micul roman, ce ai păţit. Ţi-am loc printr’o întâmplare şi mai nebună!
lar, dăr spune-mi numai, cum am ajuns în spus, că erl am fost invitată la sultana striga marchisul ritjând în continuu. „O, tapete în logea nostră. Oadina le şopti
bodoirul d-tale din acel blăstămat palat validă; în onorea mea se arangiâ o pro- contesă, mi-ar fi plăcut să-ţi văd faţa plină câte-va vorbe, âr ei rînjind, îşi deteră în­
turcesc? Ultimul, lucru de care f î m î aduc ducţinne de dans în sala aşa numită „Şepte- de mirare, când m’ai observat la feres­ voirea la planul periculos, — plan, care,
11
11
u
aminte, sunt două feţe negre de diavoli ... scoicî , la care luaiu şi eu parte într’una truică . , dâcă nu succedea, atunoi eram perduţl.cu
11
— „Răbdare, iubite marchise , între­ dintre loge. In cele 25 de loge mici late­ „Te asigur, bunul meu marchis, că mai toţii; eu, Negrii şi Kemala....
rupse Athânais, ocupând loc pe un scaun. rale, cari sunt despărţite una de alta nu- mult m’atn înspăimântat, decât m’am mi- „Dâr planul a succes. Pe când d-ta