Page 6 - 1898-03
P. 6
Nr. 47—1898. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 6.
Care vin este curat? decă nu ’ţl convine acesta, n’ai decât să Oale:n.d.suruA septemânei. C u r s u l l e ş u r i l o r p r i v a . s
Un fisician din Bordeaux a încercat mă dai în judecată. MARTIE. are 31 cjile. GERMEN AR.
să analiseze vinul cu ajutorul radelor lui Cismarul răspunse, că nu se cuvine din 9 Martie 1888.
Rontgen, spre a afla care vin este curat să facă el asta şi ast-fel nici nu ar găsi pilele <sUiJ&p. V LA Cit.
7 15
6.90
şi care e falsificat. Fisieianul adecă, a ana- un advocat, care să conducă procesul. Călend. Iul. v. Călend. Gregor. liasilica . . . 203.50 204 50
Credit .
0
lisat prin fotografare cu racjel Rontgen — Şi de ce nu? 'răspunse monarcbul, Dum. 1 2 f Cuv. Eudoch- 13 Oculi. Rosin. Clary 40 fl. in. c. 62.— 63 -
Navig. pe Dunăre .
mai întâiu o cantitate de vin falsificat şi legile sunt făcute pentru toţi. Şi ele nu Luni 2 8f. Teodot, Ciril- 14 Matild Insbruck . . . . 168.— 173.—
31 -
30 —
a aflat, că acesta' conţine mulţime de pete poc să facă nici o excepţie în favorea mea. Merţl 3 S. Eutrop, Vabil- 15 M. Longin Krakau . . . . 27.25 28.25
Mer.
negre. Aceste pete seu puncte negre, erau Procurorul de asemenea e dator să ajute Joi 4 Cuv. păr. Gheras- 16 Henrieta Laibach . . . . . . . 2 66.50 2 6- .— 7 23.7.5 6
?
5 Sf. Mart. Conon 17 Gertruda
Buda .
părţile străine ale vinului, precum fuch- pe ori cine pentru a-şi dobândi dreptul. Vin. 6 S. 42 martiri 18 Alecsandru Palfiy . . . . 65.25 66.25
sină, acid amlic, acid glicenic etc. Fo- Dute la un advocat şi spunei părerea mea. Sâm. 7 Mar. Vas. şi Ffr. 19 S. Iosif Crucea roşie au-itr. 20.10 20.60
112 5
dto ung. , .
10 25
tografând în urmă şi o cantitate de vin Cismarul urmă sfatul acesta şi advo dto it&l. . _,--- --.--
natural, în acesta punctele negre au lipsit catul, audind că disese împăratul, îşi luă f ergul ae rimatori oi» SîeinGrcors. Rudolf . . . . . . . 28.-- 2 80.- —84.-
Salm .
8
total. însărcinarea de a-şl deschide procesul. Salzburg . . . . 28.75 29 75
* Fu însă atât de înţelept ca să nu S t a r e a r î m f t t o r i l o r a tont 1 tt 7 St. Gtenois 79 75 80.76
--—
.
-
-
Arborul căsătoriei. pomenescă în rugare de împărat, ci numai Mart. de 21.101 capete, ia 8 Mart. nu Stanisleu . . . . 160.- 164 — - -
Trieitine 47,7» 100 rn. c.
u
de proprietatea dela Nr. 1 (palatul im intrat 568 capete şi au e-flt 291 capete ră dto 4 / 50 73.— 76.—
0
Un călător engles, care s’a reîntors mânând la 9 Mart. un număr do 21,378 Waldstein 69.— 62.-
perial.') -----
de curând din Iaponia, unde a trăit mai capete. dto de 10 franci 122.60 133.50
mult timp în mijlocul poporului, istorisesce Procesul decurse în chip normal: Se notâză marfa: tmgm’ăsca v e o h t Bacca h. ung. 4®/#
multe lucruri interesante despre obiceiurile cismarul câştigă judecata. Proprietarul de g r e a dela —.— or. până la —.— cr.
casă dela Nr. 1 Iu condamnat să-şi ia cânii
tradiţionale ale poporului de-acolo. marfă u u g u r â s o ă tineră g r e a dela
de lângă casa cismarului. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
Unul dintre cele mai frumose obi 55 y cr., pănâ ia 56 — cr.. de mijloc dela
2
ceiuri ale Japonesilor este obiceiul de-a Cu sentinţa în mână, cismarul se duse 55— or, pănă la 55'/ or, u ş â r ă delu Din 11 Martie st. n. Ib98
0
2
planta aşa numitul arbor al căsătoriei. er la împăratul. Acesta zîmbi şi cjis : 54— or. până fa 55— <>r Măsura Valuta
In cjiua adecă, când mama nasce un — Şi cu totea astea eu n’o să mî său C a l i t a t e a . austr.
mut cânii.
copil, tatăl planteză în grădină un arbore, greutatea fl. c r .
Cismarul rămase forte uimit şi des-
căruia ’i se dă acelaşi nume, ca şi copilului B u r s a d e B u c u r e s c î .
nou născut. Arborul plantat este apoi toc ouragiat, căci ’şl cjicea: din 9 Martie n. 1898. 1 H . L . Grâul oe! mai frumos 9 50
mai atât de bine îngrijiat, ca şi copilul, — Cum o să execut eu sentinţa asu V Grâu mijlociu . . 9 10
deorece poporul crede, că decă din întâm pra unui împărat? S^ad. Cu JT Grâu mai slab . . 8 70
Acesta ghîcind gândul cismarului, cjise: "V aloiî. Do bândă. bani Grâu mestecat . . 6 —
plare arborul s’ar usca, nici copilul n’are cup. gata. jy 5 60
sâ rămână în vieţă. De regulă însă buna — Ei acum măestre, să ne înţelegem: 11 Săcară frumâsă . . b 20
Sâcară mijlooiă . .
102’ -
îngrijire nu rămâne fără resultate, căci Cât ceri pentru casa dumitale? Rentă română perpetuă 187b 5% Apr,- Oct. >1 Orz frumos . . 5 —
— 10 mii de floriul. Renta amortisabilă . . . . 5°/c 101.7, îs
arborul cresce şi se întăresee alături cu „ ,, (Impr. 1892 . . . 5°/„ lan.—Iul. 101.- ii Orz mijlociu . . . 4 20
copilul, — Bine, îţi dau 10 mii de florini; „ „ din 1893 5°/, 101.-- v Ovăs frumos . . . 2 80
casa e a mea; însă în viitor cânii mei „ „ 1894 int. 6 mii. 5% Apr,-oct. 99. V, Ovăs mijlociu . . 2 40
iu
Qâpd însă şpşeşce cj a, ca feciorul „ „ (Impr. de 32. / mii. 47,i lan.-lnlie 91 7, 1}
1
nu te Vor mai supăra, poţi să locuescî în „ „ (Impr. de 60 mii. 2 Ououruz . . . . 4 —
s^u fata să se căsătorâscâ, âtuncî arborul „ „ (Imp. de 274 m 1890 47o » » 94.74 1 1 Mălaiu....................... 4 30
n )i
se taie şi din el se face un scaun frumos, ea cât vei trăi. Eu altfel mă bucur, că ju „ „ (Imp. de45m. 1891 4"/o n y, 9474 1 1 Mazăre...................... 10
47o
94.74
cu spate şi brăţare. Acestă mobilă este decătorii mei, fără consideraţie de persbne, „ „ (Im. de 120 iul. 1894 47 n » n «*/, î i Linte ........................ 12 —
au dat dreptatea aceluia, care o avea. O „ „ (Im. de 90 rril. 1896 47o i» 9i-7 6 —
apoi forte preţiosă şi numai în dile mare Oblig, de Stat (Conv. ruralei. 6°/o Bai- Nov. 102.- 4 î i Fasole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
s§# le exprim mulţămirea mea despre acâstă Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 10 — .---- 11 Sămânţă de in . . 8 —
se folosesee din partea familiilor japoneze. Oblig, comunei Bucurescî 1883 5 •/* lan.—Iul. 99.7, Sâmânţă de cânepă . 5 —
Când, după trecerea anilor, capul fa nepărtinire. „ „ ,. din 1884 57o Mai- Nov. î ? Oartofî . . . . . 1 90
—
miliei îmbătrânesce, el în acest scaun se Cismarul mulţumi împăratului pentru „ „ „ din 1888 57o iun.-Dec. 1» Măzăriohe . . . . —
bani şi pentru locuinţa ce-i dădea gratis, ., „ „ din 1890 67» Mai-Nov. 100 ~
odibnesce şi tot aici îşi dă şi ultima răsu Scrisuri fonciare rurale . . . 93 74 5. kilă Carne de vită . . , — 47
şi lucru curios, d’aci înainte nu-1 mai su 67» lan.-lnlie Carne da porc . . . — 54
flare când sosesce ora morţii sale. ,, „ urbane Bucurescî 6"/o n Carne de berbece . . — —
)> >> » ))
11
* păra de loc lătratul cânilor. ,, ,, ,, Iaşi 67 o n i) 95.7, 100 kil. Său de vită prospăt 17 —
n »
90 7b
67o
Oblig. Soc. de basalt artificial 67o r> w ----.---- Său de vită topit 24 —
Un împărat dat în judecată şi Impedecarea nascsrei bălelor la copii y.H. ___ n
condamnat. Banca Rom. nit div. fr. 12.81 500 150 v.
urmeză atunci, când copilul va avâ un Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 2080
u
„Archiva istorica din Berlin publică organism oţelit şi capabil de a resista, care Banca agricolă............................... bOO150 v. 331.— GmpîsmI! Sa besipsai ditt? ¥ies&a<.
Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 457.—
următârea istorie nostimă despre Iosif II nu va lăsa a-se desvolta germenele bolei. Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 614.-- Din 11 Martie 1898.
împăratul Austriei: Sunt diferite preparate medicinale în co- Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 385.—
Soc. Rom. de Constr. ult.div.151. 250 108.— Renta ung. de aur 4% . . . . 122.15
In apropiare de palatul imperial din merciu, care urmăresc acest scop, der Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 »7 77 ----
-
Viena se afla casa unui cismar; ea se este în genere cunoscut, că esistă numai „Patria ' Soc. do asig. uit d. 4 lei ICO ----.... Renta, de corbne ung. 4% . . . 99.55
Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 7*. ) —
mărginea cu o curte, că se ţinea de palat un singur mijloc, care corăspunde în tote „ „ „ 2 em. u. d. 0 109 ---- laapr. oăil. fer. ung. în aur 4y %. 120.10
2
şi în care se aflafi cânii de vânătore ai îm privinţele cerinţelor, ce i-se face, şi acest Soc. de fur. militare u. d. 60 lei ■VX ---- impr. căii. fer. ung. în argint 4y °/ 100.60
„Bistriţa" soc. p. f. hârtii 30 ! \>A. ----.---- 2 0
păratului. mijloc este untura de pesce (Leberthran). Societ. p. const. de Tramways >jy *) 77 Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 12-2,10
Cânii făceau adese-orl o galăgiă mare Copiilor le vine greţă de a lua obicinuitul 20 trancl aur ----, - Bonuri rurale nngare 4% . . . 97.30-
conturbând liniştea cismarului. Acesta se Leberthran; acest inconvenient se delătură Borşuri rurale oroate-slavone , . 97 75
duse mai la urmă d’a dreptul la împărat prin Leberthran-ul lui Zoltan, care n’are S C O M P T U R Î : împrum. ang. ou premii . . . 159.—
şi-l rugă să-şi mute cânii în altă parte. nici gust, nici miros rău, şi de aceea atât Losuri pentru reg. Tisei şi Segedin. 141.75
împăratul răspunse, că n’are un alt copiii cât şi omenii adulţi îl iau bucuros. Banca naţ. a Rom. Paris . . . . B Renta de argint austr......................... 102.55
loc pentru câni şi ei trebue să rămână Depositul general în farmacia lui Zoltân Avansuri pe efecte 57a Petersburg . . 2 /a Renta de hârtie austr......................... 102.35
47,7»
67o
acolo. Bela Budapesta V. Nagy-korona-uteza 22 Casa de Depuneri 57, Berlin . . . . . . . »7o Renta de aur austr............................ 123.—
B7
Belgia .
Londra ...................
47»
— De alt-fel, adaugă densul zîmbind, — unde se capătă cu 1 fl. sticla. Viena....................... 4.— Elveţia . . . . 47o 0 LosurI din 1860 ............................... 143.90
elefant, căci l’am întins până ne-a apucat Intr’aceea vine cu apa şi o damă în dişe la nepotu-său Saia îi dise: „Da tu ce Fatală îi fu acestă mişcare nesocotită
T
sera. cepe a mă descheia la roc, să mă mai re umbli cu lopata aceea la şold, ca un sol care-1 dădu de gol şi pe el.
1
Am fi plecat noi, nu-i vorbă, şi pe venesc. De odată începură tote a rîde cu dat dela geniu? * Nici nu s’a ridicat bine şi notarul îl
însărate, dâr năcasul era, că piciorele ne hohot de nu se mai puteau opri. Vin şi — „Ce lopată? — cjise Saia — şi-şi şi agrăi: „Bine, frate Moise! de când a-
denegaseră serviciul şi aşa chibzuiudu-ne, bărbaţii mai aprope, cari încă isbucniră dădu de-odată la o parte pulpana roeului. eşit moda, ca tinerii sâ porte cravate de
u
că ce e de făcut, auclim de-odată sgomot în rîsete nebune. Ca un fulger îmi trecu Când colo, ecă o şuncă afumată, pe care slănină ? Şi mai înainte de ce bietul Moise
de trăsuri; pârta se deschide şi notarul prin minte causa rîsului, şi dă iute să mă şi-o legase cu o sforicică de grumadl, şi a putut sâ se reculâgă, notarul şi puse
încă cu doi colegi ai săi şi Cu domnele lor încheiă erăşî la roc. Der mai înainte de a oarea se vede trâba, că se cam lungise, în mâna pe un colţ de slănină, ce spărsese
intrară în curte. putâ eu face acâsta, notarul zărise în bu- cât o parte a şuucei a fost zărită de notar hârtia, în care era îuvâluitâ, şi care în
Cei ce au putut, au eşit pănă pe ga- sunarul dinăuntru al rocului meu indiscre urma plecării eşise de sub vesta decoltată,
— Unchiule dragă! S’o mănânc decă
leriă înaintea celor sosiţi; eu însă steteam tul capăt al unui cârnaţ. Pune mâna pe el sciu cine mi-a acăţat’o, — se jura bietul în care era închisă.
în mijlocul odăii şi ţineam un scaun în şi trăgându-1 afară, se vede de-odată în Saia, arunpând şunca cât colo. Era nn petec de slănină papricatâ
f
mâni să „nu cadă". mână cu o bucată de cârnaţ ca preţ de-un cât.o tablă de desemn.
Cel mai satisfăcut cu acestă scenă de
Cum a intrat notarul îu casă, a vă- metru. Eu nu mai sciam pe ce lume mă sigur am fost eu. Ce să-i faci? Aşa e firea Vădându-ne ast-fel descoperiţi am în
dut el „la cât e şi de aceea va fi cjis el, pe aflu. Mă tredisem cu totul într’un minut omului. Mângâiat e fiă-care, că vede şi pe ceput a rîde cu toţii, şi buni şi răi der
u
semne cam în batjocură cătră noi: „Nu soiu, şi începui a mă scusa clieând: altul în aceeaşi osândă ca pe el. disposiţie de chef n’am mai avut, astfel,,
băeţl, mâncat.’aţî, beut’aţl ceva cât am fost Etă cum stă pricina cu cârnaţul: „Am Ne aşecjarăm la masă. Bănuitorii ochi că curând ne-am dus la culcare.
duşi, dâr acum să vă ţineţi la un chef A doua cji de diminâţă am plecata
luat „hop un metru de cârnaţ pe un tuz ai notarului nu-1 scăpau pe Moise din
w
strajnic, căci de aceea am adus aici şi pe de ghindă, şi-am „tropat cu un ochiă“ şi Notarul cu multă bunăvoinţă ne-a pus tră-
domnialor, — şi ne presentâ pe ospeţî . fiind-că n’am putut să-l mănânc la moment, vedere. sura la disposiţie şi la despărţire ne-a dis:
u
La aceste vorbe, eu am scăpat scau l’am pus în busunar, pentru vremuri mai Acesta se ţinea drept pe scaun şi po „Mai veniţi şi altă-dată, când aveţi timp
nul din mâni şi, deşi mi-se părea că merg cu prilej “. vestea -fără grije cu frumosa sa vecină. disponibil, noi vă vedem bucuros, âr în
înainte, m’am pomenit tocmai în fundul După ce spiritele se mai încălcjiră, se des- ce mă privesce pe mine, voia griji ca pe
odăii, unde' am luat loc pe divan. Ceilalţi soţi ai mei, mai cu prevedere legară şi limbile, şi cu deosebire Moise, atunci „să fiă pisica acasă“.
Vă4end damele, că făceam feţe-feţe, fiind, s’au dus p’afară, şi-au mai băgat ca cum era el mare curtisan, nu mai înceta a Am sosit cu bine în oraş.
se apropiară de mine şi dise una: „mi-se pul prin zăpadă, s’au frecat cu ghiaţă pe spune câte vercll şi uscate la urechia ve Vizitiul ni a predat uu mare pachet din
1
pare că domnia-lui e cam bolnav *, der no frunte, pe urechi şi pe grumacii, şi când au cinei sale. partea d-nei notărăşiţe. Când l’am desfăcut,,
intrat în casa, erau treji, ca cum n’ar fi am aflat acolo provisiile, ce ni le acquira-
tarul, care încă se apropia, clise : „sigur, că Se întâmplă, că acesteia îi cade şer
w
n’are bâla apei , puneţi-i cata plasme reci pus vin pe limbă. vetul jos. Moise cu multa prevenire se sem noi, şi încă şi altele.
u
şi în curând îl vedeţi erăşî tefăr . Notarul, aruncând o privire cam pie- -plâcă repede şi-l ridică.