Page 60 - 1898-03
P. 60
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 59—1898.
Societatea de lectură ă Românilor din 1896/96, şi după trecerea acestor ani aşa jidovit dela crişmăriţa din marginea dru- Au luat un protocol, nu mi-l’au cetit
Codiea a fost aprobată de ministru de in am fost de fericiţi, de din suma, ce ar fi mulni, şi câte un butoiaş de vin, din care ce au scris, fără au fiis, să pun degetul.
terne sub Nr. 17.380. trebuit să-o solvâsoă biserica gr. cat., nici bând, închina cu prietinii săi în sănătatea Eu am fiis pun aşa degetul, că eu nu sciu
jumătate nu ni-a solvit’o, şi în 11 Iunie antichristului apărut în anii trecuţi în unul de voi-bele acelea ce m’ai întrebat şi jur
Un absolvent de agricultură din Tran 1896 am recercat pe oficiul parochial gr. dintre carele nostre cuotidiane.
silvania din familiă bună, cu praxă de două pe sufletul meu, că cu preotul şi învăţă
cat. ca să vadă să solvâscă, căci avem mare £tă aşa a trecut anul şcolar 1896/97. torul nu numai, nu am vorbit, dâr nici nu
zeci ani, căsătorit, însă fără copii, doresce lipsă de bani la acoperirea salarului învă-
a afla un post de administrator de moşiă. Se vede, că li-a fost de învăţătură, că la ne-am întâlinit de mult, fiind-că eu şed în
ţâtoresc, e de însemnat, că noi în timpul începutul anului şcolar 1897/98 ni au făcut capul satului din sus, âr dânşii în capul
In cas eventual soţia sa ar pută fi anga acesta ne apucasem de zidirea unei şcdle
jată tot-odată ca menajeră în casă. Pentru ofert, că plătesc ce li-se cuvine. Şi uite satului din jos.
nouă, care ni-a eshauriat aprâpe întreg ca cât am fost şi suntem de indulgenţi şi Acestea le declar şi mărturisesc în
informaţiunl a se adresa la Administraţia
pitalul bisericei, âr repartiţia salarului în- acum. Restanţa din anii de mai înainte nu presenţa mai’torilor ori când şi ori unde.
diarului nosrru.
văţătoresc era în nisce mâni mascere, care mai acum în anul 1898 ni-au plătit’o, şi Cetea, la 6 Martie 1898.
Cei ce doresc a-şî procura bucate în intenţiona nimicirea şcâlei şi a bisericei şi, din partea proporţionată, ce li-se cuvine Martori: Spiridon Dărămus prin Si-
cantităţi mai mari o pot face acesta cu înoât pentru susţinerea învăţătorului, am domnieilor după înţelesul consistârelor, nu mion Truţa m. p. subscriitor de nume şi
înlesnire, adresându-se la d-1 Gcorge Ză- fost siliţi a împrumuta bani pentru ca să ne-au plătit’o nici pănă în fiiua de afil ju esplicător; Simion Truţa m. p., Chiprian
nescu în Braşov (firmă vechiă şi bine cu nu fiă peritor de fâme şi astfel să nu-şl mătatea dela începutul anului şcolar, er Dărămuş m. p., Petru Raica m. p., Vasilie
noscută). D-sa furnisâză din România po ajungă scopul mârşav prietinul corespon cealaltă jumătate cine seie când vor plăti-o, Rod m. p.
rumb (cucuruz) în cantităţi mari (deci de dentului, căruia voesce a-i servi, dâr n’am căci âtă şi restanţa cum a plătit’o. Din acâsta se pote vedâ lămurit cu
vagâne), calitate bună şi-l vinde cu preţuri fost fericiţi de a dobândi vre-un resultat. Ca să facă gâlcâvă în popor, au strîns
moderate. Serviciu prompt. Informaţiunl Am relatst caşul oficiului meu proto- pe unii debitori gr. ort. şi în timpul acesta ce fel de ajutore voesce protopretorele a
prin sci’isore. popesc gr. ort. din Alba-Iulia, care mo nepriincios pentru economi li-au vândut la mă încărca.
Cum-că cultiv ură şi vrajbă între
mentan a întrevenit la oficiul protopopesc licitaţie vitele, în loc de a fi adunat din fraţi. Acâstătemă ar voi să o desvâlteşi să
gr. cat., însă aci s’a înfundat carul, căci repartiţia de 1 fi. Şi asta tot pentru buna
Copii români eschişî dela şcola mi-o atribuie mie d 1 corespondent. Aci
după informaţiile, ce le-am primit, numitul frăţietate, d-le corespondent; acum vecjî On. Redacţiune, b buba, care fârte mult
româna. oficiu pănă în diua de afil nu a dat nici un cine cultivă ură între fraţi? îl dâre pe d-1 corespondent şi âtă de ce:
răspuns, nici că vor plăti, nici că nu vor Din acestea, D-le corespondent, se
In numărul de Duminecă dela plăti. Neinteresare în jos, neinteresare în Poporul din Cetea a plătit cât i-s’au cerut,
6 Martie n. am publicat sub titlul vede, că nu eu ’i-am scos afară din şcolă, fără de a i se spune cât are de a plăti şi
sus. oi ei singuri, eludând înţelesul dintre con-
de mai sus o corespondenţă, în care dâcă e plătit de tot. A plătit aceeaşi con
E de însemnat, că biserica gr. cat. sistâre. Da, D le corespondent; fraţi şi Ro
ni-se împărtăşia, că în anul trecut îşi primise partea, ce li-s’a cuvenit din tribuţie unii de 2 ori. Şi asta nu au mai
şcolar preotul român gr. or. Ioan fondul şcolar comun cu noi înoă în anii mâni suntem cu toţii, însă poporul nostru putui’o suferi şi în anul acesta au făcut o
u
Frâncu ,,numai aşa din bun serin a elice: Vecii, frate, mai du şi tu din sarcină arătare în afacerea asta şi astfel lucrul e
da mai ’nainte în suma de câte-va sute oeva, că mergi prea a domn fluerând şi în ceroetare, acâsta-1 dore pe d-1 corespon
scos din scola gr. or. pe toţi şco
florini. Dâr domnieilor nu le venea !a soco- chiuind, er eu sub povara de sub umeri dent pentru favoritul d-sale, contra căruia
larii români gr. cat., cari neavend
telă să cheltuie din interesele acelui fond, asudând. Apoi şti şi proverbul „frate ne s’a introdus cercetarea. Poporul la pertrac
scolă propriă în sat, au remas astfel pănă ne aveau pe noi, cari după placul şi 44
tară instrucţiune. concepţia corespondentului „â la Român" frate, brânza e pe bani , omenie cu carul tarea din 14 Martie c. şi-a adus un advo
D-1 preot Frâncu ne dă în pri să purtăm sarcina pe umerile nostre, er şi răsplata cu____ cat, dâr protopretorele nu a voit să 1 pri-
vinţa acesta următbrele lămuriri, dânşii, de altă parte, folosindu se de prea Că vânez ajutor de stat, răspund: mâsoă, ca să nu iâsă lucrul la adevăr. In
din cari vedem cu părere de reu, marea nâstră bunăvoinţă să rîdă de noi. este sciut, că numai aceia pot fi împărtă contra favoritului d lui corespondent s’a
că faptul în adevăr s’a întâmplat, şiţi de ajutor, cari stau bine cu pretura, făcut arătare, că a incassat din aruncul
der nu tocmai „din bun senin“, cum Ne-am vădut de lucru. Am început er încât pentru mine, se pote vede de mi bisericei sume, pe cari nici până afil nu
şcâla, er dânşii s’au pus puţin în pasivitate
a susţinut corespondentul, ci au fost nune cum stau. de bine, din aci alăturata le-a administrat, deşi trebuia să le admi
şi văfiând, că nu e bine, la jumătatea anu deci araţiune:
anumite cause, cari însă pe lângă nistreze înainte de asta cu ani de fiile*
un pic de bunăvoinţă de-o parte şi lui şcolar 1896/97, ni-au făcut ofert, ca să JDeclaraţiune. când le-a incassat, şi nu să le nege prin
de alta, uşor s’ar fi putut delătura. le primim copiii, că ne dau 29 fi. 16 cr., hârtia protopretorială din 30Noemvre 1897.
o curată batjocură- Am adunat comitetul „Sbscrisul locuitor din Cetea, Spiridon
Etă lămuririle, ce ni-le dă d-1 D-1 corespondent ar face fârte bun
spre a pertracta causa. Comitetul ca să Dărămus, declar dinaintea martorilor, că în
preot Frâncu şi acupra cărora din serviciu causei, când dimpreună cu con
nou atragem atenţiunea supremelor curme cu astfel de batjocuri şi luând în B Martie a. c. am fost chiămat la proto- fraţii d-lui ar cere ştergerea celibatului, şi
considerare şi circularul P. Y. Consistor în pretorul din Aiud, unde presentându-mă
autorităţi şcolare de ambele con asta o scie fârte bine Domnialui de ce!
privinţa înţelesului avut cu Consistoriul m’a întrebat: Este adevărat, că a fiis
fesiuni : Dela mine nu ceră să spun, căci nu vreau
gr. cat. din Blaşiu, pe basa acelor puncte preotul din Cetea, loan Frâncu şi înv. Ioan ca „inter duos litigantes terţius gaudet .
44
Cetea, 20 Martie n. 1898. din acel înţeles a decis : ca primo loco să Bota, că bine este să se dărâme casele bi- Doresce D-1 corespondent, ca să des
Onorabilă Bedacţiune! La corespon solvâscă restanţa din anii de mai ’nainte, răului din Cetea, Ioan Sava, şi că a fiis, că criu adevăratele fapte ale favoritului d-sale,
denţa „Copii români eschişî dela şcola ro şi, deşi după acel înţeles, partea propor- primarul e hoţ şi tâlhar şi că e birău un ca aşa presentând atestatul din partea mea
mână' publicată în Nr. 8 de Duminecă a. ţionată de 60 fi. trebuia să o solvescă la guresc şi nu comunal. — La ce eu am superiorilor dânsului să-l absâlve stante pede
1
1
c. al preţuitei foi „Grazeta Transilvaniei *, începutul anului şcolar jumătate, şi la a răspuns, că nu este adevărat, că ar fi fiis, de sub răspunderea faptelor d-sale.
în care sunt învinuit, că: 1) Din bun se 2-a jumătate a anului cealaltă jumătate, căci nu am vorbit şi nu m’am întâlnit de II dâre pe d-1 corespondent şi şcâla
1
nin am scos copiii gr. cat. dela şcola gr. le-am împărţit’o în 2 rate solvind / după mult cu preotul şi învăţătorul. Apoi a cţis nou zidită din Cetea, la carea dânsul de
2
n
ort.; 2) că vînez după ajutor de stat şi a 16 fiile ŞÎ V2 î 30 Maiu a. e., der preotul protopretorele, ca să dic, că aşa a cţis numitul câte-orl sosesce la Cetea, spre a se stâm-
3) cultiv şi sâmăn vrajbă, — cu permisiu cu cx*edincioşii săi, nevrând să ne primâscă preot şi învăţător, că apoi eu sacp de robie şi păra din jidovescul nectar al jupânesei
nea On. Redaeţiunî răspund: conclusul, s’a pus şi mai departe în pasivi genăarmii, altcum nu. Şi doi martoii min crişmărxţe, ou ochi amari se uită şi mai
In anul 1893, când am devenit pa- tate, ameninţând, că decă nu-i vom primi după cinoşi au adus înainte, cari se adeverâscă ales după ce îi vede şi inscripţia; dâr ce
roch în Cetea, am recercat pretinesce pe cum ireu, ei cer şcolă de stat, şi asta pâte apoi, că eu aşi fi fiis 06 rQ,a întrebat şi să-i faci omului, dâcă în pessimism şi scur-
parochul gr. cat. din loc, ca ajutorând şi tot la îndemnul corespondentului, care în ' îndemnat protopretorele. De-oparte cu ame ţimea minţii sale îşi fiice: de ce nu e de
dânşii cu ceva la susţinerea şcolei, să-şi peregrinagele sale pe la Cetea pentru ser ninţări de gendarmî şi temniţă, âr de altă confesiunea mea?
dea copiii de şcdlă la şcola nostră. Suma viciul, ce-1 face favoritului d-sale prin ast parte cu laude, că am fost soldat şi încă Ioan Frâncu,
am statorit’o anual cu 42 fi. 60 cr. Au fel de corespondenţe, îşi primea răsplata la husari, m’a îndemnat protopretorele să preot gr. or. român.
cercetat şcola în anii şcolari 1893/94, 1894/96 consistătâre din câte-va păhărele de vinars fiic aceea, ce dânsul m’a întrebat.
Comasarea la Bucerdea-vinosă.
priviai. la dansatâre, ambii negri se apro- — „Ai aufiit deja despre întâmplarea Athânais îl privi îndelungat. Bucerdea-Vinosă, 22 Febr. st. v. 1898.
piară pe furiş de d ta pe la spate, ca doi din curtea oalatului ?“ „De-ore-ce sciu, că în t6te faptele îndată ce pri mirăm vestea îmbucui-ă-
leopard!. De-odată unul dintre ei îţi astupa — „La.! înainte de asta cu câte-va d tale escentrice ţi-ai conservat caracterul târe cu privire la nimicirea lucrului ingi
gura cu pumnul, astfel eft n’ai putut striga, ore au fost retrimise darurile, ce le-aţî fost şi inima cea bravă, mă învoesc să fiu soţia nerilor, în 20, 21 şi 22 Februarie v. c. s’a
în momentul următor a-i fost legat, învălit lăsat în palat. Sultanului îi pare rău, că d-tale“. făcut s. liturgiă şi slujbă de mulţămită
în tapet şi apoi adus în loge la piciârele nu le pote primi şi-i pare rău, că nu te Cu un strigăt de bucurie sări Ferriol cătră Dumnefieu cu îngenunchieii, fiind
nâstre. Aci erai în siguranţă, de-âre ce ni- pote primi în audienţă, pănă când nu te sus şi strînse pe Athânais la sînul său, popor număros la s. biserică. Acest lucru
44
mărui nu-i era permis a întră în logea nâs- vei supune obiceiurilor curţei sale .-.. •sărutându-o. a trebuit să-l facem mai întâih înainte de
tră pănă la sfirşitul dansului. Pănă atunci — „Va fi forte dureros pentru mine, — „E adevărat, că am perdut rămă tâte; Eră al doilea încă nu trebue să-l
însă Negrii aflară ocasiune, ca să aducă un a nu pute vede nicl-odată pe domnitorul şagul, dâr am câştigat mai mult. Fiă bine lăsăm.
sac, în care te vîrîră şi, învăluind a-te şi musulmanilor, dâr mă voiu mângâia cu cuvântată sabia mea, căci ea este causa, Comasarea la Bucerdea Yinâsă astfel
cu alte tapete, te puseră la un loc sigur, er aceea, că ’mî voiu purta sabia, când îmi că tu te razemî adl de sînul meu, frumâsă s’a făcut, încât numai o minte fârte ageră,
sâra sacul, în care te aflai, fu transportat va plăcâ . Athânais ! u o seiinţă adâncă, o ci’edinţă tare, o inimă
44
1
în chioşcul ambasadei *. — „Tncăpăţinatule!“ nobilă, curată şi sinceră, o statornicia ade
— „Decă nu m’ar durâ încă braţele — „Durere, contesă, dâr acest cap Ohâceneauf trebui să so reîntârcă fără vărat filosofică, o stăruinţă de fier, un zel
din causa funiei, cu care m’au legat cei încăpăţînat nu-1 va apleca nimeni, afară soră-sa la Paris, dâr numai după ce asista şi enei’giă de oţăl, un caracter limpede şi
u
doi Negri, aşi crede că d-ta îmi spui nu pote de d-ta . la cununia ei cu Ferriol. curat ca aurul — necoruptibil, au putut
mai o poveste plăcută. Astfel însă, con — „Eu, marchisule? 44 Sud domnia plăcutei sale soţii, mar aduce lucrul la starea presentă — cu câş
tesă ... “ marchisul se ridică şi-i sărută — „Da, contesă, d-ta, o repet! Nu chisul se îndrepta binişor, numai cu una tigarea tuturor documentelor necesare, spre
m â n a . . . „astfel însă, îţi mulţămesc sincer cumva crefil, că s’ar plăti să încerci a face nu se putu învoi: a se presenta îna a putâ mişca din ţîţinl uşa ceea ce cu
44
şi din adâncul inimei . din mine un om cu minte? Fii soţia mea, intea Sultanului fără sabia. Este adevă fârte mare măestriă se încuiase.
— „Mă rog“, (lise Athânais ridând, Athânais, condu-mă cu delicata d-tale mână rat, că din causa asta Ferriol nicl-odată Dâră mulţămită Atot-puternicului, că
„prima mulţămită se cuvine Cadinei Ke- pe calea cea drâptă — cresce-mă! Athânais, n’a fost primit în audienţă la palat, dâr tâte însuşirile măreţe — de caii era nea
mala, şi pe acesta auevoe cred, că vei d-ta scii, că te iubeso din diua, în care cu tâte acestea el ocupa postul de amba părată trebuinţă, s’au aflat întrunite în Pi'ea
vede-o vre-odată.... Der îmi vine ceva în ne-am întâlnit în parcul La Motraye! De sador timp de fiece ani, conducând lucră bine meritatul domn advocat — Dr. Amos
minte, nu ne-am fost rămăşit noi — cine atunci au trecut ani, dâr totuşi nu te-am rile Franciei lângă curtea turcescă. Frâncu. Suntem fârte mulţămiţî cu partea
a câştigat? 14 putut uita . Giovanni. acea a resultatului primit, în care se fiice,
44
v
