Page 61 - 1898-03
P. 61
Nr. 59. —1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5.
•că s’a nimicit lucrul inginerilor!! eră încât face tot posibilul, ca se se îucun- Nici nu se ivise zorile şi câroiumarul B u r s a d e B u c u r e s c î .
pentru altă parte a resultatului — reser- giure un resboiu al Republicei nord- şi deşteptă pe Ungur.
din 23 Martie n. 1898.
vată, suntem convinşi, că pe calea recur americane cu Spania. Iânos se scâlă se îmbracă şi plecă.
Cu
sului şi aceea se va câştiga. Abia după ce se făcu cjiuă Ungurul ob ■\7" a l o r î . Do bândă. S^ad. bani
Deci însărcinat de poporul cel năcă- servă, că el este îmbrăoat cu hainele preo cup. gata.
jit-asuprit şi păgubit în averea sa, aduc pe P 0 Y E Ţ E . tului, pe care le luase din greşâlâ. Mirân- Rentă română perpetuă 187b u 102 —
acâstă cale şi rog: du-se însuşi de sine, începu să ridă, cficând : Renta amortisabilă . . . . 6 /« Apr,- Oct, 7,
101.
o 11 11
7
&
1) Pe prea iubitul- şi prea vrednicul „No, he tare prost fost ala kirciumar, în loc „ „ (Impr. 1892 . . . lan.—iul. 101.-
nostru apărător — advocat domnul Dr. Cum se alege un cal bun. Ridi- scote mine, sculat pe el. a „ „ din 1893 5% ii ii 101-
5% Apr.-Oct. 99 7,
„ 1894 int. 6 mii.
n
Amos Frâncu să jjbinevoiescă a primi mul- că-i tote pioiorele pe rend; calul „ „ (Impr. de 32. 7, mii. 4°/n îan.-lnlie90 '/,
„ „ (Impr. de 50 mii. 92.'/,
■ţămifca nostră cea .mai ferbinte şi urările bun trebuie se Ie dea fără împotri Cum va fi mai bine! „ „ (Imp. de 274 m. 1890 4°/o 11 11 9 3 - -
r> ii
f/„
nostre din inimă: să trăescă întru mulţi! vire, şi fără smânciturî. Dă-lînderet, „ „ (Imp. de 46 m. 1891 4% ii n 93.-
D 6 m n a X (cătră un văpsitor): „Ro „ „ (Im. de 120 iul. 1894 93-
— mulţi!! — mulţi ani fericiţi! ca se vc4î decă se dă uşor. Pune chia acesta nu-mi mai şede bine, la faţă „ „ (Im. de90rril. 1896 4°/» ii ii 93-
47 o
101.7,
2) Mulţămită Onoratului Tribunal din să-l înhame ia trăsură; mână-1 sin aş voi să o văpsescl. Cât ceri? Oblig, de Stat (Conv. rurale,). 67n Mai- Hoţ.
10
Alba-Iulia, care a binevoit a lua în con gur şi încet la plecare. Apoi iuţes- Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 5°/° lan.—Iul. 99 «/,
Oblig, comunei BucurescI 1883
siderare causa nostră cea forte di-eptă şi a ce-i puţin câte puţin pasul, ca se V ă p s i t o r u l : „Numai 7 fl.!“ „ „ ,. din 1884 57o Hai-NOY,
„ „ ,, din 1888 57n Ha,-flec. —
hotărî — încât a aflat de bine — în mod vecjî cât merge de repede, şi domo- D o m n a : „Aşa, 7 fl., e prea scump. ., „ „ din 1890 57n Mai-Noy. 100-
favoritor poporului păgubit.*) lesce-l ca se vetjî şi la mersul în Atunci mai bine îmi văpsesc faţă, că mă Scrisuri fondare rurale . . . 5 % lan.-lalie 97.7,
„ „ urbane BucurescI
3) Mulţămită d-lor Ciriac Nestor şi cet. Urcă şi cobora cu el o cbstă costă mai puţin!" 67o
» 11 11 57,. n n 95-7 4
loan Truţia pentru ajutorul dat în causa mare. încalecă calul şi încercă, ca ii ii ii Iaşi 57,, n v 89.7,
Oblig. Soc. de basalt artificial 67o ii ii
acestui lucru — spre ajungerea scopului şi la trăsură. După o fugă buuă,
V.N
■dorit. opresce-1, ascuită-i respiraţiunea, pri-' MULTE ŞI DE TOTE. Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v.
In numele poporului păgubit: vşsee-l p’o parte şi p’alta, observă Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 2170
Banca agricolă................................ 500 150 v. 314.—
Theodor Pop, nările, ascultă şi bătăile inimii din Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 468 —
Albina şi Păiaugenul. Naţionala de asig. uit. div, 43 lei 200 11 >1 520.--
paroch gr.-ort. român. deretul umărului stâng. Ca se vecR, Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 260 — .-
decă nu e spărios, caută se întel- Era odată o femeie şi avea doi copil, Soc. Rom. de Constr. ult.div.16 i. 250 10 3-
nescă vre-un tren, vre-un velcciped, un băiat şi o fată. Copiii au plecat amân Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 --. —
„Patria" Soc. de asig. uit d. 4 lei 100
Teatru. Deseră se va da operetta vre-un cărucior. Pune 1 să mărgă în- doi în lume să-şi caute de lucru, pentru-că Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. C 200 --. —
u
în 3 acte „Don Cesar de Dellinger. Re- tr’un şir de trăsuri şi vec|î, decă mama lor n’avea putere să-i ţie. „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 1000 11 11 --
--
Soc. de fur. mihtare u. d. 60 lei
presentaţia de erl Zigeunerburon“ a reuşit păetreza bine linia. După atâtea încer Băiatul a intrat învăţăcel la nn ţesă „Bistriţa** soc. p. f. hârtii 30„/° 30c 11 11 --. --
r
la perfecţiă. Corurile au fost mai bune şi Societ. p. const. de Tramways 20 11 11 — . —
cări, vedi-1 decă mănâncă cu poftă. Ca tor de pânză, iar fata căra pietri pentru 20 franci aur --, - -
mai puternice ca ori şi când. Soliştii toţi
să se încredinţezi de sănătatea pi- zidarii, cari făceau casă.
.au fost bine, cu deosebire d-na Szegheo, ciorelor, potccvesce-1 şi observă-i S C O M P T U S Î ;
•care represinta o adorabilă Saffo, âr d 1 copitele. Decă vrei poţi se-1 şi cân După câtă-va vreme, mama lor s’a
Laube un original zsupan, îmbolnăvit de morte şi a rugat pe un om Banca naţ. a Rom. Paris . . . .
tăresc!. Dintre 2 cai, cari par tot din satul său să ducă veste copiilor. Avansuri pe efecte &7o Petersburg . . 2 47.7. 7 o
57,
una de mau, cei mai greu e cel Casa de Depuneri 67o Berlin . . . . « 7 .
Omul după mult umblet prin lume, Londra . . . . Belgia . . . .
mai bun. Un cal, care îndeplinesco 47. 8 7 o
Oare de semă şi mulţămită publică. a găsit pe băiat şi pe fată. Băiatul era Viena....................... Elveţia . . . . 4 %
tote condiţiunile acestea, iiă cât de
Cu oeasiunea producţiunei teatrale scump se scii că face. tocmai la răsboiul de ţesut, şi când i-a spus C u r s u l l o s u r l l o r p r i v a t e
•arangiată de tinerimea şcolară gr. or. ro omul de ce a venit, băiatul răspunse: „Eu
* ce să-i fac! Las’ să moră, că e bătrână şi din 23 Martie 1898.
mână din comuna Şipăt în 15 (27) Faur
a. c., pentru procurarea încăltămintelor şi Cum se pot curăţi mai bine va i-a sosit ceasul. Eu nu pot să plec, că prea ocunp. VAad*4.
1
6.70
7.15
căiţilor de învăţământ la ş'olarii săraci sele de unt-de lemn. In multe feluri am mult de lucru *. Şi a rămas băiatul tot Basilica t • r 204.— 205.—
Credit
• 4 .
flela şcolele ndstre gr. or. române au su se pot curaţi vasele de unt-de-lemn la răsboiu, şi a ţesut mai departe şi n’a Clary 40 ti. m. c. 63.— 64.-
prasolvit următorii domni: dăr mijlocul mai lesnicios şi mai pu plecat. Navig. pe Dunăre . • • , 163.— 173.--
29.75
Insbruck .
30.75
Ilustra familia de Mocsonyi 7 fl. 50 cr., ţin costisitor sunt drojdiile, ce ră Pe fată a găsit’o omul suind schelele Krakau 27.25 28.25
» * •
familia Yincenţiu Babeş 5 fl. 50 cr., Iliâ mân dela cafea. Acestea se tornă cu pietri în pola hainei. Şi când i-a spus Laibacb » % » 23 — 23.75
67.75
63.75
Buda
’Trăilâ advocat în Oraviţa 1 fl., Silviu Oo- căldicele şi încă umede în vasul, ce omul de ce a venit, fata a lăsat pietrile Palfiy • » . 67 — 68.-
lojarâ preot gr. or., Soulea 1 fl. 40 cr., vrem să-l curăţim, îl batem bine şi jos şi a început să plângă şi a plecat tot Crucea roşie austr. 20 25 20.75
ung. .
10.--
11.-
dto
‘G-eorge Virovaţ comerciant, Şipăt 1 fl.; apoi îl clătim şi ori-ce urmă de gră într’un suflet spre casă. dto ital. . _ __ —__
t
29.-
Otto Ţeran. Sipăt 40 or.; Billich Adolf sime a dispărut. Mamă-să când a văclut’o s’a ridicat Rudolf , , • , 2 3 - - 83.50
Salm
83.—
notar comunal, Sipăt S0 cr.; Billich Arpâd * din pat, şi de multă bucurie ’i s’a limpe- Salzburg . « a • t 28.75 29 75
» • •
Sipăt 80 cr.; Dr. Fichter medic, Sipăt dit sufletul, dâr s’a făcut negră de supă St. Genois . . * . 79.75 80.75
Stanislau .
Cojile de ouă se aruncă la gu 49.— 52.-
•80 cr.; Al. Weis arendator de pământ, rare, când ’i s’a spus, că băiatul n’a vrut Trieitine 47,7a 100 - 160.- 164.-
c
dto
Scula 1 fl.; Iritz Pâl comerciant, Vegvar noi, ca nisce lucruri uetrebuicibse, să vie. A luat capul fetei între mâni şi a Waldstein 47o 50 73.— 76.—
59.—
62.-
BO cr.; Lobi Ede işpan 90 cr.; Steiner fără să ne închipuim, că ele pot sărutat’o pe frunte şi a dis: „Măcar’că el dto de 10 fraucl ____ __
Sândor comerciant, Sipăt 1 fl. 80 cr.; Wla- sluji cu folos la hrana vitelor. Co a uitat de mine tocmai în ceasul morţei Banca b. ung. 4"/ 0 122 25 133.--
jile de ouă, pisate şi amestecate cu
dimir Wirovaţ cassar comunal 50 cr. mele, eu vă iubesc de o potrivă pe amân
nutreţul, ce se dă vitelor, sunt o
Venitul brut 50 fl. 50 cr. Spese 21 fl. doi ! II iubesc şi îl iert şi dâcă a făcut el Cursul la bursa din Viena.
97 cr., deci resultă un venit curat de 28 fl. hrană forte bună Resultatele do cu asta vre-un păcat, să-l judece Dumne-
bândite cu ele la crescerea viţeilor Din 25 Martie 1898.
f:3 cr. deu, că e drept şi puternic şi judecata lui
şi a mânzilor au întrecut aştep Renta ung. de aur 4% . . . . 121.60
Aducând acâsta in publicitate, pri- e fără greşâlă!“ Aşa a c)i biata mamă,
s
mescă ilustra familia de Mocsonyi şi toţi tările. * apoi şi-a lăsat capul pe căpătâiu şi a în Renta de cordne ung. 4% • • - 99.45
1
prea stimaţii domni, cari au contribuit, chis ochii şi a murit. tmpr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ . 119.40
2
0
profunda mulţămită, în numele tinerimei Cele mai bune paie. Paiele de Şi în clipa aceea fata s’a făcut albină, £mpr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ 100.35
1
0
2
şcolare gr. or. române. oves, de grâu şi de secară mai bune er băiatul pâiangen. Şi de atunci păiange- Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 122.10
pentru nutreţul cailor, sunt cele mai
Şipet, 9 (21) Martie 1898. nul trăesce singur, vecinie singur, fără Bonuri rurale nngare 4% • • • 97.25
scurte şi mai foibse, ăr cele mai
JSicolae Stoica, Toma Porumb, mai lungi trebuesc folosite ca aş fraţi şi surori şi fără părinţi. El fuge de Bonuri rurele oroate-slavoue . . 97.75
r
paroch g . or. român, epitrop bis. jude co- lumină şi vecinie îşi ţese pânza prin locuri [mprum. ung. ou premii . . . 160.—
ţpreşed. al com. parochial. munal. ternut.
* întunecose şi e tot posomorit şi supărat, LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 141.50
er omenii îl urgisesc, şi ori unde îl află Renta de argint austr...................... 102 20
Pentru stingerea petroleolui Când îi strică pauza şi pe el îl fugăresc şi-l Renta de hârtie austr..........102.—
U L T I M E S C I E L se ÎDtemplă se cadă lampa şi să se omâră. Renta de aur austr............. 122.70
aprindă petroleul, să ne ferim să nu
Petersburg, 25 Martie. China, a Der albina de atunci e veselă şi totă LoeurI din 1860 ............................... 143.80
primit tote pretensiunile Rusiei, şi turnăm apă ceste foc. Petroleul, efiua sboră dc pe o fibre pe alta, şi trăesce Aoţii de-a le Bănoei austro-ungară. 922 —
fiind uşor, va pluti pe apă şi va Aoţii de-ale Bănoei ung. de credit. 383.—
.adecă: Port-Arihur s’a dat în arendă cu părinţii ei şi cu fraţii, şi ou surorile la
continua să ardă, până ce se va Aoţii de-ale Bănoei austr. de credit. 304.—
'Rusiei pe 25 de anî; asemenea ’i un loc. âr omenii o iubesc şi o văd cu NapoleondorI......................9,53'/
•s’a arendat pe 25 de anî portul Ta sfîrşi. E mai bine se aruncăm nisip, drag, căci ea cu toţi împărţesce ceea ce 54âroI imperiale germane . . 2 . 68.70
lien Van. In tine ’i s’a dat Rusiei cîî cenuşă, ori ţărînă, când avem adună, şi tuturor le dă din mierea ei. Er London vista....................................... 120 25
•dreptul se construhscă un d r u m de la îndemână. Der mijlocul cel mai casa ei e fagurul cel galben ca sorele; şi 1
nemerit e laptele, care stinge ime Paria vista........................ 47.67 /
fer dela Port-Arthur şi Talien-Van din câra albinelor fac creştinii luminările, 2
diat petroleul. („Albina») Rente de corbne austr. 4% • • 102.20
In legătură cu d r u m u l de fer mand pe cari le aprind în ceasul morţei şi le Note itabene. .... ................................... 45 05
juri o. pun să lumineze sub icona Maicei Domnului.
G. Coşbuc. Cursul pieţei Braşov
Washington, 25 Mai tie. Preşe- C« I ia aia e.
■dintele Kinley a declarat, că va Din 26 Martie 1898.
Păţania Ungurului.
O&lexLda.r'U.l septemânei. Bancnota rom. Cump. 9.50 Vând. 9 61'/
2
*) După cum ni-s’a raportat înainte Un Ungur întră îutr’un sat, unde nu Argint român. Cump. 9.44 Vând. 9 46
>cu vre o trei săptămâni, decisiuuea tribuna era numai o cârciumă cu o singură odaie. MARTIE. are 31 cjile. GERMENAR. Wapoleond’orl. Cump. 9.51 Vâud. 9.53
lului a nimicit, ce e drept, toţi paşii de oralbenl Cump. 5.62 Vând. 5.65
■esecuţiune, der a decis, ca interimal să se Ungurul ceru câroiumarului sâ-i dea Pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor. Ruble Rusesol Cump. 127.— Vând. 128 —
-susţină starea creată prin inginerii, a că- o odaie; acesta îi răspunse, că n’are, de-
■ror lucrare s’a nimicit. Tribunalul ar fi fost orece singura odaie, ce avea, o dase unui D u m . 15 4. Sf. mrt. Agap. 27 Judic. Hubert Mărci gemane Cump. 68.50 Vând.----------
la înălţimea dreptăţii causei, decă nici in preot. Bietul Iânos merge la preotul şi-l L»nl 16 Sf.m. SavinPapa 28 Malehus Lire tnroescl Cump. 10.70 Vând. — .—
terimal nu susţinea starea de împărţire a rogă, să-l primâscă în odaie, promiţând, M«rţ517 Alexa 29 Eustachius S iris. fono. Albina 5% 101.— Vând. 102 —
moşielor nimicită prin el şi decă nu ar fi Mer. 18 S. Ciril Aep Ier. 30 Guido
. însărcinat cu esecutarea definitivă a lucră- că va plăti el preţul odăii. Preotul se în Joi 19 M. Hrisan. şi D. 31 Amos Pr. Proprietar: 9r. Aurel Mureşianu.
irilor pe acelaşi judecător şi inginer. voi şi Iânos dete poruncă câroiumarului: Vm. 20 Sf. ucişi în munţi 1 April Hugo
— Red. chină culca diua cu nopte scâle. Sâm. 21 Păr. lacob 2 Francisc. Redactor responsatiil: Gregoriu Maior.