Page 65 - 1898-03
P. 65
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în fiScare fli.
Administraţliiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu X-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se rctrimet. Pe un an 40 francî, pe s6so
INSERATE se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni ld fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunciuri : Se prenumeră la tdto oii-
In Viena : M. Dukes Naclif. ciele poştale din întru şi din
Max. Auflenfald & Emerich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Heinrloh Sohalek. Rudolf Mosso. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Naclif. Anton Oppollk.
In Budapesta: A. V. Goldbor- Adminhtraţiunea, Piaţa mare,
per, Ekstein Bernat. In H am Târgul Inului Nr. 30, etagiu
il urg: Marolyl & Liebinann. I.: Pe un an 10 fl., pe fiâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colonă 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 cr. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
namentele cât şi insorţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 cr. seu 30 bani.
Braşov, Lml-larţl 17 (29) Martie
Be ce atâta turburare? garia naţionalităţile îşi au drepturile lor" ; ved în partida poporală şi în ac acesta să se dea posibilitatea de a puU fi
numai cât n’a adaus la cuvintele sale acel ţiunea ei cel mai mare pericul pen sechestrate judecătoresce în totă regula".
De câte-orî se vorbesce în dieta lucru mare, pe care ar fi trebuit totuşi se-1 tru denşii, şi fiind-că numai cu câ- Ordonanţa acesta cu adevărat reac
ungurâsoă de cei absenţi, adecă de spună, că adecă şi le au pe hârtie, pentru-că ţe-va fiile înainte s’a declarat cate ţionară a ministrului Erdely pune vârf la
naţionalităţile nemaghiare, totdbuna forte bine scie on. d. mlnistru-preşedinte, că goric din sînul acestei partide, că tote ordonanţele, oe s’au dat pănă acum în
partida guvernului este cuprinsă de un legea de naţionalitate nu-i esecutată. (Repro ţînta ei este de a pregăti reacţiunea detrimentul drepturilor constituţionale şi a
iei de atac nervos. Se simte forte bări sgomotose în drâpta. Voci: Ba este!) pentru răsturnarea sistemului actual libertăţii cetăţenescl. In puterea ei procu
vinovată faţă cu aceste naţionalităţi Zeyk: VedI asta-i vorbire patriotică! de guvernare jidat*o-maghiar. rorii pot pe viitor să desfacă orî-ce fel de
şi firesce, că nu-i placa când se re I. Molnar: Când ore s’a esecutat Nu de naţionalităţi îi dâre der pachet, ce oficiilor poştale li-se va păre
suscită tema păcatelor ei. acestă lege? Când aţi adus legile biseri pe cei ce ş’au încrucişat acjî săbiile bănuitor, îl vor putâ esamina şi sechestra
Der nu numai majoritatea, ci cesc! politice tot deuna a-ţî dis, că legea în dietă, ci ceea-ce-i agită şi preo sub diferite preteste.
şi partidele maghiare din oposiţiă odată adusă, trebue să se esecute. Der de cupă este lupta pentru putere. Par O foiă ungurescă comentând ordo
se simt neliniştite, când se atinge ce n’aţl esecutat legea de naţionalitate ? tida poporală de aceea le este atât nanţa ministrului Erdely (jic®: „In Unga
corda drepturilor încălcate ale naţio Decă v’aţl convins, că acestă lege e rea, de urgisită celor din clica Tisza- ria nu mai esistă acum secretul epistolar
nalităţilor. Şi acestea partide se sciu de ce nu a ţi revisuit’o, de ce nu. a ţî în- Banffv, fiind-că ea luptă sistematic scutit prin cinstea poştei. .. Ungaria a de-
vinovate de a fi sprijinit întotdeuna, dreptat’o? (Sgomotose reprobări în drepta. ca se ajungă la putere, şi nu se pâte cădut la nivelul acelor ţări despotice, cari
cu precugetare uneltirile şi atenta Strigări coutinue : Elâll! elâll! (şed! jos). c[ice, că luptă fără şanse. în trecutul întunecat considerau instituţia
tele la drepturile şi la esistenţa na S’auclim! pe băncile din urmă ale stângei „cabinetului negru" ca sistem de guver
ţională a poporelor nemaghiare. De estreme. Sgomot teribil). A aduce câte-o nare".
aceea se şi feresc fdrte tare de a lege şi a-i pregăti sortea cosciugului lui Erăsî o ordonanţă. 1
V
implica cestiunea naţionalităţilor în Mobamed, seu nici a-o esecuta, nici a-o Pe când miniştrii unguresc! se laudă Autonomia biserieei serbescî. Din
acţiunea lor oposiţiouală contra gu revisui decă este rea, acesta este cu totul mereu în dietă cu liberalismul lor, pe atunci Carloveţ se anunţă, că alaltăieri s’a ţinut
vernului, şi numai într’atâta se folo ceva neadmisibil într’un stat de drept". sistemul stăpânirii lui Banffy scote cu hăr acolo o conferenţă a bărbaţilor de încre
sesc de acesta cestiune faţă cu gu Bendurile de mai sus nu con nicie la ivâlă productele cele mai detesta dere a Congresului autonomiei bisericei sâr-
vernul, întru cât pot ridica contra ţin nimic ce nu s’ar fi cjis de nenu bile, ce fac ilusoric orl-ee drept şi liber bescl, în cari s’a discutat cestiunl impor
lui acusaţiunea, că nu soie se le „în mărate ori. Chiar şi în cameră s’a tate şi sunt menite a pune basa instituţiei tante. Conferenţă a fost presidată de pa-
frâneze agitaţiunile" şi se prevină, mai sulevat cestiunea neesecutării „cabinetului negru" în Ungaria. triarchul Brankovicî şi au participat: epis
pericolului, ce ar ameninţa din par- legii de naţionalitate. Cu t6te aces Ministrul de justiţiă JErddy a adresat copii Nicolicî şi Gruici, br. JivkovicI vice
te-le statul ungar. tea cuvintele abatelui Molnar au tuturor procurorilor o nouă ordonanţă de preşedintele Congresului, Dr. Vuceticî, Dr.
Nicî-odată, nici chiar în faţa produs de astă dată o adevărată fur următorul cuprins : MibailovicI, Dr. GrassajevicI, Dr. Maximo-
discursurilor admoniătdre ale lui tună în sînul majorităţii. „După informaţiunl câştigate pe cale vicl şi PopovicI, mai departe Dr. Nadelj-
Mocsary, clica tiszaistă din dietă n’a De ce? Fiind-că Molnar a ac oficială, am aflat, că se predau la postă în kovici, Dr. VukisevicI şi Dr. SekulicI se
fost mai turburată şi mai revoltată centuat, că în programul partidei preţ-curenturî şi în alte diare, sub bandă cretar metropolitan. Au absentat Dr. Polit,
decât în şedinţa de Sâmbătă faţă cu poporale este un punct, în care se ori în pachet, astfel de tipărituri aţîtătore, Gyumevelicî, MadakovicI şi Dr. Gavrila.
răspunsul ce l’a dat unul din con promite, că vor fi luate în apărare a căror sechestrare a fost rânduită de ju Resultatul consultărilor culmineză într’o
ducătorii partidei poporale, deputa şi drepturile basate în lege ale na decătoria de pressă. Eiind-că în urma ocu- însemnată apropiere între elementul cle
tul Molnar, ministrului - preşedinte ţionalităţilor. paţiunei lor iutinse oficiile poştale nu pot rical şi mirean. Patriarchul a fost provocat
Barvffy la imputările, ce le-a făcut Acesta se sciea de când s’a în să se îngrijescă înde-ajuns tot-deuna şi în să convoce de nou pe membri de încredere,
acesta amintitei partide, pentru-că fiinţat partida poporală, er abatele tot locul pentru descoperirea acestui fel de cărora să le raporteze despre apropierea
ar pacta cu naţionalităţile. Molnar ş’a dat şi de aată-dată des contrabandagiu: provoc pe domnii procu celor două elemente în Gestiunile vitale
Cea mai mare turburare şi ne- tulă silinţă pentru a dovedi, că par rori regesc!, ca acolo, unde s’a dispus con ale autonomiei.
mulţămire li-a causat’o guvernamen tida poporală nu înţelege acel sprijin fiscarea tipări turei, precum şi acolo unde
talilor acele pasage din discursul dat dreptului legal al naţionalităţi-, răspândirea ăstor-fel de tipărituri oprite ar
fruntaşului amintit al partidei po lor nicî-decum aşa, ca să ţină parte provoca conturbarea ordinei publice — să Conflictul dintre Spania şi America.
porale, cari ating grava cestiune pri- cât de puţin „agitatorilor" din sînul îndrumeze oficiile poştale a împiedeca în Scirile ce sosesc din Spania şi din
vitbre la drepturile naţionalităţilor. acestora. orî-ce mod legal contrabandarea ăstor-fel America fac se se prevadă isbucnirea unui
Cei ce le vor ceti, vor înţelege pe De c?o dâr atâta turburare între de tipărituri. Faţă de tipăriturile trimise răsboih între tînăra republică a Americei
deplin iabucnirea furtunbsă a indig mamelucî, cari merg pănă a imputa sub bandă să procedeze conform regula de Nord şi între bătrâna [Spaniă, odinioră
naţi ei celor din tabăra lui Tisza- archişoviniştilor din câta lui Kossuth, mentelor în vigore, er datele, ce şi-le vor cel mai puternic regat din Europa.
Banffy. Etă ce a (jis numitul de că tac şi nu se pronunţă faţă cu câştiga din împrejurări esterne şi din cunâs- Conflictul dintre aceste două state îşi
putat: politica de naţionalitate a abatelui cerea raporturilor locale privitor la cuprinsul are originea în rescola de pe insula Cuba,
I. Molnar: Are dreptate onor. d. mi- Molnar? Fiind-că cei ce se cocoţesc oprit al pachetelor închise, se le comunice care e posesiune spaniolă. Rescola acesta,
nistrupreşedinte când afirmă, că „în Un astăcjl în fruntea guvernării statului fără amânare procurorilor regescî, ca prin se dice, a fost pusă la cale de americani
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ tot per propriu al ei; era frisat forte sus dulce, scuturând graţios perna de sub capul de ei. Adevărat, că i-a venit înainte şi un
şi buclele erau arangeate pe frunte cu multă lui Bacalin. tînăr voluntar, cu care, în restimpul bolei
n 6) artă. Inima lui Bacalin însă se strînse de sale, a cochetat destul. Acesta însă se vin
Fata, dând la o parte un colţ al per durere. Cu totă slăbiciunea lui, voia se deca şi se duse... Şi-a luat rămas bun dela
Pagini din istoria resboralui delei, ca să fiă mai multă lumină, cosea se scole şi sămergă la Fedorov sila Nataşa. ea, forte rece. Contase mult la el. Voia
slavo-turcesc. ceva pe o bucată de postav şi privia forte Fata îl reţinu. neapărat să se reîntorcă în Rusia nu
adese-oii spre Bacalin. De-odată acesta se — Nu, fără permisiunea medicului nu numai ca eroină, ci şi ca soţia unui erou-
(Naraţiune, de G. Veririgen.) mişca. Fata îşi lăsa lucrul şi merse la ca se pote, nu te las — îi dise ea — peste Bacalin îi plăcu forte mult; ea avuse pri
(Urmare). napea. o jumătate de oră va veni medicul; decă lej se afle dela Nataşa, că Bacalin e om
A doua di Bacalin nu se tredi decât — Nu doresc! ceva? întreba ea c’un îţi va permite el — bine. Pănă atunci însă, cu stare — s’a hotărît deci să-şi încerce
când era cjiuă, plină şi sorele străbătea prin surîs forte blând. să rămâi culcat! norocul. La acesta o mai îndemna şi deşer
— Numai acum m’am deşteptat, nu — Der, dâcă mă simt în putere? tăciunea : domnul acesta trebuea răpit din
perdelele ferestrelor. El nu mai era chinuit
de friguri a rămas, numai cu slăbiciunea mă pot orienta încă — răspunse Bacalin. — Sentimentele d-tale subiective pot braţele domnişorei Berglanov — care se
ce-o simţea în tot corpul în aşa măsură, — Ai durmit forte bine, adânc... Cum se fiă înşelătore... nu este iertat a crede intereseză forte mult de el.
încât şi cea mai mică atingere îi pricinuia te simţi? sentimentului subiectiv (aceste două cuvinte Şi etă acum eroina şedea lângă Ba
durere; părea, că e bătut cu vergele din — Mulţămesc, aşa se pare, că nu mă le accentua apăsat). Eu am sete îngrijesc! calin, căruia îi spuse, că pe ea o cbiamă
crescet pană ’n tălpi. In jurul său era li simt rău. Şi decă odată eşti încredinţat grijei mele, Maria Nicolaevna; der decă vre, o pote
nişte, nu se mai audiau nici vaetele de — Asta-i bine; pe mine m’a rugat eşti dator a mă asculta necondiţionat. Am numi şi „soră".
ieri. La ferestră, doi paşi departe de el, domnişora Berglanov, să am grije de d-ta. dreptul sâ-ţl poruncesc, şi — îţi poruncesc: Bacalin tăcu şi din parte-i hotărî, că
observa o figură femeiâscă. Era o fată tî- Ea nu se pote depărta de lângă acel vo culcă-te liniştit pănă când va veni medicul; decă medicul nu va sosi curând, va face
neră, de versta Nataşei, cu trăsuri neregu luntar, pe care l’ai adus ieri aici... se află decă nu mă vei asculta — te voifi reţine el cum va sci mai bine. Der de-odată re
late şi cu ochi strălucitori. îmbrăcămintea forte rău; ieri sera i-au scos glonţul, rana cu forţa... cunoscu şi vădu situaţia dependentă şi des
îi era simplă, der cu. atât mai complicată însă e hotărît mortală... de sigur va muri . îşi aduse un scaun lângă canapea şi perată în care se afla. Observa, că cine-va
frisura, er părul ei era atât de voluminos încă adî. şeclu. In timpul din urmă a avut de a în probabil servitorul, îl desbrăcase pe când
•încât cu greu îţi venea a crede, că este picând acestea, ea îşi învârtia ochii griji soldaţi şerbi, şi îi se urîse forte mult durmea şi astfel zăcea sub plapomă îmbră-
