Page 66 - 1898-03

Pagina2 . GAZETA TRANSLVANIEI. tfr. 60 -1898

cu scop, că, după-ce se va dovedi nepu­ Oniţiu ca delegat al comitetului central al şi ale căror cause culturale s’au obligat Astfel s’a constituit biuroul sub presi-
tinţa Spaniei de a face ordine pe insulă,, Âsociaţiunei, va fi mult mai bine cercetată a-le servi ? diul d-lui convocator Oniţiu, fiind aclamat
America să păşescă la mijloc, se ceră pro­ din partea membrilor, mai ales fiindcă d-1 In fine, după motivarea reasumată aci ca notar ad hoc d-1 profesor Nic. Bogdan,
clamarea independenţei insulei, er în urmă Oniţiu făcuse tot posibilul în privinţa acâsta, pe scurt, vorbitorul cetesce şi presentă ur- er cassar d-1 Cornel Aiser, funcţionar de
să şl-o anecteze. trimiţând numărose apeluri în tote părţile. mătorea: bancă. S’au înscris membri noi şi s’au în-
Acest conflict s’a înăsprit şi mai mult Cu tote acestea, adunarea a fost slab cer­ M O Ţ I U N E . cassat taxe dela membri vechi, anume dela
u
prin catastrofa vaporului „Mâine , care, nu cetată. Am avut noroc cu harnicii noştri 20 membri ordinari şi dela 5 membri aju­
„In faţa măsurei anormale şi necores-
se scie încă din ce causă, a fost aruncat preoţi de prin comunele vecine, căci altfel tători, 106 fi.
în aer. sala ar fi rămas aprope golă. Cu deosebire punclătore stărei de'drept şi de fapt a des­ Acum avea să urmeze discuţia asupra
Aprdpe două luni au trecut dela ca­ a făcut impresiă bună d-1 paroch Coma- părţământului I. (Braşov) al Âsociaţiunei, moţiunei presentate de d-1 Maior. Acesta
tastrofa vaporului. Americanii au ridicat nescu din Codlea, care a întrat înjsală ur­ ce a luat’o comitetul cenrial în urma de- însă declara, că după ce adunarea a întrat
bănuell contra Spaniei învinuind’o cu com­ mat de vre-o 25—30 de ţărani fruntaşi misiunei directorului despărţământului, în- în meritul discusiunei obiectelor puse de
plicitate la catastrofă, er Spaniolii simţin- din comuna sa. Din Satulung am vădut pe naintată la acel comitet; d-1 convocator la ordinea (lilei, moţiunea
du-se ofensaţi s’au revanşat şi ei, acusând preoţii Alexe Yerzea şi Pomul Yerzea, din „având în vedere, că comitetul des­ sa şi-a perdut scopul principal şi astfel nu
pe America cu urzirea şi susţinerea răscolei StupinI pe preotul I. Maximilian etc. părţământului nostru nu pote demisiona, mai insistă pentru discutarea ei. S’a primit
în Cuba. Lucrurile au ajuns pănă la pre­ decât numai înaintea adunărei generale, însă prin aclamaţiune propunerea, făcută
gătiri seriose de răsboifl de ambe părţile După orele 3, d-1 director gimnasial dela care a primit mandatul; mai târcliu de d-1 Petra-Petrescu, ca să se
litigante. Virgil Oniţiu, ca convocator, a deschis „având în vedere buna intenţiune a
adunarea printr’un discurs forte potrivit şi ţină în suspens darea absolutoriului comi­
In cele din urmă s’au constituit două comitetului central în direcţia, de-a se de-
ascultat cu multă plăcere. D-sa făcu o tetului de pănă acum, er de altă parte co­
anchete, cari se esamineze causa catastro­ lătura neajunsurile ivite în sînul comitetu­ mitetul, ce are să se alegă în acestă întru­
fei, una spaniolă, alta americană. Ancheta oglindă a stărilor morbide sufletesc!, ce se lui despărţământului nostru şi recunoscând nire, să vină la proxima adunare generală
spaniolă şl-a înaintat alaltăerî raportul său manifestă în societatea fruntaşă a nostră zelul pentru causă dovedit de d-1 convo­
prin lipsa cea mare de însufleţire pentru cu un raport asupra isprăvilor comitetului
consiliului de miniştri din Madrid. In ra­ cator al adunărei presente; de pănă acum. Pe basa acelui raport adu­
port se dice, că nenorocirea vaporului căuşele culturale şi literare. Se mângăe însă „de altă pai’te având în vedere, că narea generală viitore va ave apoi se-şl
„Maine“ este a-se atribui la cause interne. cu credinţa, că acestea sunt numai stări după demisiunea amintită a preşedintelui
de transiţiă, din cari a sosit timpul să eşim dea verdictul asupra comitetului vechia.
— Ancheta americană a raportat camerei despărţământului n’au mai rămas în comi­
odată şi să ne punem pe lucru cu toţii, Tot-odată preşedintele Oniţiu dă lămurirea,
deputaţilor din Washington, că catastrofa tet, decât numai doi membri, dintre cari că comitetul, ce’ are să se alegă, va func­
a fost princinuită de cause esterne. Decă căci „nu luciul de oţel al armelor ucigă- unul este greu bolnav: ţiona numai pănă la tomnă, când tote co­
acâsta din urmă s’ar adeveri, răsboiul e tore, ci splendorea senină, caldă şi de pace „pentru a face se înceteze anomalia
vestitore a cui tur ei este acjl sorele, care mitetele despărţămintelor vor ave să se
inevitabil. produsă în situaţia comitetului şi despărţă­
lumineză paşii de desvoltare a poporelor . reconstitue.
u
O scire telegrafică din Berlin susţine, mântului, — membrii despărţământului în­ Urmând constituirea noului comitet,
că Spaniolii ar fi declarat deja resboiu Sta- Termină între viile aplause ale publicului, truniţi în adunarea de faţă d-1 director de bancă Valeriu Bologa pro­
telor-Unite nord-americane. Scirea acâsta făcând un călduros apel în acest sens. —
„ d e c i d : pune a se aclama: preşedinte d 1 Andreii!
s’a răspândit însă numai la bursă, tocmai Imediat după deschidere, ceru cuvân­ Bârseanu, er membrii în comitet d-nii: Gre­
aşa ca şi scirea, că guvernul spaniol şi-ar tul în cestiune prealabilă d-1 Gregoriu Maior. „ 1. Ca adunarea să primescă propune­ goriu Maior, Ioan Săbădeanu, Cornel Aiser
fi rechiămat agentul diplomatic din Was­ D-sa constată, că demisionarea directorului rea D-lui convocator Virgil Oniţiu de-a se
şi Nicolae Bogdan. Adunarea îi aclamă. ,
hington. despărţământului la comitetul central şi în alege un comitet, însă din motivele arătate
D-1 Maior observă, că deorece comi­
In Madrid domnesce mare fierbere şi urma acesta delegarea d-lui V. Oniţiu cu numai un comitet interimal; tetului de pănă acum, din care şi dânsul
agitaţie în urma veştilor răspândite despre reconstituirea despărţământului ne-a adus „2. Adunarea de astădl să însărcineze a făcut parte câtva timp, nu ’i s’a dat încă
iminenta isbucnire a răsboiului. Ministrul într’o situaţiune anormală şi necorăspun- comitetul interimal ales de ea, ca să con-
absolutoriul, nu pote primi să între în noul
Sagasta să fi declarat agentului diplomatic dătore adevăratei stări a lucrurilor. 0 de- vo.ce la timpul său, cel mult la tomnă,
comitet şi rogă adunarea să-l absolve
american Wooăford, că Spania nu va suferi misionare în modul, cum s’a făcut, numai adunarea generală a despărţământului, er
dela acâstă sarcină. Din public se aud
ajutorarea populaţiunei insulei Cuba cu atunci s’ar pute esplica, decă comitetul des­ pănă atunci să conducă provisoriu aface­ voci: „Nu se primesce!“ er d-1 V. Bologa,
bani din partea Americei, acesta consti­ părţământului ar fi făcut tote încercările rile cele mai urgente ale acestui despăr­ luând cuvântul, arăta, că d-sa când a pro­
tuind un amestec ilicit în afacerile Spaniei. de-a convoca o adunare generală, căreia ţământ ; pus şi pe d-1 Maior în lista noului comitet
Atât în cercurile politice din Londra, să-şi dea dimisia, der nu i-ar fi succes a „3. Adunarea provocă tot-odată pe a fâcut’o în convingerea, că cestiunea ab­
cât şi în cele din Yiena şi Berlin conflic­ întruni pe membri. După ce însă încercarea comitetul ales de cătră adunarea generală
solutoriului fostului comitet nu-1 pote privi
tul spaniolo-american formeză obiect de de-a convoca adunarea generală, ca singura a despărţământului în Ianuarie 1895 şi în­
personal pe d sa. Insistă deci, ca adunarea
viuă discusiune. In Yiena nu se crede, că chiămată să decidă asupra întregirilor şi tregit în Noemvre a aceluiaşi an, de a-şî să nu primâscă renunţarea d-lui Maior, ceea
isbucnind răsboiul vor interveni tote sta­ înlocuirilor eventuale din comitet, nu s’a face cuvenita dare de semă, cu care este ce s’a şi făcut unanim.
tele europene, cel mult Francia ar fi de­ făcut, e clar, că dimisia în forma ei dată dator, înaintea viitorei adunări generale; In fine preşedintele mulţămi membri­
cisă să sprijinescă pe Spania cu bani, ba nu putea ave loc. însărcinarea, ce's’a dat „4. Pentru esecutarea alegerei comi­ lor pentru presentare şi declara adunarea
chiar şi cu năi de răsboiă. Cum-că Pran­ în urma acesta d-lui director gimnasial
tetului interimal, adunarea de faţă — mul- de închisă între strigările de „să trăescă
u
cia e hotărîtă a interveni în acest conflict, Oniţiu, ne presentă pe noi, Românii bra­
ţămind d-lui convocator Virgil Oniţiu pentru ale celor presenţî. ,
apare şi din declaraţia ce a făcut’o minis­ şoveni, într’o lumină forte tristă, deorece ostenela sa în interesul despărţământului—
trul frances de esterne Hanotaux în şedinţa delegarea d sale însemnă, că despărţământul
decide să procedă la alegerea din sînul său
dela 25 1. c. a camerei din Paris privitor nostru a încetat de-a mai esista şi acum a unui preşedinte şi a unui secretar
se
la insula Cuba. El ch > între altele, că trebue reconstituit din nou. Acesta trebue ad hoc“. SOIRILE IDILEI.
lumea întregă privesce cu temere şi îngri­ să ne atingă forte dureros, clic® vorbitorul, — 16 (v8) Martie.
jire la luptele de pe insula Cuba şi la ne­ mai ales fiind-că pănă înainte de asta cu Moţiunea acesta, deşi în general apro­
înţelegerile dintre Spania şi America. Cer­ vre-o jumătate de an despărţământul nostru bată din partea publicului, a dat ansă la Proces de pressă. Mâne se va per-
tele şi luptele acestea, în cari este vorba trecea înaintea publicului ca unul, care a o discuţiă lungă, provocată prin faptul, că tracta înaintea Curţii cu juraţi din Cluşiă
d-1 Maior a insistat, după cum însa-şl mo­ procesul de pressă, ce i-s’a intentat foiei
de interes şi de onore, reclamă necesitatea luat un avânt din cele mai frumose.
u
ţiunea pretindea, ca ea să fiă resolvată săsescl „Bistriizer Zeitung , care din inci­
unei intervenirl din partea Europei în
sens paclnic. Accentueză principiul responsabilităţii’ înainte de-a se trece la ordinea cjilei. Au dentul desvălirii monumentului lui Petofi
fără de care nu pote esista nici o organi- luat parte la discuţiă d-nii Y. Oniţiu, A. şi Sighişora a publicat un foileton intitulat
saţiă, nici o activitate regulată, căci unde Bârseanu, Petra-Petrescu, A. Severu, A. „Petofi-feier in der Sachsenstadt". Procu­
Despărţământul I al Âsociaţiunei. am ajunge, decă tuturor comitetelor viitore Vlaicu, P. Nemeş etc. Majoritatea vorbi-. ratura din Cluşiă a ridicat acusă pe motiv,
(Adunarea de eri) li-s’ar da voiă de-a face şi de-a lucra după torilor a convenit, ca moţiunea să fiă dis­ că foiletonul amintit cuprinde pasage, caii
Am credut, că adunarea de eri, con­ plac, ne mai având nici o consideraţia faţă cutată numai după constituirea biuroului „agită naţionalitatea săsescă la ură contra
1
vocată de d-1 director gimnasial Virgil cu membrii, dela cari au luat însărcinarea şi inscrierea membrilor. naţiunei maghiare *. Pertractarea o va con-

cat numai în albituri. Incălţămintele şi vest­ Fedorov era de tot slăbit, însă era la nuri ... Acolo . .. nimeni... nu-i, căruia întregei omeniml... căci n’am iubit pe ni­
mintele nu le vedea nicăirl în odaiă. Intr’a- consciinţă şi când zări pe Bacalin îi surise. să-i dicî un cuvânt... nimeni nu-şl aduce meni ... n’am credut în omeni cum sunteţi
ceea Maria Nicolaevna începu deja să dis­ — Aid eşti şi tu, mulţămesc, c’ai aminte ... Numai tu ... mă bucur mult, că voi... acum cred ... voi înşi-şl o sciţi...
pună de el, ca de-o proprietate a sa. Ea venit; gândeam, că voii! muri fără de a-ml tu trăescl... decă nu e Serbia ... vei afla adecă n’o puteţi sci, eu însă... pricep
netezi de-odată cu mâna perul lui Bacalin. lua rămas bun dela tine — clise el respi­ alta asemenea, eu sciu, că vei afla... acum totul!...
— Ah, cât de încurcat ţi-e părul... se rând greu. Tăcu şi privi la Nataşa, din ochii Nataşa cu Bacalin îl ascultau copie'
vede, că nu te-ai pieptănat de câte-va dile... — De ce să mori? Trebue să tră- căreia curgeau lacrimile şiroie.- şiţi de durere; ei însă nu se gândeau unii
se
aşteptă... nu te mişca... Luâ un peptene îf escl!... Nu putu să mai continue, văcjând — Nu plânge! ch Fedorov. Uite la alţii — tristeţa şi compătimirea îi stă­
alese o cărare şi începu să-i descurce pă­ de-odată, că Fedorov trage de morte şi Nicolai! ea plânge, a plâns deja eri şi a pânea deopotrivă. Aleşuiau totă mişcarea,
rul. In timpul acesta ea privi a atât de galeş că-şl cunosce starea. Bacalin sta la picio- plâns şi adl nopte, eu am văclut’o ! Plânge totă nuanţa vocei lui Fedorov. Cu groză ve­
la Bacalin, se pleca aşa de aprope asupră-i, rele lui privind cu durere şi compătimire pentru mine ! Nicolai privesce la ea ... pri­ deau cum slăbesce, cum glasul lui se rupe
u
era o „soră nespus de bună. Bacalin în­ în faţa istovită de chinuri a lui Fedorov. vesce ... acesta nu e vis ... nu-i închipuire, tot mai mult şi cum un deosebit gemet se
cepu să se simtă într’o astmosferă forte Trecură câte-va momente într’o sfăşietore e fiinţă vie! O cunosc!, seu ba? Eu n’am amesteca în el. înţeleseră, că totul se va
neplăcută, tristeţa din nou îi cuprinse inima. tăcere. Apoi Fedorov deodată ţipa de du­ credut, nici adl nopte, n’am credut pe de­ sfîrşi cât mai îngrabă .. .
Uşa însă se deschise şi medicul întrâ. rere, horcăi şi începu să se sbată. Nataşa, plin, der spre dimineţă am înţeles’o ... am Deja era greu a înţelege, ce vor-
XVI. „ palidă cu desăvârşire, îi îndrepta perna, înţeles’o pe deplin. Privesce-o, privesce-o! besce. Limba abia şî-o mai mişca—adese­
Fedorov era culcat pe patul cel mai mânile îi tremurau, îl mângâia în tot chi­ Etă noua taSerbiă... eu m’am gândit deja ori nu putea să încheie cuvântul. Pe faţa
din urmă, singurul care fusese încă neocu­ pul, ca să-i mai uşureze suferinţele. Dej la acesta, adese-orl m’am gândit! lui însă era întipărit un mare chin şl-o
pat la venirea lui. Patul acesta sta mai nu-i succese şi lăsa mânile în jos desperată. Apoi tăcu şi-şi încleşta dinţii. Gura durere sfăşietore.
isolat la o parte şi era aşedat într’una din Din pieptul bolnavului eşi un gemăt pro­ i-se uscase de tot. Beu cu sete apa din — Să trăiţi... să trăiţi... Oh! mă
odăile cele mai depărtate ale edificiului. Când fund şi ochii i-se împăingeniră de durere. paharul ce il întinse Nataşa şi cu mânile înâcă... oh, Nataşa!... bietul.. . Decă ...
Bacalin, care nu se prea putea ţine bine — Aşa se vede, că s’apropiâ ... gângăni lui reţinu slab mâna acesteia. ar fi... la tine ! decă.. .
pe piciore ajunse pănă la odaia acesta, Fedorov. Nicolai... dă-ml mâna... dă-ml — Nu-ţî retrage mâna... lasă-o .... (Va urma.)
găsi pe camaradul său zăcând. Nataşa, cu mâna... mor... nu face nimic... der de ce şi iartă-mî... Iartă-mi şi tu Nicolai! Acum
capul plecat, şedea nemişcată la căpătâifl. nu se întâmplă odată... de ce aceste chi­ sciu — eu v’am greşit mult şi am greşit