Page 67 - 1898-03

Nr. 60—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagiua 3.

duce preşedintele br. Ssentkercssty, aeusa o Maghiar, reîntorcendu-se a ţinut săptămâna conventul evangelic ţinut dilele acestea la — Soldatul Pavel, fruntaş în esca-
va susţine procurorul Samy. AcusaţI sunt trecută o conferenţă asupra emigraţilor, în Budapeşta. dronul 3, reg. 7 de călăraşi din Iaşi, a mu­
Dr. Gustav Kelp advocat în Bistriţă, ca faţa unui public ales din Budapeşta. Intre Proiectul acesta a deşteptat mari ne­ rit Joia trecută de răpciugă în nisce chi­
editor al foiei, şi tipograful Teodor Boschar. altele a spus, că: americanii numesc pe Un­ dumeriri în clerul maghiar protestant, mai nuri grozave. Fruntaşul Pavel, neavend ser­
Autorul foiletonului nu e cunoscut, piarele guri omeni nespălaţi, analfabeţi şi înşelători, ales în ce privesce ingerinţa, ce i-se dă viciu la grajd, unde sunt câţl-va cai sus­
unguresc! spun, că şoviniştii din Cluşiii şi privesc cu dispreţ la ei; chiar şi emigraţii guvernului asupra autonomiei bisericei pro­ pecţi, având bănuială, că boia a contrac-
aştâptă cu mare interes pertractarea de altor naţiuni ocolesc ori-ce atingere cu Un­ testante. La început atât bisericanii, cât tat’o dela vr’un camarad bolnav. S’au luat
mâne. gurii. — Eminent atestat! şi mirenii protestanţi maghiari alarmaţi de măsurile cele mai severe pentru suprave-
puterea discreţionară, ce i-se asigură mi­ ghierea grajdului şi isolarea bolnavului.
Şcola de cadeţî din Sibiiu. Dela co­ 0 colecţie de păpuşi. Maj. Sa Regina nistrului prin noul proiect de lege, luară
manda şcolei ces. şi reg, a cadeţilor dela României face de câte-va luni o colecţie
posiţiă hotărîtă contra lui. Pe la mijlocul
infanteria din Sibiiu primim următorele: de păpuşi de mărime între .50—70 centi­ Teatru. Societatea de operette de
lunei Martie o deputaţiă de evangelicl pro­
La şcola de cădeţi cu începutul anului şco­ metri, îmbrăcate în costume naţionale din aici dă tot mai multe dovecll despre des­
testanţi s’a dus la ministrul Wlassics c’un
lar 1898/9 se vor primi în cursul I. cam tote epocele. Acestă colecţiune va fi expusă toinicia ei.
50 de aspiranţi, er în cursurile celelalte mai întâiii la Bucurescl. Suma ce se va în- memoriu în afacerea acesta. Seim, că mi­ Acesta s’a văcjut şi din representaţia
nistrul cultelor ş’a dat tote silinţele a du­
după cum vor fi locurile vacante. Cei ce cassa din intrările vizitatorilor, va fi între­ mult reuşitei operette de Sâmbătă „Bon
meri pe protestanţi şi a-le resfira tote în­
doresc a fi primiţi în cursul I. vor trebui buinţată în scop de binefacere. In acelaşi Cesar . Libretul viu şi interesant al mu-
u
să dovedâscă cu testimoniu scolastic de pe scop de binefacere, colecţiunea va fi ex­ grijirile; în consecenţă el declara, că bi- sicei melodiose şi graţiose a acestei ope­
sericele patriotice nu vor pută ajunge nici­
anul 1897/8, că au absolvat cu succes cel pusă şi la Neuwied. Şcola reuniunei femei­ rette ridicat mult la valore prin pres-
odată în posiţiunea de a-şl vede scurtată
puţin destulitor patru clase reale, gimna- lor române din Iaşi, va face cadou M. Sale taţiunile minunate ale actorilor; oferi o
şi alterată autonomia lor.
siale seu civile. Taxa depinde dela condi­ o păpuşe îmbrăcată în costumul Domnei seră din cele mai plăcute publicului.
ţia părinţilor: 150 fi., 80 fi. şi 12 fi. anual. Chiajna. Declararea acâsta a ministrului Wlas- D 1 del Zopp ca „Don Cesar a
u
sics a fost primită cu liniştire de cătră
Cererile de primire sunt a se înainta co- fost admirabil, cântarea şi jocul lui forte
Sinucidere în biserică. Din Roma se membrii deputăţiei. Aşa asigurau cel puţin
mandei şcolei ces. şi reg. de cădeţi în Si­ degagiat mişcările lui elegante. Ou deosi-
scrie, că în basilica St. Paul un individ oficiosele guvernului. Ou tâte acestea însă
biiu, după absolvarea anului şcolar 1897/8, bire frumos şi cu mult sentiment a cântat
cel mult pănă în 15 August n. c. Este re­ german cu numele Thordein s’a sinucis prin nedumeririle şi agitaţia în sînul protestan­ arie la păşirea lui pe scenă care fu mult
comandabilă înaintarea cererilor în personă. glonţ. Oaşul a produs mare sensaţiâ. Bise­ ţilor evangelicl n’au încetat. Lor li-s’a dat aplaudată. D-ra Szegheo juca cu mult şic
rica a fost închisă momentan.
Cererile prea târdie seu necomplete nu se espresiune şi în conventul din Peşta. pe Maritana. D-na Malcesch represintă un
In şedinţa dela 25 1. c. însă li-a suc­
vor lua în considerare. Informaţii detailate drăgălaş şi şăgalnic Pueblo, er d-1 Minicli
ces lui Goloman Tisza, Desideriu Szilagyi,
se pot căpăta dela comanda şcolei de cădeţi. Jiepresentanţci Cormmităţii de Ştefan Tisza şi Carol Szâsz a linişti încâtva în rolul regelui a fost neîntrecut.
Decorat. Pentru serviciile prestate cu avere din Caransebeş, după cum am mai spiritele. Discutându-se asupra întregirei Cu aceleaşi succese sa dat erl „jEine
ocasiunea grassărei febrei tifoide între sol­ spus, şi-a ţinut adunarea generală în 22 venitelor preoţescl, Desid. Szilagyi a c}is, Nacht in VenedigA De seră se va da „Enoch
a
daţii garnisonei din Făgăraş, de astă tomnă, Martie n. Adunarea s’a ţinut sub presidiul că reformaţii îşi vor pute păstra autonomia Arden operă în 1 act de Reimann, careia
a
Majestatea Sa monarchul a decorat acum d-lui Ilie Curescu, fiind de faţă 95 repre- chiar şi atunci, când ar veni un guvern îi va urma operetta „Leiclite Cavallerie .
cu crucea de aur cu coronă pentru merite sentanţl, er ca comisar guvernial fişpapul neprietinos bisericei protestante. După Szi-
între alţii şi pe medicul român de regiment, Iakabffy. Asupra decursului acestei adunări lăgyi luâ cuvântul Tisza. El dise, că într’o NECROLOG. Lazar Huza, venerabilul
u
„Foia Diecesană dă următorele amă­
<1-1 Dr. George Moga, dela reg. de inf. conferenţă confidenţială au hotărît, să por- protopop onor., notar şi asesor consistorial
Nr. 50. nunte : nescă acţiune în vederea esecutărei art. de în Gherla, a răposat în 24 Martie n. c. în
Representantul Iuliu Musta, face în­ lege XX din 1848. Legea dispune ajuto­ al 66-lea an al etăţii şi al 39-lea al preo­
Nou doctor în medicină. Ni-se scrie trebarea, că cu ce drept sunt aleşi unii
din Cluşiă: In 26 Martie n. c. a fost pro­ notari în represeutanţa Comunităţii de rarea bisericelor de cătră stat şi fiind-că ţiei. ’L jălesce Mihail şi Ana Huza, ca
frate şi soră; Andreifi Todoran ca văr şi
movat la gradul de doctor în medicina avere ? Presidiul îi răspunde, că dreptul de prin noul proiect de congruă al guvernu­
lui nu se satisface acestei legi, evangelicii un mare ntunăr de nepoţi şi strănepoţi. —
universală unul dintre cei mai zeloşi tineri protestare în contra alegerii vr’unui repre- Fiă-i memoria binecuvântată!
ai noştri, d-1 Aurel Maniu. D-sa e inactivat sentant îl au alegătorii unei comune, în protestanţi urgiteză esecutarea ei. Mai de­
ca medic militar şi în acâstă calitate e care e ales respectivul, er verificarea re- parte Tisza declară, că conventul e în
drept a pretinde unele corecturi în proiec­
numit la spitalul garnisonei din Sibiiu cu presentanţilor aleşi cade în competenţa co- D I Y E R S E .
rangul de medic superior. misariului guvernial. Presidiul nu are cu- tul ministrului, şi anume, să ceră ca între­
girea venitului să se facă şi atunci când Gelosia unui corb. Foia „Birmingham
nosciinţă să fie întrat astfel de proteste,
Recunoscerea confesiunei baptiştilor. respectivul preot n’ar fi avisat la ea. In Daily Mail“ istorisesce următorea întâm­
Se dă ca sigură scirea, că în curând va fi prin urmare asupra interpelărei D-lui I. caşul acesta suma întregitore s’ar pune la plare curiosă: In suburbiul Smal-Heath din
Musta nu se pote delibera.
recunoscută de egal îndreptăţită şi’ confe­ disposiţia comunei bisericesc!, prin ceea-ce oraşul Birmingham trăesce o familie, care
siunea aşa numiţilor baptişti. In Ungaria Se purcede la alegerea preşedintelui credincioşii ar fi uşuraţi de multe sarcine. de mai mulţi ani ţinea în casă un corb.
şi a comitetului Comunităţii de avere. S’au
confesiunea baptiştilor numără aprope 5000 Conventul a mai hotărît, ca ajutorul Acestă sburătore era cea mai favorită în
ales parte cu aclamaţiune, parte cu maio-
de suflete. Numărul lor pe întreg rotogolul ritate absolută de voturi de preşedinte D-1 de stat ce li-s’a dat pănă acum, să li-se casă şi stăpâna casei se îngrijea forte bine
pământului e de 5 milione. In Newyork au garanteze şi pe viitor prin lege. Atâta din de ea. S’a părut însă stăpânei, că corbul
Ilie Curescu, de vice-preşedinte Patriciu
'54, în Filadelfia 74 de biserici. In America punct de vedere material. deveni forte trist, după ce ea nscu o fată.
Drăgâlina, membrii în comitet protopres-
Ibaptiştii posed mai multe universităţi şi Din punct de vedere moral conven­ Causa a fost, că acum mama, firesce, în­
biterul Mihail Popoviciu, Ioan Schram. Ioan
institute de învăţământ. Confesiunea bap­ tul a decis, ca măsurile disciplinare ce se grijea mai mult de copiliţă, er pe corb îl
tiştilor e răspândită în Europa mai ales în Moater, de suplenţl Zah. Miulescu, Nicolae cuprind în noul proiect de congruă să fiă negligea. De supărare corbul nu mai voia
Anglia, Svedia, Germania şi Rusia. Bap­ Aldea, Al. Zigriş şi P. Brancoviciu. estinse şi asupra catolicilor, ca şi asupra să mănânce nici un mied de pâne dela
Dările de semă despre disposiţiile şi
tiştii din Ungaria susţin trei cliare în limba reformaţilor. stăpâna casei. De multe-orl sărea asupra
întâmplările mai însemnate dela ultima
maghiară, unul săptămânal şi două lunare. La propunerea lui Coloman Tisza, copiliţei, care era în braţele mamei sale,
adunare încocî — s’au luat fără vr’o ob­
Tn privinţa dogmatică^ baptiştii sunt mai resoluţiuuile acestea s’au primit cu unani­ şi voia să-o sgărie. Toţi se mirau ce ură
mult apropiaţi de ev. reformaţi, cu escep- servare la cunoscinţă. mitate. pote ave corbul asupra micuţei copile, der
Comisiunea de revisiune pentru 1898
•fiunea botezului şi a disciplinei eclesias- nimeni nu bănuise, că acea ură va ave şi
s’a întregit cu d-nii Ştefan Luianoviciu, şi
tice. La ei nu se baseză decât aceia, cari Scirî mărunte din România. alte urmări. Intr’o di pe la amedî, când
de bună voiă cer taina botezului. Pe copiii presbiterul Mihail Blidariu. mama aşetja fetiţa în legăn să dormă, cor­
mici der nu-i boteză nici odată, pănă nu — Sâmbătă, fiind aniversarea alegerii bul se afla pe ferâstră în apropiere. După
.ajung la versta priceperii. Organismul lor Din Camera română. Regelui şi a proclamării regatului român, ce fetiţa adormi, mama se duse în bucâ-
(bisericesc se reduce la comunităţi religiose s’a oficiat un mare Te-Deum la Metropolie. tăriă să-şi vadă de lucru; uşile tote le lăsâ
de sine stătătore. Dintre baptiştii din Un­ Etă textul interpelării anunţată în şe­ Au fost de faţă M. S. Regele, miniştri, puţin deschise. Nici nu sosi bine în bucă-
garia 4100 sunt Maghiari, restul aparţine dinţa de Vineri a Camerii de d-1 deputat representanţii puterilor străine, generali, tăriă şi aucji un plânset dureros şi strigă­
celor-lalte naţionalităţi, mai ales Şvabi şi B. St. Delavrancea : înalţi magistraţi, senatori, deputaţi, primarul tele după ajutor a copilului mai mare de
Slovaci. „Am onore a interpela pe d-1 prim- şi consiliul comunal al Capitalei etc. 11 ani, care se silea se-şl apere soriora de
ministru şi ministru de externe, şi îl rog să — ErI s’a împărţit deputaţilor rapor-, muşcăturile şi sgăriăturile corbului. Mama
Premii pentru fiare sălbatice ucise. binevoiascâ a răspunde: tul general al budgetului pe 1898—99. alerga la faţa locului, şi văclu cum corbul
u
Din Făgăraş i-se anunţă lui „P. Lloyd : 1) Ce crede d-sa despre veselele ser­ S’a pus la ordinea cjilei, pe Marţi, începe­
Fiind-că în timpul din urmă s’au îmuîţit bări, ce au avut loc între ofiţerii garni­ rea discuţiei. lovea cu ciocul pe copiliţă, care era scăl­
în mod înspăimântător in comitatul Făgăraş dată în sânge. Mânile copilului, care a voit
sonei din Ploescl şi ofiţerii garnisonei din să-şi apere soriora de asemenea sângerau.
urşii, lupii şi vulpile, autoritatea s’a văclut — Curtea de casaţiă s’a pronunţat
Braşov ? în afacerea Zappa. înalta curte a dat câş­ Abia îi succese mamei să-şi scape copila
îndemnată de a face cunoscut cu toba c[i" 2) Crede d-sa, că asemenea demons-
lele aceste în tot comitatul, că cassa co­ traţiunl sunt în interesul causei Românilor tig de causă moştenitorilor de sânge al lui din ghiarele corbului furios din gelosiă.
mitatului dă un premiu pentru fiă-care Evanghelie Zappa, respingând recursurile Decă ai fi fost sinceră!... Celebrul te­
de peste CarpaţI, causă pentru care d-sa a
fiară ucisă, şi adecă pentru fiă-care urs dă Statului elin şi Statului român. nor engles Iamas Watson aplecat într’o di
rostit două discursuri în Senatul României
8 fi., pentru fiă-care lup 4 fi., şi pentru şi un al treilea în sala Orfeu? — ErI, Duminecă, s’a făcut după ce- cu juna sa soţie la Monte-Carlo. Aflându-se
fiă-care vulpe eră-şl 4 fi. — Tote-s bune, remonialal obicinuit în Palat învestitura în sala de joc, tînăra soţie dise glumind :
3) Crede d-sa, că cestiunea naţională
der după-ce fiarăle aceste forte arare Ori P. S. Archiereu Athanasie Mironescu Cra- „Cum ar fi, decă a-şl juca pe vârsta
a întrat într’o faşă aşa de norocosă, încât
se pot ucide cu ciomagul, ci de ordinar primejdia, despre care d-sa ne vorbea ioveanu, ales episcop al Rîmnicului-Noului- mea ?
numai cu glonţul, omenii mai trebue se cu atâta căldură, a încetat d’a mai ame­ Severin. — Bine, clise Watson, este fapt, că
aibă şi pusei. Cu pedecile ce se fac şi cu ninţa neamul românesc? 41 — Sâmbăta trecută d-1 N. Filipescu, o femeie, care joeă întâiaşl dată pe vârsta
impositul ce-1 mare ce se impune pentru ei, câştigă tot-deuna“.
în urma mandatului liberat de parchetul
vânat, bieţii noştri ţărani nu mai au cu ce Ilfov, şi-a început osânda de 6 luni, la Toţi se uitau spre a vede, pe care
să se apere nici în contra fiarălor săl­ Reformaţii unguri şi guvernul. care a fost condamnat pentru delictul de număr va juca; ea, scoţând două piese de
batice. aur, le pune pe numărul 23.
Cestiunea întregirei venitelor preo­ duel. 27 câştigă! — strigă crupierul.
Vestiţi şi în America. Un Maghiar, ţesc! pănă la minimul de 800, respective — Apele Prutului fiind mari, a înce- „Vecjl tu“ îi cjise Watson. — dăcă ai
Hegediis L., a fost anume prin America, 400 fi., oestiune, ce guvernul unguresc putu navigaţiunea şi pe acest fluviu. Mai fi fost sinceră, erai să câştigi 10,000 de
ca să studieze sortea emigraţilor, cari iau voesce s’o resolve prin cunoscutul său proiect multe şlepuri încărcate cu cereale şi venite franci.
u
lumea în cap din „fericita Ungariă. Acest de lege, a fost obiect de viuă desbatere în pe Prut au sosit în portul Galaţi.