Page 69 - 1898-03
P. 69
i
REDACŢIUNEA, ,»gazeta“ jn floare [p.
Aflmistraiimea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Po un an 12 fl„ pe şĂse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se re trimet.
I N S E R A T E so primesc la AD- Po un an 40 franol, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următorole Birouri de anunciurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukes Naclif. Se pronumoră la tdto ofi
lîlax Augenfold & Emerich Leener. ciale poştale din întru şi din
Holnrlch Sohalok. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta : A. V. Goldber- Admmidrafiunca, Piaţa maro,
gor, Ekstein Bernat. In Ham- Torgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Harolyi &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmontl pe o colonă 6 cr. Ou dusul în casă : Pe un an
si 30 cr. timbru pentru o pu 12 fl.,' pe 6 lur.I 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 banT. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunilo
seria 10 or. sdu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 82. Braşov, Joi 19 (31) Martie 1898.
Atîtările. ce acest paragraf n’are nici o va- nâstre naţionale, dâr tot-odată ele şi şcâlelor nâstre poporale, se împuţi-
5 5 I6re şi nu află nici o aplicare, când sunt cele mai părăginite şi asupra nâză însăşi ultimele bastiâne de apă
Vorbind er! de flascul, ce l’a su pressa ungurescă aţîţă în contra na lor sunt îndreptate în ultima analisă rare ale culturei naţionale pentru
ferit guvernul prin faptul, că campa ţionalităţilor, când turbură pacînica uneltirile de desnaţionalisare ale ad poporul nostru.
nia de defăimare întreprinsă în spe lor convieţuire? Şi de ce se aplică versarilor noştri. E evident deci, că din Zi Z*
cial contra Românilor de cătră pressa tot numai atunci, când din sînul na Evenimentele, ce s’au succedat mai mult împrejurările reclamă dela
oficiiâsă a fost demascată şi în cele ţionalităţilor nemaghiare se ridică de un şir de ani, nu pot decât se noi, se ne punem tâtă îngrijirea în
din urmă desavuată de aceleaşi unelte câte-un protest sâu câte-o apărare confirme vederile nâstre îa acâstă a veni în ajutorul straturilor de jos
ale guvernului — am făcut unele în potriva nebasatelor şi nedreptelor privinţă. Numărâaele aşezăminte cre ale poporului şi, dâcă e vorba să lu
constatări. calumniărî şi asupriri? ate cu scop de maghiarisare prin crăm cu succes pentru cultura nâs-
Aceste întrebări — suntem si tre poporul nostru ţăran, ca asilurile tră naţională, aici trebue să căutăm
Am constatat mai ÎDtâiu, că
Corespondenţa oficiâsa cea mai de guri — vor face numai se surîdă de copii (kişdedovurile), şcâlele de şi să aflăm terenul.
căpeteniă a guvernului mărturisesee, ironic pe acel soiţi de adversari ai stat primare, reuniunile de tot soiul,
că mai multe „corespondenţe locale" noştri, cari în îmbuibarea şi în ci premiarea învăţătorilor maghiaronî,
din Peşta au lucrat în timpul din nismul lor se cred aZl degajaţi de bibliotecile poporale unguresc! şi Pactul şi cuota.
alte multe de acestea nu sunt âre
urmă bărbătesce, ca se nascoeâscă ori ce îndatorire, de orî-ce răspun Pe diua de erl erau să fiă aşternute
şi respândâscă tot felul de „faime dere faţă cu concetăţenii lor de altă tot atâtea avertismente seriâse pen dietei din Peşta proiectele de lege despre
44
sensaţionale din cele mai „aventu- limbă. tru noi din punctul de privire men pact şi cuotă. Acăsta însă nu s’a făcut şi
ribse şi absurde asupra Românilor; Vor surîde ei cât vor mai su- ţionat? terminul aşternerii lor s’a amânat erăşl pe
11
mărturisesee, că aceste faime, cu to rîde. Dâr dâcă aceşti ciolănarl de Singurele bastiâne de apărare timp neliotărît.
tul nebasate, au fost de natură a rând ai pressei oficiose nu se gân pentru cultura naţională a poporului Foile unguresci din Budapeşta văd
ftţîţa nu numai pe Români, dâr a desc, că în viaţă nu e nimic stator nostru ar mai fi acţl şcolele popo în acesta un semn rău. Se apropie cu paşi
face nervosă şi opinia publică ma nic, er mai puţin statornic e ceea rale confesionale, ce le mai avem. repecjî diua de 1 Maiu, Zi pănă la care
ghiară şi „a conturba astfel pacînica ce se basâză pe neadevăr şi pe ne Dâr cum stăm şi cu aceste şcâle ? lui Banffy ’i s-a fost votat provisoriul, ş
14
convieţuire cu naţionalităţile . dreptate ; dâcă ei nu sunt în stare Câte-va date statistice, din ul guvernul unguresc n’a făcut nici măcar un
să-şî înfrâneze un moment măcar timul anuar şcolar al ministeriului
Remâne se mai facem astafli patima lor, care pentru ei a devenit unguresc de culte şi instrucţiune pu paş înainte în acesta gravă afacere. Lup
încă o constatare, cea mai de căpe un mijloc de esistenţă, atunci ar blică, vor răspunde în mare parte la tele naţionale din Austria şi schimbarea
teniă şi cea mai gravă, ce se ba- crede omul că cel puţin stăpânii lor întrebarea de mai sus. repentină de ministeriu, au zădărnicit orî ce
sâză logic chiar pe afirmările oficiâ- din fruntea guvernului vor înţelege, După aceste date adecă, dela fel de încercări a resolvărei gravei pro
sei „Corespondenţe de Budapeşta . bleme, ce le este dată guvernelor dualiste.
44
că este în lume o răspundere, de care anul 1893 şi pănă la finea anului
44
C’o uşurinţă nespusă se tractâză nu pot scăpa nici cei mai răsfăţaţi şcolar 1896—97 nu mai puţin, ca „Eşti Hirlap susţine, că pe Luni se
în comunicatul oficios din cestiune de favorurile momentului, şi că acâsta 2705 şcâle poporale confesionale au aştepta avisul contelui Tbun cu privire la
tâtă afacerea acâsta. „Corresp. de răspundere îi va ajunge şi pe ei mai recurs în total la ajutorul statului la proiectele despre pact. Der dela Viena
44
Bud. are aerul de a considera în- curând sâu mai tânjiu. pentru a li-se întregi salarele învă- n’a sosit nimic. Numita foie diee, că e mai
trâga campaniă de defăimare a so- Nu dau însă semne cei dela gu ţătorescî, în sensul legii aduse la mult probabil, că proiectele despre pact
ţelor ei oficiâse ca un fel de sport vern, că ar fi capabili să oprescă în 1893. Acesta însâmnă nici mai mult, nu vor fi înaintate spre desbatere decât
întreprins cu intenţiunea de a eser- loc uneltele lor prea zelose. Din con nici mai puţin, decât că 2705 şcole după Pascile apusene, presupunând, firesce,
cita un control asupra mişcării na tră, pare că aceste unelte îi conduc confesionale sunt condamnate a că raporturile 'politice din Austria vor fi
ţionalităţilor. Găsesce însă totuşi, pe ei. Dovadă e şi caşul de faţă. ajunge sub înriurinţa directă a gu doră pe atunci mai favorabile.
că acest sport, consistând din răs Se aţîţă în modul cel mai mi- vernului, căci prin ajutorul ce-1 pri Magyar Hirlap“ primesce din Viena
pândirea de scirî, ce nu corespund şelesc timp îndelungat în colânele mesc i-se dă acestui guvern dreptul informaţia, că proiectele sunt forte favo
adevărului, devine „păgubitor şi pe foilor maghiare contra naţionalităţii de-a ingera la alegerea învăţătorilor, rabile pentru Ungaria, der tocmai pentru
riculos pentru pacea dintre popâre. române şi guvernul nu face nimic, la cercetările disciplinare ale aces acesta ele nau absolut prospecte de a fi pri
44
De aceea se dă „Corespondenţelor nu dojenesce şi nu trage pe nimeni tora, c’un cuvent, a face ilusoriu mite în „UeicbsratlU
4
locale * un avertisment forte blând, la răspundere. Numai când veZu că orl-ce drept autonomie al bisericei Decă acăsta se va adeveri, şi decă
ca să binevoiască a înceta puţintel a întrat în o mare încurcătură, ca asupra şcâlelor. Ungaria nu va voi să rupă legăturile eco
cu zelul prea mare, ce l’au desfă să scape de ea, dădu ordin amintitei Numai în decursul anului şco nomice cu Austria, guvernul unguresc va
şurat. Corespondenţe archioficiâse să bată lar trecut numărul şcolelor confesio trebui să ceră al treilea provisoriu.
Cu atâta cred oficioşii unguri, în retragere. nale a scăzut — în câştigul şcâle- încercări de deslegare pe cale par
că şi-au spălat urechia şi că au reu E trist când un guvern ofere lor de stat — cu 195. Decă la aces lamentară a acestei grave cestiunl se vor
şit a-şl masca retragerea, punând totă astfel de spectacol de lipsă de au tea mai adaugem şi pe acele şcole face de sigur de ambe părţile. Ungurii însă
44
vina pe nisce „Corespondenţe locale , toritate. Nu de geaba îi impută confesionale, cari ajung sub inge se tem cu drept cuvent, că proiectele
despre pact depuse pe masa verde a „Reichs-
cari vor să se facă interesante prin acâsta din tâte părţile oposiţiunea rinţa guvernului prin faptul, că au
u
scirî de sensaţiă. maghiară. Caşul de faţă dovedesce rqcurs la ajutorul de stat pentru a-şî rath -ului, nu vor ajunge curend la sanc
Bine. onorabililor, dâr atunci ce numai slăbiciunea guvernului, care putâ întregi salariile învăţătorilor, ţionare, nu vor ajunge cel puţin pănă la
se face cu pacea dintre naţionalităţi nu mai are puterea de a înfrâna pe atunci vom avâ cifra rotundă de terminul când espiră provisoriul dat gu
vernului din Peşta.
atât de mult periclitată prin acea ai săi, când e vorba de poftele şo- 2900 şcâle, va să Zică aprope a treia
Astfelîse presentă de-ocomdată raportul
venătâre după scirî de sensaţiă? vinistice. Căci, cu tâte că le împăr- parte din numerul total al şcolelor con
Unde remâne îndatorirea legală a tăşesce şi el, totu-şî pentru păstra fesionale, cari au ajuns sub influinţa dintre cele două jumătăţi ale monarchiei
guvernului de a supraveghia, ca pa rea autorităţii ar trebui să inter guvernului într’un interval atât de nostre dualiste.
cea şi ordinea publică să fiă scutite vină cel puţin acolo, unde se lo- scurt.
de ori şi ce turburare, ba chiar şi vesce în faţă legea. Datele acestea le dăm după es-
numai de încercarea de a-le tur Dâr îi sunt mânile legate. A trasul unei foi UDgurescî. Nu putem Pace seu rgsboiti?
bura? Ce se face cu procurorii, cari devenit sclavul proprielor sale pă deci constata, cu ce număr figurâză De când naia de resboui „Mâine* a
Zilnic descoper câte-un delict de agi cate. în cifra de mai sus scâlele confesio esplodat în portul Havanna, Uniunea ame
tare îu rândurile pressei şi a luptă Semne vedite de decadenţă. nale române, deorece nu avem la ricană a început să se agite în mod estra-
torilor naţionalităţilor, dâr sunt orbi îndemână anuarul miuistrului de culte ordinar. Nenorocirea acesta a fost ocasiă
şi sure}! faţă cu oea mai mişelâscă şi instrucţiune publică. Putem însă binevenită guvernului din Washington a
aţîţare, ce s’a făcut de o câtă în- Cum se ne aperăm cultura. conchide, fără temere de-a greşi, că sufla în trîmbiţa ameninţătore a răsboiului.
trâgă de cjiariştî oficioşi unguri, cu în cifra de mai sus scâlele nostre Seim, că pentru esamiuarea căuşelor
acompaniarea întregei presse guver De nenumărate-orî am dat es- confesionale vor fi binişor represen- catastrofei s’au constituit două anchete,
namentale şi oposiţionale maghiare, presiune convingerei nostre, că decă tate. una spaniolă, alta americană. Ancheta spa
do cât6 va luni în mod sistematic e vorba să desvoltâm o activitate Dâr şi fără de acesta ne este niolă atribue pustiirea năii la cause in
contra naţionalităţii române? seriosâ şi în adevăr roditâre pe te tuturora cunoscut, că scolele nâstre terne, ancheta americană dimpotrivă dice,
Ce înţeles mai pâte avâ acel renul culturei nâstre naţionale, atunci peste tot se găsesc în cea mai mare că catastrofa este a se atribui aplicării de
faimos paragraf din codicele penal, trebue înainte de tote să ne aţîntim strîmtâre şi că uneltirile de distru forţă esternă.
pentru a căruia pretinsă validitare privirile asupra massei, asupra stra gere sunt asupra lor îndreptate în Ancheta americană şi-a făcut deja ra
au trebuit să sufere în închisâre aţâţi turilor de jos ale poporului nostru. primul rend. In aceeaşi proporţia, în portul său înaintea Congresului din Wa
bărbaţi din sînul naţionalităţilor ? De Aceste straturi formâză basa .forţei care se sgudue basa de esistenţă a shington la 28 1. c. Acest raport cuprinde
I
