Page 70 - 1898-03

Pagina 2 GAZETA TBANSLVANIEI Nr. 62—1898.

8 puncte, în care se constată, că esplodarea Aceste modificări se reduc la aceea,, râscă marina şi să ia tote măsurile de lipsă este un ovreu străin, care n’a făcut armata
năii n’a fost nici decât causată prin negli- că legea ce va aduce,' va lăsa neatinse pentru un cas dat de isbuenire a inimici­ în ţâra românâscă.
genţa personalului, ori prin vre-o greşâlă obicinuitele ajutore de stat, ce s’au luat şi ţiilor. Ţăranii noştri sunt sărăciţi şi istoviţi
internă. Dimpotrivă esplosiunea a urmat pănă acum în buget pe sâma confesiunilor.. * şi guvernul nu are nici o solicitudine pen­
în urma unei mine submarine aplicate de Mai departe, în caşurile când autoritatea Gestiunea candidaturei principelui tru ei.
răuvoitori, care a aruncat naia în aer. confesională a întregit deja pănă la 800 fi. George al Greciei la postul de guvernator Oratorul declară, că nu e antisemit,
Ancheta declară, ce-i drept, că pană venitul singuraticilor ei preoţi din dotaţiu- în insula Creta stă încă şi acum în sus- ba ar da chiar împământenirea ovreilor
acum n’a aflat dovedi din cari s’ar pute nea statului, suma pentru aceste întregiri pens. Turcia nu e învoită de loc cu acestă născuţi aoi din strămoşi; e numai în con­
constata, că cine pote fi acusat de făptuire, va da o şi mai departe statul pănă când,, candidatură, în care vede o ştirbire a su­ tra ovreilor străini. Cere ca şi la sate să
ori responsabilitate — si nu amintesce nici în sensul legei ce se va aduce, venitul res­ veranităţii sale asupra insulei. Acum se se organiseze o poliţie de siguranţă, care
printr’un cuvânt Spania, ori pe Spanioli. pectivilor preoţi va atinge cifra de 800 fi. anunţă din Constantinopol, că ambasadorul se supravegheze pe toţi străinii. Apelâză la
Mai mult, preşedintele Mac-Kinley anun­ A treia modificare a ministrului permite să rusesc Sinovjev a declarat Sultanului într’o guvern, ca să se ia odată măsuri contra
ţând Congresului, că a comunicat guver­ se facă corecturi şi întregiri din partea audienţă din elfi ! trecute, că Rusia ţine invasiunii ovreilor. Altminteri vom ajunge
6 0
nului spaniol resultatul cercetărilor anche­ autorităţilor confesionale în conspectele cu totă hotârîrea la candidatura princi­ asupriţi ca şi Românii din Transilvania.
tei, declara, că nu se îndoiesce în iubirea de asupra venitelor preoţescl trimise deja pănă pelui George şi la evacuarea Tesaliei. Nu trebue să spargem geamuri, nici să
adevăr a natiunei spaniole şi speră, că resol- acum guvernului. Decă datele îndreptate Sultanul a răspun, că în curând va omorîm pe ovrei; trebue să aplicăm legile.
varea afacerii se va face între marginile vor fi primite de ministrul de culte, ele hotărî în acestă afacere . — De altă D. ministru de interne Pherechide răs­
imperativ impuse de raporturile prietinesei esis- vor servi de basă la întregirea venitului. parte o soire telegrafică mai nouă din punde, că va lăsa la o parte tot ce a fost
tente între cele două state. KÎSS Albert dise, că prin proiectul Atena spune, că creştinii cretani vor apreciere în interpelarea d-lui Politimos.
Tote bune şi frumose. Dâr dâcă gu­ ministrului Wlassics nu se resolvă de loc adresa o petiţiă eătră corpul admiralilor în Privind în fundul lucrurilor, într’adevăr că
vernului din Washington îi zace aşa de marele principiu al egalei îndreptăţiri con­ favorea principelui George. Petiţia va fi
sunt îngrijitore. In anii din urmă popula­
mult la inimă susţinerea „raporturilor prie­ fesionale, cuprins în legea dela 1848. In- predată de preşedintele adunării naţionale ţia ovreâscă a crescut prin elemente noue
u
tinesci esistente între Uniunea americană tregindu-se venitele preoţesc! în modul in­ şi va urgita grabnica numire a prinţului venite din afară. Consecinţele sunt funeste
şi Spania, atunci cum se unesce cu drep­ dicat de proiect, bisericele rămân tot în grecesc de guvernator. pentru interesele economice ale ţărei.
tul şi dreptatea atitudinea lui provocătore aceeaşi stare neajutorată. Nu voiesce pri­ *
Guvernul nu e însă răspundător de
şi aţîţările ce le face printre răsculaţii din vilegii pentru protestanţi, află însă de ne­
Din Berlin se anunţă, că în şedinţa dela acâsta, nici el singur nu e în stare să în-
Cuba, pe cari îi sprijinesce cu bani şi în cesar a declara, că din punct de vedere
28 1. c. a adunării imperiului a fost primit drepteze răul. Agenţii autorităţilor nu au
tot chipul? al delictelor contra statului, preoţii tuturor prin simplă votare întreg proiectul de lege mijloce suficiente pentru a împiedeca in­
Evident, că catastrofa năii de răsboiîl confesiunilor trebue trataţi la fel.
despre sporirea flotei germane. înainte de vasiunea şi sunt supuşi şi multor influenţe.
„Maine“ este pentru America numai un Boda primesce proiectul şi dice, că ar votare a fost o discuţie forte agitată, la Ovreii străini vin în ţâră cu certificate pe
pretext binevenit de-a provoca un conflict fi o norocire, decă deodată cu desba- care a luat parte şi prinţul polon Radzmill. 24 de ore, dâr nu se mai întorc, şi nici o
sângeros cu scop premeditat. Astfel de ne­ terea lui în dietă s’ar aşterne în comun şi El rlise, că Polonii recunosc necesitatea ţâră, necum a nostră, nu are mijloce spre
norociri s’au mai întâmplat şi de alte ori, regularea Congruei romano şi greco-catoli-
acestei sporiri, ei aduc tote jertfele ce li-se a urmări pe fie-care. Alţii trec noptea, prin
der de obiceiti ele se resolvă pe cale paci- cilor. Prin acesta s’ar lua o armă puternică
cer în folosul imperiului, în schimb însă puncte ascunse. Ajunşi în ţâră, sunt prote-
nică. N’ar fi ore o nebuniă, ca din causa de agitaţiune din mâna clerului catolic. El
guvernul german se portă faţă de ei în giaţl de coreligionarii lor, îşi schimbă nu­
unei esplosiuni de acest fel, mii şi rjecl de îşi esprimă apoi îngrijirea, că influenţa mod frivol. mele şi rămân aci.
mii de omeni să-şi pierdă viaţa într’un statului asupra preoţimei se va esercita D. ministru spune, că nu se va putâ
răsboifi? numai atunci, când în fruntea ţării nu va
Din t6te acestea apare lămurit, că mai sta un guvern maghiar şi patriotic, ca Din Camera română. face nimic faţă cu ovreii străini, pănă nu
Uniunea americană se portă cu alte gân­ cel de acll. Interpelare asupra cestiunei Evreilor în şedinţa se va regula situaţia ovreilor pământeni.
duri. Nu e vorba aici de afacerea năii Mai vorbiră apoi câţi-va membri ai dela 14 Martie v. In Februarie a cerut, prin circulară, ca în
„Maine“, puţin îi dore pe Americani de comisiunei, unii dintre ei cerând şi regu­ D. O. Politimos îşi des volta interpe­ tote comunele urbane şi rurale să se facă
acâstă pierdere. Statele-Unite, cum am mai larea Congruei catolice, alţii apărând prin­ larea asupra chestiei evreesci. D-sa spune, o statistică exactă a tutulor ovreilor, ca
acâstă statistică se rămâie la minister, la
dis, vor cu ori-ce preţ să pună , mâna pe cipiul autonomiei bisericelor, âr unul pre­ că chestia, acesta e importantă, mai ales prefectură şi la comună pentru verificarea
Cuba, cea mai bogată insulă, a cărei es- tinzând în urmă, ca dreptul de disciplinare din causa invasiunii evreilor din Rusia şi
tensiune este aprope aşa de mare, ca jumă­ al guvernului să se estindă şi asupra con­ Austria. Mâniile poporelor contra evreilor, continuă a ovreilor străini, ce se stabilesc
tate Ungaria. fesiunilor romano şi greco-catolice deopo­ în tote ţările, nu au provenit din fanatism timporar în ţâră. Trebue mai mult timp
In insula Cuba bântue de trei ani de trivă. religios, ci au fost pricinuite de apucăturile pănă se se facă acâstă statistică, dâr atunci
dile o rescolă. Spania a cheltuit milione Ministrul Wlassics răspunse, că gu­ evreilor. crede, că se va pune o stavilă invasiunii.
Mai ales în Moldova ovreii cotropesc (Aplause).
în acest restimp, ca să răstabilâscă ordinea, vernul e hotărît în contra cererei, ca de-o-
pe Români, populaţia ovreâscă e copleşi- Incidentul este închis.
der nu i-a succes din causă, că resculaţii dată cu proiectul seu se se reguleze şi
tore. Cine visitâză Moldova, se întrebă, decă
au fost susţinuţi de Americani. Acum pre­ Congrua preoţimei romano şi greco-catolice. " i,
acolo e ţâră românâscă. Mulţi din acei cari
se
şedintele Statelor-Unite a adresat guvernu- Acesta n’ar însemna alt ceva — (Ţ mi-
compun puhoiul jidovesc de acolo au în­
lui din Madrid o notă prin care îi cere să nistrul — decât decretarea modalităţilor
ceput a năvăli şi în Muntenia, cu prefe­
stabileseă un termin pănă la care Spania regulării provisorie a Congruei catolice — — 18 (80) Martie.
rinţă în oraşe. In BucurescI, unde pănă
să facă ordine în Cuba. Tot-odată Mac- ceea-ce nu se unesce nici cu dorinţa coru­ Psrtractarea finală în procesul de
Kinley cere dela Cougresul din Washing­ lui episcopesc catolic, nici cu intenţiunile acum 15 ani nu erau de cât 10,000 de
ovrei, se află adi peste 60,000. In alte oraşe pressă intentat foiei săsesc! ., Bistritzer
ton un credit de 1 milion dolari pentru guvernului. Zeitung avea să se ţină ieri înaintea Curţii
u
ajutorarea populaţiunei scăpătate a insulei. Desbaterile comisiunei continuă. ale Munteniei, aceeaşi proporţie. Decă nu­ cu juraţi din Cluşiu. Oa acusaţi au fost
Guvernul spaniol însă e firm hotărît a mărul va merge tot crescând, cei 400,000 citaţi la pertractare editorul foiei Dr. Gus-
respinge ori-ce fel de amestec, fiă direct, de evrei, ce se află arii în ţâră, vor ajunge tav Kelp, advocat în Bistriţă, proprietarul
fiiă indirect în afacerile interne ale Spa­ SJăSasL idară. la 1.000.000. de tipografiă Teodor Batschar şi redactorul
niei, somând pe Statele-Unite să renunţe la Din Peking i-se anunţă „Agenţiei Ce măsuri este dispus să ia d. mi­ responsabil Clemens. Dintre cei trei acusaţi
ajutorul proiectat în forma indicată de Reuter", că gerantul rusesc de-acolo a nistru de interne spre a opri invasiunea însă, nu s’a presentat înaintea tribunalului
Mac-Kinley. subscris învoiala dintre Rusia şi China în ovreilor? Trebuesc luate măsuri urgente şi
decât editorul Kelp. In urma acâsta procu­
Astfel stau lucrurile de present. Pri­ urma căreia Port-Arthur şi Thalien- Van trebue trimişi la urma lor toţi ovreii, cari rorul Sami a propus şi tribunalul a primit,
virile lumei întregi sunt acum îndreptate sunt arendate de Rusia. Suveranitatea asu­ nu-şî pot justifica presenţa lor aci. Ovreii ca ceilalţi doi acusaţi să fiă aduşi cu es­
asupra Cubei, din pricina căreia pote în pra acestor porturi rămâne şi pe viitor au devenit şi provocători. La o întrunire cortă înaintea Curţii cu juraţi. Pertractarea
s
tot momentul să isbucuâseă un mare şi Chinei. Amândouă poi'turile vor fi deschise publică, un jidan a cli > că vor reclama s’a amânat deci cu 4—5 dile pănă când
sângeros răsboiă. pentru năile tuturor naţiunilor. Dreptul in- chiar puterilor străine; contra acestui jidan vor fi preseuţi toţi trei acusaţii.
cassărei dărilor şi-l susţine Rusia. Se crede, trebuesc luate măsuri.

întregirea venitelor preoţesc! că forturile portului Arthur vor fi ocupate Oratorul spune, că şi-a făcut o simplă Prelegeri publice pentru popor. Ni-se
de Rusia. datorie şi că guvernul va bine-merita dela comunică din Tohanul vechia, că noua agen­
Alaltăerl s’a întrunit comisiunea parla­ ţâră, dâcă va isgoni pe toţi ovreii vaga­ tură a Asociaţiunei, înfiinţată acolo din partea
mentară pentru culte şi instrucţiune pu­ Scirea, că China a cedat Rusiei Port- bond!. Ţâra, care a făcut atâtea sacrificii despărţământului Zârneştean, a luat măsuri
blică, ca să discute asupra proiectului de Arthur, a produs o nespusă de rea impre­ pentru întărirea ei, nu trebue să rămâie pentru a se ţinâ Dumineca viitore la ora 3 d.
lege despre întregirea venitelor preoţescl. sia în Anglia. Guvernul engles a hotărît pradă răpitorilor. a. o conferenţă publică pentru popor. Confe-
Ea şi-a ţinut desbaterile sub presidenţa într’un consiliu ministerial Eiobilisarea flotei D. C. Popovicî asociat la acâstă inter­ renţa- o va ţinâ d-1 preot Moise Băumboiu
contelui Albin Csaky. englese din Âsia-orientală. Flota va fi con­ pelare, spune, că vine ca Român, eu dure­ preşedintele agenturei cu tema: „Cunoscc-te
a
După-ce raportorul I. Tuba a luat în centrată în Pecili. Faima acestei mobilisări rea în suflet, să spue adevărul. Nu e con­ pe tine însu-ţî . Cu ocasiunea acâsta se vor
apărare proiectul faţă cu criticele şi îngri­ a făcut sensaţiă pretutindeni şi de atunci tra ovreilor născuţi aci, cari fac chiar sa­ esecuta şi câte-va cântări din partea tine-
jirile ce s’au ridicat contra lui din partea o febrilă activitate domnesce în oficiile crificii pentru ţâră, ci în potriva ovreilor rimei şi se vor declama câte-va poesii.
confesiunilor şi a oposiţiei maghiare din ministeriilor de esterne şi coloniale din străini. In jud. Suceava au remas, într’un Ni-se împărtăşesce tot-odată, că dâcă din
dietă, a urmat la cuvânt ministrul Wlassics, Londra. Mare agitaţiune domnesce din singur an, 380 paşaporte ale ovreilor ve­ partea poporului se va manifesta interesul
care a ţinut să facă unele declaraţiuni causa acesta şi în Berlin. împăratul Wil- niţi din Rusia, cari au luat bilete de dorit, asemeni prelegeri publice pentru po­
prealabile. El (jise, că proiectul seu nu helm, s’a dus alaltă-eri la ambasada ru- liberă trecere şi nu s’au mai întors în por se vor ţinâ succesiv şi în alte Dumi­
ţintesce decât la asigurarea unui minim sescă, unde a petrecut 50 de minute în patria lor. S’au făcut legi severe con­ neci. Se vede, că Românii tohăneni au în­
de întregire a venitelor preoţescl, ceea-ce discusiunî cu ambasadorul rusesc. Impresia tra străinilor, dâr nu se aplică. Satele, ţeles, că înfiinţarea agenturilor Asociaţiunei
nu se pote întâmpla pe basa principiilor generală e, că Anglia se pregătesce de res- mai ales din jud. Suceava, sunt pline cu numai aşa pote avâ sens, dâcă ele se şi
■diferite ale singuraticelor confesiuni. Voind boifi contra Chinei. Se crede insă totuşi, ovrei. pun în lucrare. începutul făcut de Tohă-
că liniştâscă spiritele, declară, că nu este că un răsboiîi între aceste două puteri va La noi în ţâră vin numai ovreii in­ neul la totă întâmplarea merită atenţiune.
contra de-a admite modificări de natură a pute fi evitat în urma intervenirilor Euro­ culţi, disperaţi, cari întrebuinţâză ori-ce — Amintim tot-odată, că astfel de prele­
w
dumeri pe cei îngrijaţi. Va propune şi din pei. „Times afirmă, că garnisona englesă mijloc pentru a-şî câştiga hrana. S’ar face geri poporale s’au arangiat în decursul
parte-i mai multe modificări, cari vor pune din Porth-Arthur şi Thalien-Van a fost re­ un mare servicii! şi ţării şi ovreilor pă­ acestui post şi din partea Reuniunei române
sfirşit ori căror mistificări. Modificările trasă, er trupe rusesc! au debarcat pe mal mânteni, dâcă toţi musafirii ar fi isgoniţî. de lectură din Lugoş. Au preles până acum
acestea le-a şi comunicat deja membrilor şi au arborat stindardul rusesc. Foile en­ S’a constatat, că chiar preşedintele Aso- în trei Dumineci succesive următorii domni:
comisiunei. glese provocă guvernul din Londra să spo- ciaţiunii ovreilor reservişti ■ din Fălticeni Dr. Petru Barba profesor de teologiă în