Page 71 - 1898-03

Nr. 62 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Caransebeş; Dr. Iacob Maior medic în Lu- dustriaş, camera comercială şi de industriă — Unele diare bucurescene află, că ţiarea proiectului de lege despre întregirea
goş, şi Iosif Bălan prof. de pedagogia în din Braşov aduce la cunoscinţa publicului d. Dim. Sturdza ar fi decis a face o rema­ venitelor preoţescI“, de Ilie Dinurseni. Re­
Caransebeş. Tofce prelegerile, se cjice, că au scopul mârşav al acelei întreprinderi. niere ministerială. Se afirmă tot-odată, că tipărire din „Telegraful RomânL Este o
fost bine cercetate. ministrul lucrărilor publice Ionel Brătianu carte de 147 pag. şi costă 50 cr. Cuprinde:
Un absolvent de agricultură din Tran­
Censură de advocat. Din Budapesta silvania din familiă bună, cu praxă de două­ va demisiona şi va fi numit comisar al gu­ un studiu asupra proiectului de lege din
ni-se scrie, că d-1 Dr. Ioan Şenchea, candi­ zeci a,ni, căsătorit, însă fără copii, doresce vernului la esposiţiă din Paris. cestiune; Memoriul dela 1850 al fericitului
metropolit Şaguna în cestiunea dotaţiunei
dat de advocat în Făgăraş, în 23 Martie a afla un post de administrator de moşiă. — Profesorul universitar şi senator
n. c. a depus acolo censura de advocat- l’n cas eventual soţia sa ar pută fi anga­ Miltiade Tzony a încetat din viaţă în mod clerului: Proiectul de lege asupra întregirei
venitelor preoţescl şi motivarea pe larg,
D-sa îşi va deschide cancelaria advocaţială jată tot-odată ca menajeră în casă. Pentru subit Duminecă sâra în Iaşi. Sâmbătă ţi­
în Făgăraş. — Felicitările nostre! informaţiunl a se adresa la Administraţia nuse încă un lung discurs în Senat asupra cu care ministrul Wlasics a presentat acel
proiect. Fiind cestiunea de actualitate,
diarului nostru. legei învăţământului. Consiliul de miniştri
Ajutore din fundaţiunea Andronic. Con cartea e de mare interes pentru preoţi, cum
sisţoriul archidieoesan din Sibiiu a votat a hotărît ca îmormentarea răposatului să se şi pentru toţi câţi se interesâză de sortea
facă pe cheltuiala statului.
în şedinţa sa plenară din Martie ajutorele Adunarea generală, a „Albinei . bisericei asupra căreia sunt aţintite unel­
14
din fundaţiunea Andronic pe sâma mese­ — La balotagiul pentru alegerea unui tirile contrarilor.
riaşilor români gr. or. „Telegraful Român“ Despre decursul adunărei generale a Senator la colegiul I de Covurlui (Galaţi) *
spune, că au cerut ajutore 422 meseriaşi; „Albinei“, ce s’a ţinut Luni în 16 (28) a fost ales conservatorul G. Panu cu 156 „România musicală ’, revistă artistică-
1
dintre cari au fost 70 măestri, 57 sodall şi Martie c., comunicăm după diarele române voturi contra guvernamentalului P. Macri, literară, ce apare în Bucurescî, Nr. 6 din
295 ucenici. Dintre aceştia au primit aju­ din Sibiiu următorele amănunte: care a primit numai 113 voturi. 15 Martie v. cuprinde: Poema română, de
tore : 27 măestri, 20 sodall şi 89 elevi, cu La adunare, care a fost condusă de Don Remi. — Organisarea învăţământului
totul 136. S’a distribuit pe sema tuturor preşedintele direcţiunii, d-1 L. Simonescu, — Alaltăieri s’a început la tribunalul musical în şcolele secundarea. — Alexandru
acestora suma de 5110 fl., şi anume la 6 au luat parte 59 acţionari, representând din Ilfov pertractarea procesului cămătari­ Flechtenmacher. — Cronica spectacolelor
măestri câte 100 fl., la alţi 6 câte 80 fl.» 2492 acţii cu 275 voturi. lor. In şedinţa dintâiîi s’a luat interogato­ de Ilie Demetreseu. — Seratele nostre de
şi la 15 măestri câte 50 fl., la 19 sodall Profitul curat al anului trecut, în riile acusaţilor. Don Remi. — Cronica musicală de C. M.
.câte 30 fl., la un sodal forte bine cualificat sumă de 124,788 fl. 96 cr., la propunerea Cordoneanu. — Corespondenţe: Causerie
100 fl., la 89 elevi câte 30 fl. Consideraţi direcţiunei s’a împărţit astfel: Acţionarilor
ffliiîţămită publică. Parisiene, de Sigismond; Chişineu de Gol­
au fost în prima linie cei orfani şi cu ates­ dividendă de 5°/ după capitalul social- dan. Unu, doi! versuri de Niger. — Perio­
0
tate de bună conduită şi de scolă, asemenea 30,000 fl.; membrilor direcţiunei, directo­ Braşov, 14 (26) Martie 1898. dicele artistice, de Udem. — Scirî scurte:
s’a avut în vedere a se face o împărţelă rului esecutiv, dirigentului filialei etc. 18°/ Cu ocasiunea şedinţei festive, ce s’a Din Străinătate; Din Ţâră. — Repertorul
0
justă după protopresbiterate. Au fost îm­ tantieme-17,068 fl. ; Associaţiunei pentru ţinut în 18 1. c., dată de societăţile dela şcolar. — Biobliografie.
părtăşiţi cu ajutore meseriaşi din 26 pro­ fondul „Casei naţionale“ 1000 fl.; remune- gimnasiul şi şcola comercială, s’au făcut
topresbiterate: Sibiiu (30), Braşov (10), Se­ raţiunl la practicanţi şi servitori 820 fl.; următorele oferte marinimose:
beş (9), Făgăraş (7), Sălişte (7), Orăştie (12), pentru scopuri de binefacere 6000 fl.; fon­ D-na E. A. PopovicI şi Internatul D I V E R S E .
A.-Iulia (6), Turda (6), Zarand (5), Abrud dului de pensiuni al funcţionarilor 5906 fl. Reuniunei femeilor române din Braşov câte
Femeile ca inventatore. Scriitorul eu-
(4), Agnita (4), Dobra (4), Oşorheifi (4), Si- 94 cr. (prin asta fondul de pensiuni s’a 5 fi. V. Oniţiă direct, şi N. N. câte 3 fl. gles Ellis Havelock într’un op al său maţ
ghişora (4), Câmpeni (3), Haţeg (3), Mediaş urcat la 123,997 fl. 24 cr.); fondului spe­ Sterie Stinghe, A. Vlaicu direct. D. Făgă-
(3>, Cluşiiî (2), Cohalm (2), Deva (2), Mer- cial de mservă 10,000 fl. (astfel fondul răşan prof. Liber, N. N., G. Şerban, I. recent despre economia naţională constată,
că cele mai multe industrii au fost inven­
curea (2), Reghin (2), Bistriţa (1), Deeş (1), special s’a urcat la 61,242 fl.); supra divi­ Burduloiu, Dr. E. Meţian, D-na M. Baiu-
Tlia (1), Lupşa (1). dendă acţionarilor 54,000 fl. (dividendă lescu, câte 2 fl. V. Voina prot. Oc. Sorescu tate de femei. In primul period de cultură,
scrie Havelock, bărbaţii se ocupau esclusiv
anului 1897 s’a urcat deci la 14 fl. de D-ra V. Papp câte fl. 1-50. D-na Munteanu
Advocaţî în contra guvernului. Camera acţiă, cu 2 fl. mai mult, ca anul trecut). cu purtarea răsboelor, cu vânatul şi cu
advocaţială din Budapesta în adunarea ge­ fl. 1-30. păstoritul; cu alte ocupaţiunl nu se înde-
Suma de 6000 fl. destinată pentru sco­
nerală ţinută dilele acestea a condamnat puri de binefacere s’a distribuit astfel:, Dum. Lupan, M. Voileanu prot. Dr. letniciau. Din contră însă, femeile erau
•cu multă înverşunare atentatele în contra 1) „Asociaţiunei transilvane pentru A. Mureşianu, Gr. Maior, P. Nemeşii!. D na avisate să îngrijâscă de diferitele tre­
u
libertăţii de vorbire, săvârşite în timpul din Christu, Dr. I. Bunea. D-na Duşoih, D-na buinţe ale vieţii şi aceste ocupaţiunl ale
trebuinţele şcolei de fete 1000 fl. 2) Scolei
urmă din partea autorităţilor administrative Săbădeanu, Diamandi Manole, D-na Bâr- lor le-au condus la diferite invenţiunî ca,
Reuniunei femeilor române din Sibiiu 300
■şi judecătorescl. Advocatul Dr. Vazsonyi a bucean, N. P. Petrescu, Bidu, Zănescu, P. de esemplu, cum să fiarbă, cum să lucreze
fl. 3) Pentru masa studenţilor 3000 fl. 4)
dis, că guvernul persecută pe advocaţî toc­ Internatului Reuniunei femeilor române din Budiu prof., Dr. Lemeni, V. Literat, G. pământul, cum să-şi gătâscă îmbrăcămintea
mai aşa, ca şi pressa. Vorbirea lui a fost Braşov 200 fl. 5) Asociaţ. pentru sprigini- Navrea, N. Navrea, G. Chelariâ prof., P. şi alte multe. Dâr şi în timpul din urmă
primită cu aplause generale şi sgomotose. Dan prof. D-na M. Branisce, D-na M. Cer­ multe invenţiunî, de mare importanţă, sunt
rea sodalilor etc. din Braşov 200 fl. 6i So-
nea, Ipol. Ilasevicî prof., D-na Yagner, I. a se atribui femeilor. Pe acest teren cu
Salarisarea preoţilor catolici din Ger­ cietăţei academice „România Jună“, taxă
mania. In camera prusiană a fost presentat de ctitor la internat, per fl. 1000, rata a Petric prot. A. Ciortea prof. G. Vătăşan deosebire se disting femeile englese.
prof., Dr. I. Blaga, Bureţea, N. N., V.
■dilele acestea noul proiect -de lege despre IlI-a 200 fl. 7) Societăţei „Petru Maior“, Prejmerean, V. Goldiş prof., I. Aron, N. Cât de sus sboră paserile?" Revista
salarisarea preoţilor catolici. In proiect se Budapesta 100 fl. 8) Alumneului din Timi- Bârsan, Dr. David, N. N., A. Dogar, Iarca, „Prometheus“ răspunde astfel la acâstă în­
prevede un salar minimal de 1500 mărci şora 100 fl. 9) Fundaţiunei „Nic. Zsiga“, Percea prof., N. Mocanu, Petru Pop câte trebare: Gând West H. a scrutat întune­
■(900 fl.) pentru fiă-care paroch definitiv, Beiuş 100 fl. !0) Fondului studenţilor să­ 1 fl. cimea lunei din 7 Octomvre 1895 în Bei­
plus cuartir seu bani de cuartir. Pe lângă raci din Braşov 100 fl. 11) Fondului stu­ Reveica Giuvălcă, Maria Baboe câte rut, a vădut o mulţime de paseri călătore
asta diferite venite, cari însă nu vor pute denţilor săraci din Blaşif! 100 fl. 12; Fon­ 80 cr., Axentie Severu 60 cr., Milenti 70 sburând timp de 4—8 secunde pe dinaintea
trece peste 600 mărci la an. Tot la 5 ani dului studenţilor dela gimnasiul din Brad lunei. Din acâsta West a calculat, că pa­
cr. R. Pascu, D-na Precup, D na Panţu,
salarul li-se va mări, astfel că după ce va 100 fl. 13) Reuniunei române de musică N. N., N. N. câte 60 cr. serile sboră la o înălţime de 8000—15,000
împlini 6 ani, vor ave 1900 mărci, după alţi din Sibiiu 100 fl. 14) Reuniunei de agri­ P. Haler, D-na Dariu, Bârsan, D-ra metri. Aceste cifre nu sunt exagerate, de-
5 ani 2300, apoi 26C0, 2900 şi după 25 de cultură, Sibiiu 100 fl. 15) Reuniunei pen­ Neguţ, D ra Sterian, G. Butnar, Ilustri- ârece şi Newton tot la astfel de resultate
ani de servicii! 3200 mărci (1 marcă 60 cr.) tru înfrumseţarea oraşului Sibiiu 50 fl. 16) tatea Sa Bran de Lemeni sen., Bran de a ajuns în scrutarea sa despre sborul pa­
Decă vre-o comună bisericâscă n’ar fi în Reuniunei pentru înfrumseţarea oraşului Lemeni jun , Grozea, Oancea, Iarca, Pruncu, serilor.
stare se dea preotului minimul salarului Braşov 50 fl. 17) Reuniunei higienice a co­ Pârvu, Lacea, Muntean, I Murăroi, I. Cununia sub pământ. Se scie, că omenii
precis, restul îl va suplini statul, spre care mitatului Sibiiu 50 fl. 18; G-remiului com. Pricu prof., Russu, C. Muşlea, Câpăţină, cei mai escentricl sunt Americanii. In Ame­
scop se vor lua în budget 3 milione 280 din Sibiiu pentru cursul de comptabilitate 50 Socol, Brenciu, Badiu, Pulpaşiu, Voina, rica e lucru detote dilele să-şi serbeze cineva
u
400 mărci în fiă-care an. împărţirea ajuto- fl. 19) Societăţei academice „Carmen Sylva , Flucuşî, D-na Bogdan, St. Stinghe jun., cununia pe tren, pe vapor, ba se urcă sus
relor dela stat însă se va face esclusiv prin Graz 50 fl. 20) Nenorociţilor prin foc din Ef. Muntean, N. N., D. Pop, E. Arefta, cu balonul şi acolo între nori încheiă ac­
episcopî şi consistdre, fără a-şî aroga statul Beclean 50 fl. N. N., N. N., N. Bogdan prof., A. Străvoi, tul cununiei ş. a. In timpul din urmă însă
mici o ingerinţă asupra biscricei. In consiliul de administraţiune au Petric, Eremia, D. Rădocea, Iosif Aron, o păreche a făcut aceea, la ce alt om pănă
fost realeşi pe un nou period de şese ani acum pote nici că s’a gândit Anume, în
Giadstone greu bolnav. Din Londra se D-ra Y. Moldovan, N. N., G Jaliu, D-ra
-scrie, că bătrânul bărbat de stat Giadstone membrii de pănă acum Ioan Papin proto- A. Dogar, D-ra T. Popoviciu, T. Nicolau, Kentucky doi amoresaţi, ca să scape de
presbiter si George Dima profesor, er ca împotrivirile părinţilor, şl au ales un aşa
e greu bolnav. Medicul curant, declară că D-ra Căpăţină, D-ra Neguţ, Mazuchi, N.
membru nou în direcţiune, în locul regre­ loc pentru a se cununa, unde omul ajunge
starea lui e desperată şi că nu se va mai Eremias, Hiemesch, D-na Luculeleţ câte
ânsănetoşa. tatului Hannia, a fost ales d-1 Dr. Iancu 50 cr. numai atunci, când într’adevăr nu iubesce
Meţian din Zernescî. mai mult. Tînăra păreche adecă s’a cunu­
0 statuă de femeiă într’o fântână. In In comitetul de supraveghiare, în locul I. Cocorandu, I. Eremia şi V. Micu nat într’o criptă. După ce preotul i-a dat
.comuna Hidliget din comitatul Timiş, nisce răposatului Dr. A. Brote, a fost ales d-1 câte 40 cr., Perşinar, P. Pitişiu. Voicu, E. binecuvântarea, tinerii însurăţei au eşit
omeni săpând la o fântână au dat la adân­ Dr. Liviu Bran de Lemeni. Furnică. N. Bădiţoi, I. Preşmerean, Şoner, ârăşlla suprafaţa pământului, presentându-se
cime de 47 de metri de statua unei femei. După adunarea generală a ţinut şi N. Furnică, Peligrad câte 30 cr., Grindu părinţilor, cari apoi au trebuit şi ei să se
Omenii nu voiră să sape fântâna aşa de direcţiunea o şedinţă, în care a fost ales sen. Grindu jun., Purcărea. Glodar, Res- învoiască.
afund, der ajungând la o afunclime de 15 preşedinte d-1 Iosif Sterca-Sulul iu în locul novean, Corbenciu, Pestrea, D. Râşnovean Leac contra divorţului. In Zîirich era
metri, au dat de o altă fântână vechiă, în d-lui L. Simonescu, care a demisionat. câte 20 cr. în vremea de demult un leac forte bun în
care au aflat statua de femeiă cu totul în- Venim şi pe acestă cale, ca în nu­ potriva divorţului. Tinăra păreche, care
tregă. Se scie, că Romanii înfrumseţau fân­ mele societăţilor, să aducem sincerile mul­ cerea despărţenie, era închisă pe timp de 14
tânile cu statue, astfel este posibil, ca acea Sein mărunte din România. ţumiri on. P. T. pentru sprijinul moral şi dile într’un turn pe malul lacului. Erau
• ' r
11 11
•statuă să fiă de pe timpul Romanilor. — Majestăţile Lor Regele şi Regina material manifestat faţa de societate cu acolo într’o cameră strimtă şi aveau un
ocasiunea şedinţei festive şi îl rugăm ca
Avis. In Pa-.s esistă o întreprindere, au hotărît să plece cjilele acestea la Ab- şi ’pe viitor se manifesteze aceleaşi senti­ singur pat, o singură farfurie, o singură
■care se ocupă cu mijlocirea şi vinderea di­ bazzia şi se nu lipsâscă din ţâră decât mente, ca şi pănă acum. lingură şi un singur pahar. Viaţa unuia
feritelor medalii şi diplome de esposiţiă. mult 15 dile. Probabil — elice „Timp.“ — N. Poteca, M. Navrea, atârna deci în totul de viaţa celuilalt. Dâcă
r
întreprinderea, ca să potă cu atât mai bine că absenţa Suveranilor din ţâră va coin­ cassar. , secret. după cele L4 dile soţii mai cereau divor­
pungăşi publicul credul, susţine şi o foiă, cide eu vacanţele de Paşti ale Parlamen­ ţul, li-se împlinea cererea. De obiceiîi însă
dela care are drept a pretinde fiă-care abo- tului. îşi luau de sâmă şi după câte-va dile de
nent să se publice un articul de laudă în — Sesiunea Corpurilor legiuitore a L c f e r a t u r ă . închisore cereau să li-se dea drumul, pe
favorul său. Fiind-că acâstă întreprindere fost prelungită până la 28 Martie in­ In „Tipografia Archidiecesană“ din motiv că s’au vindecat de pofta divor­
rtinde a pungăşi cu deosebire publicul in­ clusiv. Sibiiu a apărut „Dotaţiunea cleruluV, apre- ţului.

\