Page 73 - 1898-03
P. 73
t
KEDACŢIUNEA, „gazeta“ i in icare ji.
ese
Aaministraţiiiiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sdse luni
6 fI., pe troi luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fi. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, po şdse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorolo Birouri de anunciuri: Se prenumeră la tote ofi-
In Viona: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augonfold & Emorich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. ■ Abonamentul pentrn Braşov
InBudnpesta: A.V. Qoldder- Admmidraţiunea, Piaţa mare,
gor, Ekstoin Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyi & Llebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fi., pe trei luni 2 fl 50 or.
riă garmonrl pe o col Ană 6 cr. Cu dusulîh casă: Pe un an
si 30 or. timbra pontru o pu J&. TT X, SBHBWP «Mwta Dam mm 12 fl„ pe 6 lur.î 6 fi., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 cr. s6u jO bani. sunt a se plăti înainte.
I r . 6 3 Braşov, Vineri 20 larîie (1 April)
Enunciaţiunea Bucovinenilor. tenţa de drept a unei naţionalităţi drâptă considerare dorinţele îndrep siţiă independentă şi nepreocupată faţă cu
române şi în tot Românul naţiona tăţite şi drepte ale Românilor din guvernul.
[n camera deputaţilor din Viena list se presupune un vrăşmaş al sta Bucovina. Limbagiul acesta este clar Deputatul Dassynski (social-democrat)
s'a continuat alaltă-erî discuBÎunea tului. şi bărbătesc şi însemnătatea lui se dice, că din totă declaraţia ministrului-preşe-
asupra declarării guvernului Thun. Se trecem dâr la discusiunea, ridică prin constatarea, ce o făcu dinte resultă numai atâta clar, că voesce
In şedinţa acâsta, de Marţi, au vor despre care voim se vorbim. Şi de dl Lupul faţă cu acelaşi guvern, că pactul, cu Ungaria (Ilaritate în stânga);
bit leaderii partidei germane pro rândul acesta s’a vecjut mare deose Românii din Bucovina n’au întâm tote celelalte sunt dictate numai de nece
gresiste, ai Slavilor de sud, ai so bire de vederi şi de nisuinţe ale di pinat pană acuma nici o considerare sitatea momentului. Contele Tbun promite
cial democraţilor, ai creştinilor-so- feritelor partide. Clubul Românilor a dreptelor lor dorinţe. a trata parlamentul constituţional delicat
cialî, ai mardor proprietari conser bucovineni, cum se vede din espn- Ceea ce i-se cere guvernului din şi cu îngrijire. Vorbitorul nu scie, câţi îi
vativi. şi loile vienese au putut se nerile clare şi temeinice ale d-lui partea representanţilor Românilor vor merge pe cleib, probabil; că jumătate
mai observe în raporturile lor, că deputat Lupul, este firm hotărît de bucovineni este, ca se dea dovedi din partide se vor duce. Oposiţiunea însă
„dorinţele micului grup al Români a lupta pentru marile principii ale nu numai cu cuvinte şi promisiuni şi în deosebi partida socialistă va rămână
41
lor le a representat deputatul Lupul . autonomiei regateloi şi ţârilor, şi al găle, ci şi cu fapte neresturnabile, pe lângă popor şi pe lângă interesele sale.
Este îmbucurător, că Românii egalei îndreptăţiri între tote popă- că asigurarea lui făcută prin graiul Vechia Austriă este în agoniă; partidele
din Bucovina se validitâză ast fel rele şi naţionalităţile din imperiu, contelui Thun, cumcâ va precede boerescl (de Junkerî) vor să-şi susţină ve
în parlament, deşi deputaţii lor sunt cari sunt depuse în proiectul de după principiul dreptăţii faţă cu tote chiul privilegiu, şi spre scopul acesta pro
puţini la numer, şi faptul acesta în adresă al majorităţii parlamentului. poporele şi cu toţi locuitorii statului, vocă ura înfricoşată naţională şi cea mai
sine e deja fdrte semnificativ pentru Ei sunt der decişi a rămâne în le este seriosă şi sinceră. negră reacţiune.
spiritul, ce domnesce în parlamentul gătură cu majoritatea pe câtă vreme Nu putem, decât ee dorim din Spune apoi, că Cehii tineri, cari odi-
şi în guvernul din Austria, care spi acăsta va susţină şi apăra acele prin adâncul i n i m i i , ca enunciaţiunile nioră l’au combătut vehement pe contele
rit este diametral opus spiritului, ce cipii. - , aceste bărbătesc! ale clubului român Thun, acum se portă cu atâta prudenţă de
prevaleză în partea ungară a mo- Trebne se se scie, că majori din Camera vienesă se fiă aureola stat şi moderaţiune faţă cu el, şi amin-
narchiei. tatea din cestiune nu pbrtă acel unei ere de lupte energice şi de is- tesce, că cum au fost persecutaţi în Boe-
Aşa este. Românii din Buco timbru guvernamental, pe care îl bânde gloriâae naţionale ale fraţilor mia socialiştii cehi mai ales pe timpul
vina abia fac atâtea sute de mii, vedem imprimat pe fruntea mame- noştri din Bucovina. stării de asediu. Se miră cum Cehii au ui
câte milione formâza Românii din lucilor din parlamentul lui Banffy. tat de acesta.
Ardeal, Bănat şi Ţâra ungurâscă şi Ea s’a format de sine din gruparea Mai departe afirmă, că social-demo- '
totuşi ei au şi pot avâ un cuvânt şi contactul partidelor camerei fără Din „Reichsrath“-ul austriac. oraţii sunt aprope singura partidă susţii-
pentru apărarea posiţiei lor de drept ca guvernul se fi avut o influinţă tore de stat (Voci la socialişti: Aşa e!
şi a intereselor lor viitâre naţionale directă asupra acestei formări. De In şedinţa dela ‘29 Martie n. a par Rîseteh Ei sunt o partidă poliglotă: Ru
în concertul popbrelor imperiului aus aici vine, că programul majorităţii lamentului din Yiena s’a continuat desba- teni, Cehi, Poloni şi Germani şed la olaltă.
triac. Cine întrâbă înse în dieta un nici nu este identic cu programul terea asupra declaraţiunei-program a mi Noi am aflat talismanul spre a uni tote
gară, decă mai esistă său vor se guvernului. nistrului preşedinte Thun. La desbaterea naţiunile asmuţate sub o mare devisă pro
esiste miiionele de Români în acest Acăsta sa vede şi din declara acesta a luat mai întâiu cuventul: gresistă, sub un steg, care însemnă ceva
stat? Cui ii pasă, decă interesele ţia d-lui Lupul, der mai vârtos din Menger, care declara în numele par pentru viitorul societăţii omenescl, de ale
acestora sunt şi pot fi representate şi aceea a contelui Palffy, represen- tidei sale, că. nu va pute domni ordine uni într'o mişcare, ce are a se ocupa cu
apărate în parlament, ori nu? Era tantul marilor proprietari conserva binecuvântată în stat, câtă vreme un po ceva mai mare, decât de a-şl sparge reci
o vieme, când şovinismului unguresc tivi, care a accentuat, că partidul por ca Germanii sunt periclitaţi în cele proc capetele. Decă Austria are o problemă
nu-i crescuseră cdrnele încă aşa de lui ţinând cu tărie la majoritate îşi mai sfinte dreptur . Declară deci în numele istorică, acesta este tocmai întemeiarea unei
mari şi când tot se mai aflau în va conserva deplina independenţă aderenţilor sH, că se vor pw ta cu cea mai mare alianţe federative a poporelor libere şi
dietă câţiva deputaţi naţionalişti ro în tote direcţiunile, stăruind pentru neîncredere şi vor lua cea mai hoiărîtâ posiţiâ egal îndreptăţite şi acesta este singura so-
mâni din Bănat şi părţile ungurene. realisarea programului seu. contra actualului ministeriu, precum şi con ■ luţiune practică a acestei cestiunl.
Der cine a mai pomenit, ca vi’unul Cam în acelaşi spirit de inde tra tuturor ministeriilor, până când nu vor In Boemia lupta naţională a ajuns
dintre ei ee fiă ales seu şi numai pendenţă al majorităţii a formulat vede, că desfiinţându-se ordonanţele de pănă la demenţă, mai departe nu e posibil
propus la vre-o demnitate în biroul şi deputatul Lupul vederile şi pos limbă, se vor realisa dreptele pretensiunl a merge. Priviţi numai raporturile la Slavii
Camerei, cum s’a întâmplat decu- tulatele clubului român din Cameră, ale Germanilor. de sud şi veţi afla, că aceste colivii, ale
rend în Camera vienesă, alegându-se (jicând, că acest club va fi gata a regatelor şi ţărilor, sunt tot numai colivii
Românul cav. de Lupul chiar în sprijini guvernul în tăte nisuinţele In privinţa tacticei, partida îşi reservă pentru nebuni (Aplause la social-democraţî),
postul îusemuat şi onorific de vice sale, pe câtă vreme şi întru cât ele absolut mână liberă şi la cas de nevoie cari stau se-şl taie verigatele. Tot mai mult
preşedinte al Camerei? consună cu vederile Românilor şi va recurge la cele mai estreme mijloci par se desvoltă tendinţele centrifugale. Polonii
De ce am mai perde înse cu sunt şi ale lor; dâr clubul român lamentare. ochiesc la Varşovia, Rutenii la Chiev, Ro
vinte, când este sciut, că în dieta mai aşteptă, că şi guvernul va fi SustercicT declara apoi în numele Sla mânii la BucurescI, Cehii voesc să se rupă
ungară nici nu se recundsce exis gata de a promova şi de a lua în vilor de Sud, că partida acestora ia po- dela stat şi să se isoleze şi Germanii ne-au
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 stau gata în tot momentul 100.000 Săcui Şerbi, cu două tunuri de câte şâse punţi, maghiar rogă pe comandantul general din
2
armaţi' ). se apropiă de Carloveţ" ). Ardeal, Br. Puclmer, ca acesţa imediat se
1
Intre astfel de împrejurări, Maghiarii ordone Săcuilor de-a pleca spre Ungaria,
Să vedem însă, după atâtea amenin
Cum s’a distins ţări, ce feciori de sută erau Săcuii, şi cum fură siliţi să trimită contra acelora putere fără a încerca cel mai mic pas de împo
trivire.
s’au purtat ei în 1848? armată, şi mai întâih hotărîră a trimite ba-
u
batalionul I grănifăresc năsendean talione de Săcui. La acestea „Gas. de Trans. în Nr. 41
In anii 1348/49? In articolii întitulaţi „ Grăniţerii români Preşedintele ministeriului maghiar din din 1848 observă bine nimerit următorele:
De în 1848“ şi publicaţi în Nrii 241—243 ai Pesta, contele Batthyunyi, trimise în acest „Acum vor prinde forte bine cele 100.010
Vlrgil Şotropa. „Gas. TransA din 1897, am amintit de răs- înţeles două provocări: una cătră Săcui, er Săcui, cu cari ne ameninţă nouă Românilor
44
44
a
cola Croaţilor şi Şerbilor, cari, jurând la alta cătră comandantul general din Sibiiu, „Controlorul (Ellen(ir ) din Cluşiu .
1. Introducere. Grăniţerii săcui şi isprăvile Petruvaradin cea mai neclintită credinţă Baron Anton Puchner. In cea d’întâiu rogă >v Şi în adevăr, ce să vecii? O parte în
lor în 1848. câtră împăratul şi casa domnitore, botărîră pe Secui, ca, în urma legăturilor naţionale semnată dintre grăniţerii săcui se opuseră
încă înainte de ţinerea adunării me să se opună din tote puterile tendinţelor şi a intereselor comune, ce esistă între Ma ordinelor ministerului maghiar şi nu voiră
1
morabile dela Blaşiu, în 3/15 Maih 1848, de contopire cu Ungaria. Comisarul regesc ghiari şi Săcui, să ia în considerare peri să iesâ din Săcuime ) spre a pleca contra
Maghiarii ameninţau prin foile lor cu 80.000 Hrabovsky, trimis în Croaţia, ca să facă in- colul, ce ameninţă în momentele de faţă Serbo-Croaţilor; er aceia dintre ei, cari se
Săcui, decă Românii vor mai fantasa de o vestigaţiuni, observă în raportele sale dela naţiunea maghiară din Ungaria din partea înduplecară a eşi, comiseră atât în drumul
„a patra naţiune , şi decă nu se vor su 13 şi 15 Iunie 1848 cătră ministeriul ma unor naţionalităţi străine; şi fără întârdiare lor, cât şi prin diferitele garnisone, mulţime
44
pune necondiţionat „uniunei 141 ). Deputatul ghiar din Buda, că Croaţii şi Serbii „nu să grăbâscă a-se împreuna ou armata ma de escese şi brutalităţi.
Pălfi declara pe faţă în făimosa dietă dela vreu să scie în nici o privinţă despre mi ghiară, concentrată la Seghedin în număr Astfel o diviziă (două companii) de
44
30 Maiă, ţinută în Cluşiu, că aceia, cari nisterul maghiar şi despre legile maghiare , de 12.000 gardişti şi honvedî, şi apoi cu Săcui, trecend cătră Sibiiu, la Arpatac bat-
vor face oposiţiune uniunei, vor fi tractaţi şi că „o armată de 16 — 16 mii de Croato- acesta împreună să plece contra inimicului. jocuriră şi maltratară pe mai mulţi Români,
44
ca răsvrătitorl („bujtogato7c /, şi contra lor In a doua provocare, ministrul-preşedinte dintre cari pe unul îl puşcai’ă printr’o falcă,
2 ) „Erdelyi Hirado“ dela 16 Maia, şi „Ellenor“
u
>) „Gaz. de Trans. Nr. 16 din 1848. Nr. 7 din 1848. ') „Gaz. de Trans. Nr. 49 din 1848, ’) „Gaz. de Trans. Nr. 32 din 1848.
u
