Page 74 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 63 —1898.

asigurat în prima di a acestei desbaterl: mocraţii şi lucrătorii lor şi să-i fotogra- aici sinodul protopresbiteral al tractului principele George guvernator în insula
Vedeţi numai să nu ne faceţi vr’un rău, feze, ca pe nisce femei publice (Aplause în Geoagiu. La orele 2. d. a. s’a început si­ Creta, chiar şi in contra învoirei Sulta­
căci atunci vine marele unchiaş cu marea stânga). Dâcă am fost vre-odată îndreptă­ nodul în sala şcolei nostre. Peste ’/î d® nului.
bâtă şi cu cei 50,000,000 de omeni după ţiţi a trage un cordon în contra unei oră patru gendarmî, în frunte cu sergentul
el. Acesta de sigur ne va ajuta în năca- peste (ciume), atunci trebue să-l tragem în Nagy Sdndor din Hârău, năvălesc în sală, SCIRILE DILEI.
sul nostru! Uitaţi-vă la Italieni! Este aşa contra „Pestei", un cordon moral, pentru însoţiţi de primarul comunal Segesvari Jânos
de mult de când a fost combătută sânge­ ca spiritul ucigătorilor de ţărani de din­ şi notarul Marschallco Istvdn — şi disolvă — 19 (81) Martie.
ros irredenta italiană ? Slavii de sud visâză colo să nu străbată şi în Austria (Aplause adunarea preoţilor pe motiv, că nu ar fi Un memorand al emigranţilor ungari
cel puţin din timp în timp de o Croaţiă în stânga). însciinţată la autorităţile politice. Totodată din America. Intre număroşii emigranţi din
mare, seu de o Slavoniă mare (Ilaritate). Schneider: Der să rămână şi Jidovii gendarmii confiscă tote actele oficiose, ce Unguria aflători în America s’a pornit o
Ba chiar şi Evreii graviteză spre Palestina acolo! se aflau pe masa presidială. Interpelaţi asu­ mişcare pe cât de caracteristică, pe atât şi
(Rîsete Sgomotose. Antisemiţii strigă: Se DassynsJci: De ce ne trebue tote aces­ pra volniciei, gendarmii spun, că au ordin de interesantă. Vre-o 18 reuniuni ale lor,
se ducă numai cu toţii). Chiar şi acâstă na­ tea? Pentru ca d-nii Andrassy, deputaţii dela viceşpanid; dendgă inse de a areta ordi­ au hotărît adecă să adreseze un memorand
ţiune desnaţionalisată îşi cjice, că decă toţi unguri şi pressa maghiai'ă să-şi bată joc de nul. Agitaţia în întreg jurul e mare. S’a cătră camera din Pesta, prin care să câră
voiescsă se scape de aici, dela Viena, dela Austriacii cei proşti, cari se lasă să fiă făcut raport la Consistorul din Sibiiu, ce­ în favorul fraţilor lor din Ungaria introdu­
Praga, dela Cracovia, voesc să fugă şi esploataţi, cari încuviinţeză Ungurilor o ar­ rând scut în contra acestei ne mai pome­ cerea sufragiului universal. Se dice, că me­
Evrei din Austria. Ducă-se numai! Ce le-ar mată de un milion, fără ca aceştia să porte nite brutalităţii morandul e deja gata şi acum se adună
conveni lor, pote nu ar conveni lui Banffy, sarcinele în părţi egale. Decă Ungurii au o subscrierile pentru el. S’au şi adunat vre-o
seu unora din Austria... astfel de fuduliă de putere mare, să-şi plă- Proiectele pentru pact. Ieri am 14,000 de subscrieri, der conducătorii miş-
DassynsJci ridică apoi postulatul votu­ tâscă ei înşişi armata (Aplause vii în stânga), arătat, că proiectele despre pactul econo­ cărei speră să potă aduna 30—40 mii de
lui universal şi atacă vehement partida noi nu avem trebuinţă să liferăm încă; şi mic şi financiar, 19 la număr, dintre cele subscrieri. Memorandul se va trimite ca­
aristocrată polonă, care se îmbogăţesce pe mai mulţi gâdi în contra poporului Unga­ două state dualiste, erau să fiă depuse pe merei cam prin luna lui Iunie. Lângă me­
pielea ţăranului galiţian, care e încă ne­ riei. (Aplause repeţite.) biroul camerei din Budapesta jdeja în şe­ morand va fi alăturată şi un fel de „obli-
cult, analfabet şi trăesce într’o miseriă Sfîrşesee prin a face apoteosa revo­ dinţa dela 29 1. c. Acesta însă nu s’a în­ gaţiune , ai căreia subscriitori, de-aseme-
u
mare ete. luţi unii din 1848, care reamintesce sângele tâmplat. Care e causa nu se pote sci încă nea în număr forte considerabil, se obligă
roşu, ce a curs pe stradele Vienei pentru
Vorbesce mai departe asupra pactului positiv. piarele unguresc! aruncă totă vina a se reîntorce în „scumpa lor patriă", în
libertatea şi frăţietatea între omenii aces­
cu Ungaria. Social-democraţii, elice, n’au asupra guvernului austriac. Oficiosul „Fretn- caşul, când postulatele din memorand ar fi
necesitate de a pacta cu guvernul ungu­ tui stat. denhlatt din Viena confirmă scirea, ce am realisate. „Obligaţiunea" termină cu carac-
u
resc, care mai în fiă-care săptămână co­ I. cav. de Lupul declară în numele adus’o ieri, că proiectele se vor pune spre teristicele cuvinte : „pe cat timp însă nu sunt
mite omoruri între ţăranii pacinicl (Aplause clubului român bucovinen, că acesta ade- desbatere în cele două camere din Viena drepturi, nu este nici patria /"
la social-democraţi). Cu acest guvern, care reză la principiile fundamentale politice şi Peşta numai în 20 ori 21 Aprilie, adecă
îşi clădesce totă puterea în parlament pe cuprinse în proiectul de adresă. Românii după Pasci. Proces de pressă. „Peşti Naplo“ de
3 milione de fl. (Forte bine! în stânga), bucovineni au două postulate: deplina au­ ttdî aduce scirea, că procuratura din Cluşifi
c’un guvern al forţei, c’un guvern, care tonomia a regatelor şi ţârilor şi egala în­ ar fi intentat proces de pressă contra foiei
are moralul unui hoţ de bani privaţi ai dreptăţire a tuturor rasselor de popdre şi a DIN A F A R A . săsesc! locale „Kronstădter Zeitung pe mo­
u
cetăţenilor statului (Viue aplause în stânga). naţionalităţilor imperiului. Un comunicat rusesc privitor la în­ tiv, că într’un articul ce l’a publicat din
Aceşti omeni, cari au voit să dea bravu­ Restabilirea raporturilor normale par­ incidentul demonstraţiilor dela 15 Martie n.
voiala dintre Rusia şi China spune, că con­
lui Picquart o sabiă de onore (Ilaritate), lamentare e reclamată de autoritatea, dem­ tractul de arendare a porturilor ArtJiur şi din Braşov, ar fi vătămat „naţia maghiară".
cari sunt atât de sensibili, încât trimit bom­ nitatea şi posiţia de mare putere a impe­ Talien-Van şi a teritoriilor dintre aceste — Aceeaşi foie spune, că şi tribunalul din
băne copiilor sărmanului Dreyfus, aceşti riului. Aceste consideraţiunî urgiteză şi loc va ave ocasiă să se ocupe cu „caşul
două porturi, pe timp de 25 de ani, a fost
u
omeni jăfuesc, ucid şi sugrumă pe ţăranii necesitatea, ca pactul cu Ungaria să se acesta (adecă cu demonstraţiile şi arestă­
subscris în 27 Martie n. Terminul de 25
şi muncitorii lor (Aplause vii în stânga), încheie cât mai curând, firesce, pe basă rile ce s’au făcut), deore-ce individul S.
ani se pote prelungi prin o nouă învoială
aceşti omeni voesc să nimicescă cu forţa dreptă. între guvernele din Peterburg şi Peldng. Ilajdu, despre care seim că intervenind în
brutală o mare ideie umană (Strigări în Noi, — sfîrşi vorbitorul — nu trebue Comunicatul dice, că învoiala acesta este favorul demonstranţilor gălăgioşi a fost
stânga: Pe care nu o înţeleg, Sfinte Si- să privim la nimic, cum a accentuat unul arestat şi el, a înaintat arătare penală pe
firesca urmare a raporturilor amicabile
mione !*) Ilaritate). dintre vorbitori, nici în drepta, nici în dintre Rusia şi China, er faptul, că arma­ motivul abusului de oficiu contra organe­
' Pentru aceşti omeni nu e nimic sfânt, stânga, nici la Bucurescî, nici la Moscva, nici tele rusesc! au ocupat în linişte şi pace lor poliţiei, cari la 15 Martie şi-au ţinut
decât capitalul. Nu esistă o clică mai esploa- la Berlin. Noi cu toţii suntem credincioşi porturile şi acestă parte a teritoriului de datorie a susţinea ordinea şi a pune
tatore până la sânge şi care să batjocu- şi buni austriacl şi vrem să rămânem aceia. chines dovedesce, că guvernul chines capăt scandalelor.
rescă ori ce sentiment, decât cum este ac­ Decă privim ore încătrova, atunci privim scie să aprecieze adevărata imporanţă
tualul guvern al lui Banffy (Vii aplause la acela, care împarte dreptatea tuturora. a contractului. Rusia va respecta drepturile Alegere de paroch în Cristian. Dumi­
la social-democraţi şi în stânga estremă). (Aplause vii pe băncile Românilor). de suveranitate ale Chinei asupra acestor neca trecută s’a făcut alegerea de paroch
Domnilor ! Avem noi lipsă să încheiam un Scheicher (social democrat): pi de di puncte maritime, prin ceea-ce se dă posi­ pentru parochia vacantă Cristian de lângă
Braşov. Dintre şese candidaţi, a fost ales
contract cu acest soiţi de omeni? Noi so­ vedem eu durere de ce fel de sorte sunt bilitatea, ca năile tuturor statelor să potă cu unanimitatea voturilor d-1 Virgil Pop,
cial-democraţii, poporul, trebue să întărim împărtăşiţi fraţii noştri germani de peste circula în portul Talien-Van, ceea-ce va
şi mai mult pe aceşti omeni, pentru ca Laita. Germanii liberali de odinioră cre­ da un mare avent comerciului lumei. paroch în Veneţia inferioră.
să-şi împusce ţăranii lor şi mai uşor deau încă la timpul său în liberalismul ur­ 4= Strămutarea Academiei din Şemniţ la
şi mai comod, să-şi jăfuescă social-de- maşilor hunilor şi rassele rudite germane Budapeşta. încă anul trecut, cu ocasiunea
au fost date pradă bunului plac al Maghia- Conflictul dintre Spania şi Statele- congresului minerilor din Ungaria, preşe­
Unite pare a fi luat de două dile încoce un
*) Alusiune la ministrul-preşedinte iilor. Adi însă am ajuns pănă acolo, încât dintele acelui congres, Alexandru Wekerle,
Banffy, care, vrând să amintescă în cameră un anumit Tcllccs Simon, preşedintele reu- caracter mai blând. Atât din Madrid, cât Jisese, că guvernul unguresc are de gând
de celebrul economist frances Saint-Simon, şi din Washington se vestesce, că conflic­
a dis unguresce Szent Simon, adecă sfântul niunei de maghiarisarea numelor, a scris o tul va pute fi aplanat pe cale pacinică. să strămute Academia din Şemniţ la Bu­
Simion. — Red. cărticică despre maghiarisarea numelor de dapeşta. Acum se vorbesce, că în adevăr,
comune şi persone, şi acestă cărticică mi­ Seim, că Mac-Kinley pregătesce un proiect, academia de forestieriă va fi strămutată
în care se va dice, că Statele-Unite, purce-
nisteriul unguresc a trimis’o autorităţilor şi în timpul cel mai scurt la Budapeşta, pe
dând din sentimentul pur al umanităţii,
pe altul priu nas, er pe o femeiă o chinuiră oficiilor însoţită de un ordin. Americanii se sară în ajutorarea cu bani a când academia de metalurgia şi montanis-
în modul cel mai neruşinat. La Nocric sfă- Totă miseria şi ruşinea, ce a trebuit poporaţiunei misere de pe insula Cuba. Se tică vor rămâne tot la Şemniţ.
rîmară pajura împărătescă şi inspectorului să le luăm în timpul din urmă asupra nos- susţinea, că guvernul spaniol nu va suferi Lin ă telefonici între Budapeşta —
de păduri de acolo îi rupseră de pe piept tră, le-am purtat in majorem gloriam Ilun- o astfel de procedură. Acum însă, după Cluşili — Braşov. După o decisiune a mi­
cocarda austriacă, între cele mai urîte în­ gariae. Vreţi să ne faceţi de nou tributarii soirile ce sosesc din Madrid, guvernul spa­ nistrului de cotnercifi, se va construi o
jurături la adresa împăratului. Pe un fecior Maghiarilor pe timp îndelungat? Nu ne niol ar fi învoit, ca Statele-Unite să ajuto­ liniă telefonică între Budapeşta, Cluşitî şi
de Sas, care trecea călare pe lângă ei, au- predicaţi pururea patriotismul şi conside­ reze pe locuitorii scăpătaţi ai insulei. Cu Braşov.
clându-l vorbind săsesce, îl traseră jos de raţia faţă de necesităţile de stat. Ce i ce acesta s’ar mulţămi şi Americanii, şi un
pe cal şi-l bătură în modul cel mai tiran.’) vor s’o predice acesta, mergă şi o spună pericul al isbucnirii răsboiul s’ar pute ast­ A mâncat ciuperci. Din comuna Lât-
Pănă în 20 Iulie 1848 putură fi scose lui Banffy. Noi n’avem nici o causă de a fel evita. Dâr cu tote acestea starea lucru­ vânyos se scrie, că notarul cercual din
cu mare greu numai trei companii de Săcui despoia şi pe mai departe poporul. Nici rilor nu este tocmai trandafirie. Republi­ acea comună de un timp încoce se închi-
pănă la Turda, şi de aci spre Seghedin; şi Cehilor şi Polonilor nu le pote fi lucru canii americani şi democraţii — după cum puesce, că e cocoş, se urcă prin pomi,
chiar şi dintre aceştia, 80 inşi se întdrseră plăcut, când văd, că „omul maghiar" pâ- i-se vestesce lui „Daily Chronicle din Was­ bate din pălmi ca cocoşul din aripi şi cântă
u
dela mijlocul drumului în Săcuime; âr re­ şesce cu superbiă înainte şi progreseză peste hington — sunt iritaţi contra lui Mac- „cucuri i-i-gu-u-u!" Nenorocitul notar a
gimentul săcuesc din Ciuc (Csik) nu voia capul nostru al tuturoVa. Ar trebui să re- Kinley, pe care-1 califică de slab şi laş în mâncat la anul nou ciuperci uscate şi de-
nici decum să plece spre Ungaria, dicând cuuoscă (Cehii şi Polonii) că de sub jugul faţa importanţei momentului. Majoritatea atunci i-s’a turburat mintea.
„curagioşii“ grăniţeri săcui, că ei din patria maghiar nu vom pute scăpa, decât evitând Americanilor nu vre să scie decât de Publicului, care sufere de durere de
lor nu sunt datori a se depărta. ) desconcentrarea dintre noi. proclamarea independenţei Cubei şi sunt dinţi suntem rugaţi a-i comunica, că d-1
2
După tote acestea era acum întreba­ Decă n’ar fi Jidanii, de mult s’ar fi absolut contra a se impune resculaţilor un Dr. William Raupert, dentist, caro a pe­
rea, că cine să mergă contra Oroaţilpr şi încheiat pactul. Acesta se ş’o gândâscă armistiţiu. E caracteristic mai departe, că trecut mai mult timp la cură în Abbazzia,
Şerbilor, după ce Săcuii nu cam aveau voiă acei domni, cari pacteză cu Jidovii. Ma­ tdte diarele din New-York au avut în frun­ din 7 Aprilie n. c. erăşl îşi va continua
să iesă din Ardeal, er Maghiarilor nu le ghiarii iubesc mai mult pe Jidovi decât pe tea numerilor din urmă tipărit cu litere în Braşov activitatea sa de dentist.
prea convenea să-şi verse sângele? noi, fiind-că Ungaria este astădi regnum mari cuvântul: pace. In urma acesta cur­
Ministeriul maghiar iscodi însă în grabă messianum, unde Jidovii o au atât de bine, sul hârtiilor de valore la bursă s’a ridicat 1. Aplicarea multiplă Nu esistă mijloc mai
o modalitate pentru a se ajutora; îi trăsni ca brânza în burduf. bun, care se pdte aplica la diferite caşuri, ca
în mod însemnat. MoUs Franzbrantxvein care alină durerile, intă-
adecă prin minte, că dor’ are la disposiţie * resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos
regimentele române grăniţăresci şi le pote Un sinod protopopesc disolvat de Din Petersburg i-se anunţă lui „Kol- băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura cjîlnic
arunca pe aceste în foc. prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantul
gendarmi. Din comuna Hondol ’i se co­ nische Ztg." urmâtorele referitor la candi­
(Va urma.) curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
u
munică „Tribunei" cu data 28 Martie n. datura principelui George: „Novoje Wremia
provincie să se ceră espresă preparatele lui Moli,
’) „Gaz. de Trans.“ Nr. 40 din 1848. următorul cas revoltător: confirmă scirea, că Rusia, Francia şi An­ provăcjute cu marca de contravenţie şi subscriere.
u
2 ) „Gaz. de Trans. Nr. 58 şi 59 din 1348. „Pe ieri, Duminecă, a fost convocat glia au hotărît în comun, de a numi pe