Page 75 - 1898-03

Nr. C3—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Congregaţiunea din Deva. L. Hossu. D-sa arătă cu acelaşi succes ne- cutată sub direcţiunea compositorului, în orizontul musical al României ca o stea
corectitatea în formă a propunerei comisiu­ concertul simfonic de Dumineca trecută ne neperitâre.
(Afacerea Saşilor dela Orăştiă.)
nei permanente şi din punct de vedere ju­ arată, că ceasul deşteptărei a sunat. Musica instrumentală română a născut!
Deva, 30 Martie n. ridic. Emoţiunea ce a cuprins publicul, care Treba nostră este, de acum înainte, să o
S’au încercat şi câţiva UnguraşI din umplea sala Ateneului la audul operei tâ­
In şedinţa de ac]I a congregaţiunei crescem cu iubire, altoind’o pe arborul
Orăştie să spună ceva, dâr s’au blamat prost nărului compositor este firâscă şi mi-a um­
comitatului Hunedorei s’au presentat forte străvechii! şi roditor al musicei nostre po­
de tot, căci nimeni n’a putut înţelege ce plut sufletul de bucuriă, căci mi-a dat do­ porale. Arutnev.
puţini membri atât din partea Ungurilor, au voit să dică.
cât şi din partea Românilor. vada, că sub o aparenţă de indiferentism,
Astfel au urmat desbaterile atât în fiă-care Român are în inima sa o strună
Erau 103' obiecte puse la ordinea clilei- şedinţa publică, cât şi mai târejiu în „şe­ ULTIME SOIRI.
Desbaterile fau fost însă forte lâncede, — simţitore, care la un moment dat vibreză cu
u
dinţa secretâ , căci se deşertase galeria). putere, când e vorba de cestiunl naţionale. budapesta, 31 Martie. Tinerimea
se vede, că şi Ungurilor li-s’a urît de co­
Resultatul a fost, că dintre 76 membri Nu voiesc prin acesta să dic, că acla- universitară maghiară într’o adunare
mediile administrative.
presenţî, 57 au votat pentru propunerile co­ maţiunile, care au isbucnit după poema sgomotbsa, ce a ţinut’o ac}I, a decis
Partea cea mai interesantă a format’o a nu serba cţiua de 11 Aprilie. Parte
-discuţia asupra cunoscutei cause a Saşilor misiunei permanente, er 19 contra. simfonică a lui Enescu a fost numai resul­ dintre studenţi au plecat Ja clubul
■dela Orăştiă. Cetitorilor „Gazetei Transil­ Astfel s’a hotărît deci să se anuleze tatul şovinismului. Opera lui cuprinde des­ liberal, ca se demonstreze în contra
tule calităţi pentru a fi aplaudată şi admi­
vaniei le este cunoscut, că „Saşii verdî“ hotărirea din cestiune a representanţei din guvernului. Poliţia înse i-a împrăs-
■din Orăştie împreună cu membrii români Orăştie, er contra primarului să se ordoneze rată chiar fără împrejurarea, că este a unui ciat.
ceruseră dela primarul Acker din Orăştie cercetare disciplinară. Cu alte cuvinte, com­ compositor român şi conţine melodii ro­ Londra, 30 Martie. Din Was­
se convoce o adunare extra-ordinară a repi'e- patrioţii saşi, cărora li a plăcut a se pitula, mânesc!; dovadă primirea ce ’i-s’a făcut la hington se telegraleză, că amândouă
sentanţei opidane, în care au protestat la tim­ au fost bătuţi de ceata Maghiarilor, cărora Paris şi modul cum o apreţieză pressa partidele Congresului sunt fârte ne*
pul său, contra proiectului de lege despre li-se închină cu atâta smereniă. francesă. Der aci, la noi, se adaugă la suc­
maghiarisarea numelor comunelor. Membrii A urmat în fine desbaterea celorlalte cesul artistic şi acel simţământ legitim de mulţămite cu modul de soluţiune a
maghiari, ajunşi în minoritate, au alergat obiecte, peste cari ca de obiceiă, s’a trecut mândriă naţională şi de bucurie sufletescă, conflictului cu Spania propus de
Mac-Kinley. Atât în cameră, cât şi
e —
atunci la cei din gremiu şi au cerut să se ca fulgerul. care — nu mă sfiesc de-a 4i° mi-a
anuleze hotărîrea luată atunci din partea Coresp. stors lacrimi la au4ul poemei simfonice a în comisiunea pentru esterne s’a
Saşilor şi a Românilor, er pe primarul lui Enescu şi mă face astă4l să dic, că pornit un curent puternic de a nu
4iua de Duminecă va fi înscrisă în analele se vota creditul pentru ajutorarea
Acker congregaţiunea să-l tragă în cer­ Coloniştii Ciangăi se duc.
cetare. artei române, ca o di de victorie pe tărâ­ poporaţiunei misere din Cuba.
Ciangăii, pe cari guvernul unguresc mul cultural. Washington, 30 Martie. Foraher
Se înţelege, că fiind la ordinea cîilei
îi aduse din Bucovina în 1883 şi-i coloni- Nu voiă întră în amănuntele technice a propus acji în Senat, ca America
în congregaţiunea de adl acestă importantă
sase în ţinuturile locuite de Sârbi din co­ ale operei tânărului compositor, urmând se intervină cu putere armată în
causă, lumea se aştepta, ca pe Saşi să-i
vadă alergând cu droia la acâstă congre- mitatul Timişului cu scop, se ’nţelege, de desvolterea ei orchestrală. Avem a face cu Cuba. Mason a pronunţat un fulmi­
maghiarisare, n’au mai avut di bună de o operă de pictură musicală, în care instru­ nant discurs cerând declararea râsboiu-
gaţiune, ca să-şi apere primarul şi reputaţia
când au pus piciorul pe pământul „fericitei mentele orchestrei jocă rolul de culori. lui. Foii a propus, ca guvernul se fiă
lor săsescă.
Ungarie “. Precum într’un tablou nu me preocup de autorisat a isgoni cu putere armată ca*
Der ce să vedl? Abia au venit dintre' Seim, câte ajutore li-a dat guvernul culorile, pe care le-a întrebuinţat pictorul, drele spaniole din insulă şi a proclama
Saşi vre-o 7 inşi, şi, deşi înainte se lăudară pănă acum din budgetul comun al statului, ci de modul cum s’a servit de ele, independenţa ei. T6te propunerile
dile întregi, că aşa şi aşa vor face în con- der tote n’au ajutat nimic. Mulţi dintre aşa şi cu tabloul musical, ce se nu- acestea au fost depuse pe biroul
gregaţiă, când a fost la adecă nici unul Ciangăi s’au reîntors în Bucovina încă în mesce simfonie, îmi este indiferent, care a Senatului. Şi la cameră deputatul
•dintre Saşi nu a cutezat să-şi casce gura! primii ani după colonisare, er acum, după fost instrumentul, pe care l’a întrebuinţat Bell a făcut o propunere în acest
AudiţI? — Nici unul! Abia primarul, care cum comunică foile ungurescl, din nou au compositorul şi-mi este destul a apreţia sens.
e Neamţ şi nu Sas, a vorbit nemţesce forte început să se reîntorcă în masse în Bucovina. efectul, pe care l’a obţinut prin coloritul Londra, 30 Martie. Aprope tbte
scurt, ecă numai aşa, ca să se c}ic& că a instrumental. (fiarele mari din Statele-Unite desa-
vorbit. Causa e fometea şi sărăcia. Ciangăii
nu se pot obiclnui cu modul de vieţuire Ei bine ; declar, fără târnă de a fi probă procedura -preşedintelui Mac-
Cestiunea fiind principiară, se ’nţelege
din Ungaria, nu sciu lucra pământul amă* contradis, că tânărul compositor român po­ Kinley şi cer resboiul. Ieri a apărut
de sine, că membrii români, puţini câţi au un manifest subscris de cei mai
surat pretensiunilor de aici şi, afară de sedă pe deplin arta de â orchestra, că a
fost, au sărit în apărarea Saşilor, dând ansă distinşi cetăţeni din New*York, prin
la o discuţiă forte interesantă. aceea, de când au venit, aprope în fiă care studiat cu o râvnă pe marii măeştri, ca
an au fost inundaţi de Dunăre. Tote favo­ Beethoven, Mozart, Wagner, St. Saens, care se provâcă poporaţiunea se se
Propunerea comisiunei permanente era, adune pe Duminecă la un mare
rurile, câte li-s’au făcut şi li-se fac din Massenet, luând dela dânşii acea sciinţă,
ca congregaţiunea să anuleze amintita hotârîre partea guvernului pe socotâla cetăţenilor fără de care musica nu este o artă, ci un meeting de protestare. Un al doi­
a
nepatriotică a membrilor saşi şi români dela
ri contribuabili, nu i-au putut scote din să- simţământ istinctiv. lea manifest provâcă poporaţiunea
Orăştie, er pe primarul să-l tragă în cercetare din America-nordică se formeze o
răciă. Pânea de tote dilele şi-o câştigă ou Când un adolescent de 17 ani mă-
disciplinară. mare gardă de voluntari din doue
cărăuşitul, er fetele lor sunt servitore pe nuesce orchestra, ca un penel, când face
Primul, care a luat cuvântul la acest la Şerbi. miliâne, cari se rnergă contra Spa­
obiect, a fost d-1 Francisc Hossu-Longin. D-sa Ca să împedece nouăle porniri de musica descriptivă precum a făcut’o în niolilor în Cuba.
arătă, vorbind în limba română, pe ce basă poema sa simfonică, descriind în tonuri Londra, 30 Martie. In clubul li­
emigrare în massă spre Bucovina, guvernul amurgul unei seri de primăvară, cântecul
greşită stă comisiunea permanentă şi că mai vre acum să le ierte încă o datoria de beral „Unio“ din Seiborne secreta­
congregaţiunea nici nu pote decide în causă, 100,000 fi., ce o aveau cătră stat ca des­ preoţilor, clopotele, fluerul păstorilor, fur­ rul oficiului pentru colonii a pro­
arefiind competentă; arătă mai departe, că păgubire pentru „regularea apelor “. Acest tuna cu bubuitul tunetului, scăparea ful­ nunţat un discurs, în care a decla­
fotă treba e forţată şi trasă de păr. Per- gerului şi căderea trăsnetului, calmul ce rat, că nu este putere omenâscâ, ce
nou favor privesce pe Ciangăii dintr’o sin­ urmeză deslănţuirea elementelor, cântecul
siflă după merit pe resfăţaţii unguri dela ar pute opri pe Rusia se ocupe
gură comuuă, numită Szâkelykeve. Ceilalţi greerului, veselia ţăranilor, doinele şi ho­
.Orăştie, cari ca şi nisce copii desmerdaţî colonişti vor primi, de sigur, alte favoruri Mandsuria. Anglia înse, în schimb, nu
fug şi se ascund la spatele vice-şpanului, rele poporale, când scie şi isbutesce a ne se va da îndărăt dela nici o jertlâ
■cerând dela noi, membrii congregaţiunei, de acest fel. da o închipuire perfectă de tote acestea pentru a pune mâna peKartum acum
Acestea sunt jsuccesele politicei de într’un admirabil peisagiu musical, un ase­
■să le dăm mână de ajutor întru acoperirea maghiarisare prin colonisărl! ori mai târejiu.
ruşinei lor naţionale. menea adolescent este deja un măestru în
arta sa.
Cu deosebire a supărat pe „patrioţl“
accentuarea d lui Hossu-Longin, că ei fac ffl u s 5 c ă» Opera simfonică a d-lui Enescu este D I V E R S E .
din ţînţar armăsar ori de câte-orl e vorba Debutul tinerului compositor român o dovadă strălucită despre maturitatea sa Clubul văduvilor. Intr’un oraş din Ger­
de-a afla vre-un pretest în contra Nema- Enescu in Bucurescî. precoce în materie musicală; ea este pen­ mania s’a format de curând un club numit:
ghiarilor, pe când deeă s’ar procede cu tru noi un eveniment artistic de primul „Clubul văduvilor de gradul I. Membri
u
Am înregistrat la timpul său succesul
■aceeaşi rigore şi zel. s’ar pute afla destule ordin, căci însemnă deschiderea unui câmp acestui club pot fi esclusiv acei bărbaţi,
ce l’a avut concertul dat la Ateneu de tî-
greşeli şi păcate din partea domnialor, cari larg şi mănos pentru desvoltarea musicei cari numai odată au fost însuraţi cei ce au
nărul artist în violniă şi compositor G. nostre naţionale.
în adevăr ar merita să fiă discutate şi re- rămas văduvi după a doua căsătoriă, sâu
solvite în congregaţiune. Enescu. Etă ce scrie despre acest concert Se înţelege, că o natură de elită cum burlacii nu pot fi membri, ba aceştia din
un iubitor de musică în „Foia pentru
Apostrofările d-lui Hossu-Longin au toţI : este tânărul compositor nu se va opri în urmă nu pot lua parte nici ca ospeţl în
u
făcut pe vice-şpanul să sară numai decât Acum patru-spre-dece ani am ţinut o calea, pe care a inaugurat’o cu atâta suc­ clubul văduvilor. Mobiliarul clubului e forte
"a un cocoş şi să protesteze contra „ten- conferenţă despre musica nostră populară ces; el va studia mai de aprope folklorul caracteristic; anume între altele se află şi
u
linţei de-a suspiţiona pe funcţionarii lui şi am conchis cu următorele cuvinte: nostru musical, musica orientală, care res- două legăne; aceste diferă cu totul de cele
u
- „inocenţii funcţionari ai d lui vice- frângându-se în cursul secolilor asupra me­ obicinuite. Intr’un lâgăn se pun tote sti­
. „O musică naţională nu pote purcede
şpan!!... decât din melodiele populare, căci musica lodiilor nostre şi alcătuind împreună cu clele cu vin, cari au fost golite, er în
S’a ridicat însă d-1 J)r. Aurel Muntean, naţională a unui popor nu este alta, decât elementele autochtone şi slave un tot ar­ celalalt membrii clubului îşi pun bastonele.
advocat în Orăştie, care după o introducere îmbrăcarea într’o formă artistică a simţă­ monios, a făcut din musica nostră poporală Intr’un colţ al odăii se află o mătură şi
în limba română a întors’o pe unguresce, mântului musical al acestui popor. Noi Ro­ un tezaur nesecat de motive originale, alte instrumente pentru curăţitul casei, tote
ca să-l înţelegă mai bine coconii. Au şi mânii posedăm un tesaur nepreţuit de cân­ suave, pline de duioşie şi de un farmec puse grămadă, ca semn înspăimântător al
avut ce înţelege, căci d-1 Dr. Muntean, tece populare; folklorul nostru musical nespus de mai-e. vieţii casnice, de care sortea i-a scăpat.
este de o bogăţie rară; văd cu regret, că
fiind şi dânsul membru în representânţa compositorii noştri nu se folosesc de el. Modul cum talentatul compositor a Clubul mai posede şi un album, în care
opidană din Orăştiă, era îu deplină cunos- Va veni însă o 4b în care străinismul va tratat cele câte-va motive naţionale, pe se păstrâză fotografiile socrelor, apoi mai
;inţă de causă şi bogat în argumente pen­ dispare în musica nostră oultă şi composi­ care le-a cuprins în cadrul poemei sale au şi o bibliotecă de specialitate, în care
u
am de-a înfunda atât gura d-lui vice-şpan, torii noştri se vor întorce la isvorul lim­ simfonice, arată, că are consciinţâ deplină sunt adunate tote „predicele ce li le au
pede şi curat al musicei populare. Dorinţa
sât şi a unicului vorbitor maghiar Rethy, de menirea sa. Combinarea admirabilă de ţinut soţiile lor la diverse ocasiunl. Când
mea este să trăesc în destul pentru a vedâ
nspectorul de scâle. D-sa arăta din fir în ivindu-se un talent, care să aplice sciinţa hori şi doine, introduse prin un motiv de cineva dintre membrii clubului vre să se
tăr cum stă afacerea, bătându-şî joc, după musicală la melodiile nostre poporale, dans din cele mai comune, der pe care îl însore, ’i se cetesce câte o predică de acelea
um a meritat, de întrega procedură ne* creând astfel musica română şi dându-i înobilesce şi-l face să reiasă, ca un iscusit ca să-şi pârdă voia de a se mai însura.
u
orectă, de pretensiunile proste şi de ma- drept de cetate în arta universală . giuvaergiu musical, ne arată, că Enescu
hinaţiunile membrilor maghiari din Orăştie. Visul metr s’a împlinit! este deja astă4l un mare talent şi ne auto- Proprietar: Aurei Mureşiania.
A mai vorbit d-1 advocat Dr. Alesandru Poema simfonică a d-lul Enescu, ese- risă a spera, că pe viitor va străluci pe Redactor responsabil: fwregoetu