Page 77 - 1898-03
P. 77
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în fijcareji.
Aflminlstraţiunea şi Tipografia. ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Po un an 12 fl„ po săse luni
6 fl., po trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii tle Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se re trimet.
Pe un an 40 franci, pe şese
III SE R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorole Birouri de anunciuri: Se prenumoră la tete oii-
In Viena: M. Dukes Naelif. ciole poştale din întru şi din
Max. AuQonfold 4. Emerich Le3nor, afară şi la d-nii colectori.
Heinrich Sohalek. Rudolf fflosso.
A. Oppeliks Naelif. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A.V. Goldbor- Administraţiunca. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
btirg,- Marolyi & Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., po trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casa: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu A 1 T U L 12 fl., po 6 lu"i 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 cr. seu 30 bani. sunt a se plaţi înainte.
Braşov, Sâmbătă 21 Martie (2 April) 1 8 9 8 .
Guvernarea prin ordonanţe. sale şi va vră să le esecute pe tdtă Conflictul dintre Spania şi America- O telegramă din Viena anunţă, că în
linia, pdte şi faţă cu oposiţionalii cercurile diplomatice de acolo se crede im
De când cu faimosele ordonanţe kossuthiştii răsfăţaţi de el odinidră Scirile ce sosesc din America privi- posibil de susţinut pacea. Tot aceeaşi pă
ministeriale, prin care se dă o gravă când mergea mână ’n mână cu ei tore la conflictul ispano-american, ce ţine rere domnesce şi în Berlin.
lovitură libertăţii pressei, libertăţii în apărarea legilor politice biseri aprope de două săptămâni în mare încor
de întrunire precum şi libertăţii per cesc!. dare spiritele, sunt forte contradicătore.
sonale, s’a discutat mai de multe ori S’a şi dat un prilej mai deosebit Pe când dintr’o parte se vestesce, câ ma Archiducele Francisc Xordinând
u
cestiunea acâsta în camera ungară. oposiţiei prin faptul, ca în şedinţa joritatea Congresului din Washington stâ şi armata. „N. W. Tgbl. află din cer
Tot-dâuna am remas însă cu impre de Miercuri însu-ş! ministrul-preşe- neclintită pe lângă declararea răsboiului, curile politice mai înalte, că Majestatea
sia, că oposiţia maghiară nu se în- dinte Banffy s’a silit să justifice pro- de altă parte se asigură, că preşedintele Sa va înălţa pe archiducele Francisc Fer-
trepune cu aceea-şî hotărîre şi cu cederea guvernului respunejend la o Mac-Kinley a făcut deja paşi uriaşi spre dinand D'Este la o astfel de dignitate în or-
aceea şî energie pentru apărarea li interpelaţiă a lui Prancisc Kossuth. un compromis pacinic cu Spania. ganisaţia militară, în virtutea căreia el va
bertăţilor publice ameninţate, cum La întrebarea acestuia, că pe ce basă Woodford, representantul Statelor-Unite pută lua parte în conducerea cea mai înaltă
iăcea de altă-dată, când se ivea de drept guvernul a atacat libertă la Londra, şi Sagasta, ministru-preşedinte a armatei. Archiducele va sta la disposiţia
vre-un cas analog. ţile publice, br. Banffy a răspuns, ju spaniol, au avut, pe cum se susţine într’o imediată a monarchului. Organul vienes
Este ceva deosebit în modul când pe naivul şi declarând că gu depeşă din Londra, mai multe consfătuiri mai adauge, ca completare a notiţei
cum tractăză legislatorii maghiari vernul n’are nic! o cunoscinţă de asupra situaţiunei agravate dintre cele două acesteia, că archiducele va fi pus în posi
cestiunile mari de libertate, care sa atacurile ce se pretinde că le-ar fi state. bilitatea de a esamina şi studia actele mi
c
ce
estind peste tot şi nu se refer nu îndreptat în contra libertăţii pressei, Se cfi ) & Sagasta ar fi declarat lio- litare cele mai însemnate, ca să şl potă
mai la caşuri de plângeri speciale în contra dreptului de întrunire, seu tărît, că partea sudică a insulei Cuba e lua informaţiunî asupra mersului afacerilor
ale Maghiarilor. N’a fost bre destul în contra libertăţii personale. deplin liniştită şi că îndată după încetarea statului. Deja de 6 luni densul resolvă
de bătător la ochi cum numai de Şi-a dat îd adevăr multă silinţă timpului ploios, răscola va fi sugrumată. actele ce-i sunt trimise de monarehul, şi in
curend bătrânul spiritus rector al miş ministrul-preşedinte de a dovedi, că Faţă cu acestea, din Washington se deosebi acele, cari erau resolvatc de ai -
cării şi guvernării şoviniste a espli- guvernul nu s’a depărtat dela basa anunţă, eă preşedintele Mac-Kinley îşi sus cbiducele Carol Ludovic.
cat în conventul calvinist măsura legei de pressă din 1848, luând dis- ţine pretensiunile sale, mai ales acelea,
reacţionară ce vie s’o ia guvernul posiţiunile cunoscute pentru o pre cari ţintesc la sistarea tuturor inimiciţiilor
în afacerea întregirei salarieior preo ventivă suprimare a productelor pres pe insulă şi la dimiterea concentradorilor Sinod protopopesc încălcat de
ţesc]? A explicat’o prin a da să cu- sei, car! le va crede periculose pen spanioli din serviciul armelor. Decă Spania gendarmî.
noscă în mod destul de explicit tru liniştea publică etc. nu va primi acestă soluţiune, Mac-Kinley
coreligionarilor săi, că nu se trac- Ou tote acestea br. Banffy a va pune afacerea înaintea Congresului. Asupra sinodului protopopesc
teză aici do-o ameninţare a liber fost întrerupt adeseori prin sgomo- Nisuinţele preşedintelui marei republice dela Hondol, despre care seim, că
tăţii preoţimii maghiare, ci numai tdsele şi îndelungatele protestări ale americane de-a se resolva conflictul pe cale a fost încălcat şi disolvat de gen
de înfrânarea preoţimei nemaghiare, stângei estreme, er deputatul Justh pacînică întâmpină mare oposiţiune la aprâpe darmî în modul cel mai brutri şi
pe care patrioţii o classeză între l’a apostrofat de repeţite or! să nu tote partidele din Senat şi Cameră. O ma vătămător pentru constituţia biseri-
duşmanii statului. se mai număscă liberal şi să-şî de joritate covârşitore a deputaţilor pretinde cei române gr. or., „Telegraful Ro
Aşa şi in caşul de faţă pare că pună masca. Eră ceea-ce este as răsboiul cu orl-ce preţ, er cei mai şoviniştl mân" primesce dela o persănă de
a paralisat puterea oposiţiei în mare cuns îndărătul mascei s’a zugrăvit propun revolufiă contra preşedintelui. Ame încredere următorul estras din pro
parte considerarea, că se tractăză cu colori destul de vii de interpe- ninţările de felul acesta şi au avut deja tocolul sinodului protopresbileral al trac-
mai mult de măsuri în contra agi lantul Kossuth. Acesta a dovedit, că efectul, deorece Mac-Kinley a amânat pe tului Geoagiu, ţinut în Hondol la 15
tatorilor socialişti şi altor „agitator! de fapt guvernul a introdus censura, neaşteptate a ascerne Congresului nunciul (27) Martie c.:
periculoşi statului", decât de împie care cu tdte asigurările lui nu se său pacinic privitor la Cuba. Se crede Deore-ce membri se intereseză pre
decarea libertăţii Maghiarilor patrio pdte uni nic! cu spiritul, nic! cu li însă, că deja pe acli ori mâne se va face puţin de constituţiunea nostrâ bisericescă,
tici, şi pare că din causa acăsta tera legii din 1848. înaintea Congresului exposeul asupra trac- sinodul deşi a fost convocat prin hârtia
oposiţia n’a combătut cu trup şi su A mai esclamat fiiul marelui tărilor dintre America şi Spania ţinute pănă protopresbiterală dto. 1 Martie a. c. Nr.
flet moustrudsele ordonanţe, de care dictator de odinidră, că Ungaria nu acum în secret. Cu ocasia.acesta — dice-se 116 pe 11 ore a. m., totuşi din lipsa nu
am amintit. pdte fi guvernată prin ordonanţe. — Congresul va urgita o grabnică solu mărului suficient de membri şedinţa s’a
Der ătă, că de-odată se urcă E prea naiv încă Kossuth. Br. ţiune. amânat pe după amiacll. La 2 ore se în
temperatura oposiţională a celor din Banffy a surîs numai la vorbele lui. Propunerea senatorului Fonalcer, ca trunesc în şcola gr. or. din Hondol 22
şirurile kossuthiste, şi încep să se în- El Bcie, că de fapt se guvernăză cu Senatul să proclame independenţa insulei membrii, prin urmare număr suficient. Pre
fierbînte mai cu deadinsul în faţa ordonanţe şi numai cu ordonanţe, şi Cuba şi să decidă intervenire cu putere şedintele Domnul Vasiliu Pipoş, protopres-
întrebării, că ce se pdte alege din că legile, fia dela 1848, fia şi mai armată, se va da în desbaterea şi botărîrea biter, se presintă în mijlocul lor şi după ce
libeităţile publice, dâcă guvernul va nouă, sunt numai masca îndărătul Senatului. Decă acesta va consimţi cu ea, prin forma obicinuită deschide şedinţa, pre-
lua adî mâne în serios ordonanţele căreia se ascunde forţa brutală. atunci răsboiul pote fi privit ca declarat. sentâză exibitele, dintre cari pune la ordine
FOILETONUL „GAZ. TRANS." 12 companii ale regimentului năsăudean talionul se compuse în următorul mod: Aceştia toţi, împreună cu suboficerii
cu câte un anumit contingent de soldaţi Ştabul batalionului: major Leon Pop, şi gregarii dela tote şâse companiile bata
grăniţerl: Românaşl verclî, tineri şi vi- adjutant sublocotenentul Rainer, medic Dr. lionului, erau cu totul 847 inşi.
Cum s’a distins guroşl. Iancsa, medic asistent Vimasal, cădeţi Mi- La 22 Iulie 1848 întregul batalion se
Comandant al batalionului ;fu numit hailaş şi Molnar, furir George Vasilicbi, şi concentra pe câmpul de eserciţiu dela Nă-
batalionul I grăniţăresc năsăudean majorul Leon Fop, care avansase la rangul ductorl de ştab (Stabsfuhrer) Nicolae Or- săud, unde vice-colonelul Urban, care purta
în anii 1848/49 ? acesta numai cu o lună mai înainte, şi des dace, Macarie Pop şi Oproe. comanda regimentului în locul colonelului
De pre care G. Bariţiu în „Istoria reg. 27“ şi Compania 1: căpitan Carol Minier, Br. Iovicî îmbolnăvit, le ţinu oficerilor şi
u
Virffil Şoiropa. în „Ist. Transilv. elice, câ a fost „soldat sublocotenent Iacob Rînzîş şi Baron Mal- soldaţilor o vorbire însufleţitore şi pătran-
din scola vecbiă, şi care, ca toţi Românii comes, sergent Sever Hangea. dătore, provoeându-i se rămână credincioşi
(Urmare.)
soldaţi, sciea se împlinescă orl-ce ordin Comp. 2: căp. Carol Osmolsky, loc. jurământului pus pe stegul împărătesc şi
2. Formarea batalionului I grăniţăresc năseu
curat în spirit militar, aşa cum cere na Carol Kohl, subloc. Vilhelm Yelican, serg. să denege a depune orl-ce alt jurământ, la
dean şi plecaren lui spre Ungaria.
tura vocaţiunei acestuia, decă ordinele ve Ioan Purceilla. care ar fi provocaţi fără mandatul împă
Pe la mijlocul 'lunei lui Iulie, după neau dela autoritate legală şi cunoscută"; Comp. 3 : căp. Anton PetrizzevicI, loc. ratului; er pentru caşul, când ar fi coman
ce cu mare greu se porniseră în fine la er la alt loc tot G. Bariţiu observă, că Ignatie Ditz, subloc. Simion Voitb, serg. daţi în contra grăniţerilor croaţi şi sârbi
drum spre Ungaria şi câte-va companii şi „lui Leon Pop i-s’a făcut nedreptate în Ştefan Borgovan. „li-s’a comis în termenii cei mai pătrun-
escadrdne săcuiescî, ministrul de resbel ma acele clile volburose, când se cereau dela Comp. 4: căp. Maximilian Kafka, loc. cjătorl şi aducându-le aminte urmările cele
ghiar dete ordin să plece imediat un ba el lucruri imposibile pentru un major, făcut Todor Pioraş, subloc. Aron FilipovicI, serg. mai grele, ca nu cumva se asculte de ase
talion din regimentul român grăniţăresc pentru servicii! la fruntărie, şi nu spre a Demetriu Rus. menea comandă, şi în nici un cas se nu se
năsăudean spre Ungaria la Segbedin, sub juca roluri politice". Comp. 5: căp. Francisc de Zatetzky, încerce a sfărîma prin asemenea luptă acele
cuvânt, că va ave de a îndeplini servicii Ceilalţi oficerl ai batalionului erau un loc. Albert de Szocs, subloc. George Lica, legăminte de concordiă stabilă, care esistă
1
de garnisonă, într’adevăr însă pentru de-a amestec de Români, Maghiari, Germani, serg. Ioan Pop. între totă miliţia confiniară". )
fi mânat contra Sârbilor şi Croaţilor. Saşi, Poloni, Boemi etc. parte căsătoriţi, Comp. 6: căp. Iosif Reicbel, subloc.
’) Raportul auditorului Leitzendorfer d. d.
Batalionul şi fu format sub numirea parte necăsătoriţi. Carol Koncz şi Eugen Borcocel, serg. Leon 20 Septemvre 1848, cătră ministeriul de resbel
de batalionul /, contribuind la el tote cele Pentru evidenţă însemn aici, că ba Putilean. maghiar.
