Page 78 - 1898-03

F’ Pagina 2. GAZETA TRANSLYANIEI. Nr. 64-1898.
7

raportul protopresbiterului despre datele Ou acestea sinodul s’a încheiat şi rocitei poporaţiunl un jug mult mai greu de subscriere încă nici nu s’au înapoiat
statistice din protopopiat. membrii s’au depărtat. şi mai nimiciţor, decât era jugul iobăgiei. tote, şi se prevede, că vor sosi încă subs­
Acest raport dă nascere unor disen­ Sub povara acestui jug va trebui se îm- crieri cel puţin pentru 200 acţii. In vede­
siuni ; şi anume, cu privire la căsătoriţii, brâncescă negreşit, decă desvoltarea eve­ rea acestora e fdrte probabil, că fundatorii
cari nu să cunună şi la biserică, la în­ Persecutarea scotelor române din nimentelor viitore nu va pune capăt aces­ vor ridica capitalul social la 250,000 fi.
tregirea parochiilor vacante seu afiliarea Secuime. Ni-se împărtăşesce, că în cjilele tor stări triste. (în loc de 200,000 fi., cum s’ă prevăcjut în
lor, la averile bisericelor şi racioţiniile din urmă mai ales s’a pornit în contra şco- prospect.) Mulţi dintre subscriitorî au plă­
acelora; şi înainte de a aduce conclusul lelor române din Secuime o gonă forte în­ tit dela început suma întregă a acţiilor
în obiectul din urmă, pe la 3 ore d. a. verşunată. Şcola confesională gr. or. din Din Camera română. subscrise, aşa că noua bancă va pute să-şi
Doboli-inferior, ca singura şcolă cu carac­
se presintă în mijlocul nostru 4 gendarmi, Totă lumea este agitată în urma ce­ încâpă lucrările cu un capital disponibil
primăriul din Hondol şi adjunctul notarial. ter românesc în acele părţi, a fost cu data lor petrecute în Cameră în şedinţele ul­ de mai multe deci de mii de fior. MercurI
Doi gendarmi se postâză la uşă spre de 8 Martie n. c. ameninţată din partea time. după PascI fundatorii se vor aduna la
a împedeca eşirea, er ceealalţî doi înain- comitetului administrativ al Treiscaunelor, Orade pentru a stabili statutele şi a se în­
ca în termin de 8 d/ile să îngrijescă de un In şedinţa de Marţi pe neaşteptate
teză spre masa biroului, dintre cari condu­ ministrul-preşedinte Sturdza a cerut Ca­ ţelege asupra constituirei. Adunarea gene­
cătorul (fuhrerul) întrebă (în limba ma­ local potrivit, căci alt-fel va fi rău, deore-ce merei, ca conform regulamentului, să ţină rală de constituire se va ţine, probabil, în
ghiară), care este preşedintele? După ce „îmbulzela e pre mare în şcolă şi localul 12 Maiă n. c.
nu e corăspundător legilor". din diua următore încolo şedinţele sale^
i-se spune, aduce presidiului la cunoscinţă,
că pe basa unui ordin dela vicecomitele, E de observat, că în şcolă nu se află dela 8 ore dimineţa, ca să se potă discuta Un frumos dar pentru Asociaţiune.
budgetele şi diferitele legi.
adunarea acesta trebue să se disolve. mai mult ea 60 copii (după lege pot fi 80), Cererea acesta a produs mare mişcare Ni-se comunică, că între subscriitorii de
I-s’au dat esplicărl, că acâsta nu este er localul e forte spaţios, aşa că ar pute acţii pentru „Bihoreana" |se află şi un ge­
încăpâ pote şi de 2 ori atâţia şcolari în şi sgomot în adunare. In contra ei s’au ri­
adunare de popor, ci sinod bisericesc în­ neros domn dela Baia-Spriă, care a subs­
trunit în sensul legei întărite de Maiestatea ea. E clar deci, că avem de-a face cu un dicat d-nii N. Fleva, Scorţescu, Dobrescu- cris 20 de acţii (â 100 fi.) ca fuvdaţiune in
Prahova etc. D. Fleva a afirmat, că şedinţe
Sa Regele. Nu a voit să scie. simplu pretext, inscenat cu scopul de-a favorul Asociaţiunei. Numele generosului
’I s’a cerut, ca să arete ordinul dela dificulta esistenţa şcolei din Doboli. Prin dela 8 ore diminâţa nu s’au mai pomenit dăruitor încă nu ne este cunoscut.
vicecomitele, pe basa căruia cere disolva- intervenirea d-lui paroch N. Puianu, peri- şi că guvernul n’a trebuit să se amestece
i’ea sinodului. culul, ce-i drept, s’a delăturat pentru mo­ în cestiuni de regulament. Alţii, caDobrescu- Tinerimea maghiară din Peşta şi diua
A răspuns: Nu sunt eu personă ment, căci în termin de 8 cîile nu se pote Prahova, Marghiloman şi Delavrancea sus­ de II Aprilie. Universitarii unguri din Peşta
oficiosă? ce ordin trebue să arăt? nu aşi edifica şcolă nouă, er a închiria un local ţin, că pentru a hotărî prelungirea şedin­ nu vreu să scie nimic de sărbarea di-
fi venit eu, să nu fi primit ordin mai mai potrivit e imposibil, deore-ce în în- ţelor se cere o majoritate de 2/3. Majori­ lei de 11 Aprilie. Rectorul universităţii
înalt! tregă comuna nu se află un local mai tatea însă stărue să se voteze asupra pro­ Dr. M. Herczcgh a adresat tinerimei uni­
A fost îmbiat să ocupe loc şi să asiste spaţios, de cum e actuala şcolă. Se vede, punerii d-lui Sturdza şi isbutesce în contra versitare maghiare un apel, în care îi în­
la pertractări, ca să vadă, că nu se per- că şoviniştii află apropiat momentul pentru protestelor minorităţii; aduce în sfîrşit vo­ demnă să ia parte Ia conductul 'festiv din
tracteză lucruri suspecte. de-a înghiţi şi acestă şcolă. Numai de nu tarea. Pentru propunerea guvernului au 11 Aprilie în Peşta. Alaltăerî d. a. ei au
votat 60, contra 30. D l Djuvara, luând cu­
N?a vrut să primescă, ci insistă, ca li-s’ar opri în gât!... vântul asupra proclamării votului, protes­ ţinut o adunare forte bine cercetată. Cel
adunarea se se disolve. teză din nou în contra suprimării regula­ dintâih orator, Wolfner, a provocat tineri­
Membrul G. Guga şi P. Gabor înce­ mentului, dicând, că asupra modificării lui mea să nu serbeze acâstă di. Cuvintele lui
pură să protesteze contra acestei violări a La sapă de lemn. nu se pote vota, decât cu 2/3 din numărul provocară o adevărată furtună de aplause.
drepturilor nostre bisericesc!. Au fost opriţi Intr’un diar unguresc, care nu prea total al deputaţilor. După ce au mai vorbit Unii dintre vorbitori se încercară a des-
a vorbi. este încântat de rodele politicei banffyane, câţl-va inşi în chestiă personală, s’a închis fătui tinerimea dela acest pas, însă fu peste
Neavând încătrău, presidiul se scolă s’a publicat de curând un articul de sen- şedinţa la 6 şi / ore sâra, anunţându-se putinţă. Când un tînăr cu numele Raj-
!
2
csânyi a dis, că guvernul vre să influinţeze
şi prin o vorbire, în care desfăşură starea saţiâ în care se arată cu vii colori, că decă cea următore la 8 ore dimineţa. prin rector asupra tinerimei, sala răsuna de
lucrului, disolvă sinodul şi aviseză membrii, stările economice şi financiare din Ungaria * strigările puternice: Absug Banffy! Strigă­
că după delăturarea acestei pedecl, când vor merge încă câţl-va ani aşa cum au Şedinţa dela 18 Martie s’a început pe tele se repeţiră îndelungat însoţite de ba­
vor primi altă convocare, să bine-voâscă a mers de un deceniu încoce, poporaţiunea la 9 ore a. m. prin cetirea raportului asu­
se presenta de nou. ţării va ajunge la sapă de lemn. pra proiectului de budget de cătră d-1 tere din piciore, fluerat, miorlăit etc. pănă
când în fine se sfirşiră cu „Kossuth-nota"
Yoind a aduna scriptele de pe masa Singur la institutele de bani din pa- Stoicescu. Mai mulţi membri protesteză, şi cu „Szozat -ul. La urmă adunarea se
w
biroului, gendarmul le dechiară deţinute. triă, dice foia unguresoă, poporaţia e da­ că nu s’a făcut nici apelul nominal, nici împrăsciâ cu lozinca : nu sărbătorim /“ Uni­
v
Notarul A. Ylad cere, ca cel puţin să-i tore cu o mile de milione Jl., însă datorii a nu s’a cetit sumarul. Raportorul însă con­ versitarii maghiari au eşit apoi la stradă.
lase notiţele de protocol luate acum, căci luat asupră-şi şi dela institute din streină- tinuă cetirea raportului, er majoritatea nu Aici unul dintre ei strigă: „înaintea Clu­
şi aşa numai densul scie ce e în ele. Nu a tate, e datore apoi fundaţiunilor, 'institute­ bagă în semă protestele celor din mino­ bului liberal", altul „să ardem „Peşti
voit. A cerut apoi revers despre actele lor private, statului, cămătarilor indigeni şi ritate. Hirlap"!" Pe drum cătră ^edificiul Lloydu-
confiscate. streini, la frunclă şi iarbă. Se pote susţine După cetirea raportului d-1 Fleva, ce­ lui însă au fost opriţi de poliţiă şi îm-
fără temere de a greşi, că suma datoriilor
Acesta a fâcut’o. A ordonat primaru­ rând cuvântul în chestiă de regulament, prăsciaţl. — Der totuşi una au făcut’o, au
ating colosala cifră de aprope doue mii de
lui să se aşede la masă şi i-a dictat un dice, că în sera premergătore agenţii po­ ars cjiarul „Peşti Hirlap" dinaintea statuei
„Elismerveny , în care reeunosce, că a de­ milione fi. liţiei de siguranţă au fost pe la deputaţi şi lui Deak.
u
ţinut scriptele aflătore înaintea preşedin­ Aceste datorii erau deja la 1894. Cât i-au chiămat la Cameră. D-sa consideră
telui şi a notarului, şi anume: Lista mem­ au crescut de atunci, cine ar pute să spună? acest fapt, ca o insultă adusă Camerei şi I. P. S. S. Metropclitul Arcadie Chi-
brilor, programa, raportul protopresbiterului, Inse decă vom ave în vedere, că deja nu­ întrebă pe preşedinte, ce măsuri are de percovicT al Românilor din Bucovina a fost
raportul comitetului protopr. din anul 1897 mai pană la 1896 (adecă în decurs de doi gând a lua. In fine protesteză contra căl­ primit în audienţă de cătră Măjestatea Sa
şi 1898, 2 protocole de ale comitetului prot. anii împrumuturile impotecare s’au sporit cării regulamentului, fiind mereu întrerupt la 25 Martie n. ■
din an. 1898, raportul epitropiei protopres- în câte-va ţinuturi din Ungaria nordică cu de strigătele sgomotose de reprobare ale Procesul episcopului Pavel cu fanfilia
biterale, protocolul sinodal din anul trecut, 4,651.000 fi., şi dinpotrivă, în acest timp majorităţii. BanfFy. Tribunalul din Oradea-mare, după
notiţa din protocolul sinodului present, nu s’au amortisat din astfel de împrumu­ Preşedintele declară apoi diseuţiunea cum se telegrafeză de-acolo, a decis erî în
protocolele sinodelor parochiale din Ban- turi decât 399,000 fi., atunci ne vom pută generală a budgetelor deschisă, dând cu­ afacerea unui proces dintre I. P. S. Sa
potoc şi Hărău, cari din întâmplare încă face o cât de palidă iconă a situaţiei triste vântul d-lui Dobrescu-Argheş. Episcopul Pavel dela Oradea-mare .şi
erau pe masă, apoi o învălitore de hârtie în care a ajuns poporaţiunea. •î* între familia Banffy diu causa pădurilor
w
ruptă din foia „Neptanitok lapja fiind pe Capitalismul, pe care sunt stăpâni Acum se ţin şedinţe înainte şi situate între comitatele Cojocna şi Bihor.
masă, încă au confiscat’o. mai ales Ovreii, a pus pe grumadii neno-
după amecll. Partea cea mai mare a acestor In afacerea acesta deja prin anii 60 s’a
şedinţe este ocupată de interpelări, cari ales o comisiune, care însă numai provisor
curg ca ploia la adresa diferiţilor miniştri a putut stabili linia de despărţire. Tribu­
Din acestea se vede, că soldaţii bata­ nări grăniţăresc!, după cum vom vede mai de resort. In şedinţa de Joi dimineţa de­ nalul, sub presidiul lui Paul Tassy, a primit
lionului au primit îndrumările amintite, pe târcliu, s’au împărtăşit în mod oficios şi putatul Ionel Grădişteanu a interpelat pe acum unanim planul făcut de referentul Co-
basa hotărîrilor aduse de grăniţerii năsău- locotenetului-mareşal Glăscr, comandantul ministrul de esteme asupra decorării func­ loman Mihâlyhâzi, stabilit de o comisiune
denî în adunarea lor dela 10 Iulie 1848. ) divisiunei din Oradea-mare, când bata­ ţionarului ungur Ieszenszky. în cestiunea designării graniţei. Acestă de-
2
In acea adunare adecă, aurlând grăniţerii lionul nostru ajunse acolo, precum şi mi­ La întrebat să răspundă, decă a fost signare s’a făcut mai ales pe linia semnată
noştri, că ministerul maghiar ar ave de nistrului de resbel maghiar Meszdros, în Se- surprindere şi decă aşa a fost, pentru ce de episcopul Pavel, care a recăpătat ast­
gând să trimită un batalion din regimen­ ghedin. nu s’a anulat decretul de decorare? — Gu­ fel mai multe mii de jugăre de pădure de
tul nasăudean în Bănat, contra Croaţilor Răposatul Yicar Gregoriu Moisil, în vernul va răspunde peste trei <4ile. brad. Afară de acesta tribunalul a mai
şi Şerbilor, hotârîră: să nu dea ascultare autografia sa, dice privitor la plecarea ba­ Se vorbesce, că oposiţiunea e hotârîtă condamnat pe familia Banffy să plătescă
unei asemenea porunci; se nu lupte contra talionului din Năsăud următorele: „In pre­ a face o energică obstrucţiune, decă cumva preţul lemnelor tăiate pănă acum în sumă
fraţilor de arme, cu cari împreună au lup­ săra pornirei din Năsăud, o bandă de ti­ guvernul şi majoritatea Camerei vor voi de 18,901 fi., precum şi la suportarea tu­
tat de atâtea ori sub acelaşi steag împă­ neri din acel batalion a cântat pe strada să forţeze în mod estraordinar discusiu- turor speselor de proces.
rătesc, în potriva Franciei, Prusiei şi a al­ principală doine jalnice; cu mare duioşie nea budgetului şi să o termine prin votarea
tor duşmani ai Austriei; er decă totuşi vr’un au fost petrecuţi a doua di din Năsăud la în bloc a budgetelor diferitelor ministere. Din minunile maghiarisării. In comita­
batalion grăniţăresc ar primi ordin să plece Bistriţa, şi nu mă puteam despărţi de tul Torontal din Bănat se află o comună
în Ungaria, atunci el să nisuescă a ajunge scumpul meu unchiu T. Pioraş, care încă numită Pctrvosclo. Nu se scie din ce pri­
la armata imperială, comandată în Italia a mers cu acel nefericit batalion. Tot pre- SCIRILE DILEI. cină, înţelepţilor din fruntea comunei nu
de mareşalul Radetzhj. Ba grăniţerii mai semne de un finit nenorocit pentru acel 5 li-au mai plăcut numele vechili, ce l’a pur­
bătrâni ameninţau chiar, că la cas, decă se batalion". — 19 (31) Martie. tat din vremuri comuna, şi au hotărît să-l
va afla vr’unul, care să calce aceste ho- u schimbe cu altul nou. Mult s’au gândit şi
Astfel companiile concentrate în Nă­ „Bihoreana . Dela Oradea-mare pri­
tărîfl, respectivul va fi dat afară din lo­ săud şi formate în batalionul I, în număr mim scirea, că prospectul jîntemeiătorilor s’au răsgândit, că ce nume să-i dea mai
cul său natal şi va fi blăstămat pentru tot- de 847 soldaţi, plecară Duminecă în 11/23 noului institut de credit şi economii, ce frumos — şi în sfîrşit au botezat’o „Român
u
deuna. Petre , cum cu nespusă bucuriă vestesce
Iulie 1848 la drum spre Ungaria. are să se înfiinţeze acolo, a avut un resul- „B. H.“.
Hotărîrile acestea ale amintitei adu­ (Va urma.) tat din cele mai frumose. Numărul acţiu­
nilor subscrise a trecut pănă acum cu vre-o Marele Dicţionar geografic al Româ­
3 ) „Gaz. Trans. Nr. 233 din 1S97. 200 peste cifra prevedută în prospect. Listei o niei. AstădI am primit fasciculul prim din
u