Page 79 - 1898-03

Nr. 64-1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

volumul I. al „Marelui Dicţionar geografic Vaporul „Principesa Maria“. S’a fost meile sunt numai complici. Ele au săvîrşit pova), Emilia Giuchici (Lipova), Petru
u o minune spiritualisând amorul. Pote, altfel,
0
al României , alcătuit şi prelucrat de d-nii lăţit soirea, că vaporul „Principesa Maria Papp (Lipova), Y. Bugoiu (Belotinţ), Iacob
s’ar fi sfîrşit cu iubirea şi cu omenirea totă ;
George loan Lahovari, general C. 1. Bră- ar fi suferit şi el naufragiu în Marea Nâ- Deutsch (Lipova), Terenţiu Opreanu (Li­
omenii, sătui de suferinţe, ar fi apucat calea
tianu şi Grcgore G. Tocilcscu. Acest fascicul gră pre drumul dela Constantinopol spre pova), Constantin Crăciun (Lipova), câte
mântuirei, renunţând la iubire. Femeile însă
cuprinde tâte numirile geografice; ce se în­ Constanţa. Din norocire acâstă scire s’a s’au temut de acesta... 1 fl. Iosif Suciu (Lipova) 60 cr. La olaltă
cep cu litera A, precum şi o parte din cele desminţit mai în urmă de câtrâ directorul A pregăti sfirşitul lumei şi a-i înlesni 91 fl. U cr.
ce se încep cu litera B. Opera întregă va general al căilor ferate române, care cons­ drumul, âtă supremul folos al vieţilor asce­ Cu totul venitul brut 239 fl. 74 cr.
w tice... Ascetul mântue viaţa multor gene­
cuprinde 5 volume mari de câte 1000 pa- tată numai, că vaporul „Principesa Maria Detrăgându-se spesele de 69 fl. 62 cr. ră­
gine în 4°. Este o lucrare monumentală, a a suferit unele neajunsuri pe drum, care însă raţii. El dă pilda frumosă, care de două, mâne venit curat de 170 fl. 12 cr., adecă
trei ori, erau să mântue lumea. Femeile
căreia valore nu se pote apreţia îndeajuns. au fost înlăturate. Vaporul „Principesa Ma- una sută şeptecjecl florini şi 12 cr., care
n’au vroit însă şi de aceea le urăsc“.
Vom căuta s’o facem mai pe larg cunos­ z-ia“ a sosit în bună stare în portul Constanţa. sumă s’a adaus la fondul pentru ajutorarea
cută cetitorilor noştri. Soirile alarmante au provenit de acolo, că E uşor de înţeles, că în mijlocul Pa­ şcolarilor români săraci.
vaporul atinsese o banchetă de nisip, la 4 risului asemenea citaţii vor fi produs un Cu acâstă ocasiune ne ţinem de da-
Proces criminal pentru falsificarea unei mile spre Tusla, dâr s’a liberat fără de efect interesant şi puţin periculos, o, forte torinţă a esprima şi pe acestă cale cea mai
alegeri. Tribunalul din Odorheiul secuesc a nici un ajutor străin. Vaporul va pleca puţin! Ele şi-au simţit mai cu temeiG pu­ profundă mulţămită tuturor P. T. Domni
judecat dilele aceste într’un proces forte ârăşî în curs regulat la Constantinopol. terea lor repovestită în frumosul episod al şi Domne, cari au binevoit, prin partici­
interesant. Alegerea administrativă din co­ convorbirei dintre filosofi. pare, suprasolvirî şi oferte marinimâse a
muna Olahfalău în 189B s’a sfîrşit cu re- Mama lui Parnell — arsă de viie. Din Etă încă un fragment în care d-1 sprijini reuşita între prind erei nostre.
sultat surprindător. In curând s’a ivit Londra se anunţă, că mama lui Parnell, Hanotaux definesce elocuenţa — cu multă In numele femeilor române din Lipova
bănuela, că preşedintele br. Otto Orban a aşa numitul „rege neîncoronat al Irlande- elocuenţâ:
falsificat alegerea. In urma acesta alegătorii silori, a murit morte groznică. Bătrâna fe- „Elocuenţa este convingerea în miş­ Elena V. Hamsea.
meiâ de 80 de ani sta înaintea sobei ce­
au făcut arătare criminală contra lui Orban care. Er convingerea nu se capătă cu o
şi încbeiându-se cercetarea contra lui, ba­ tind dintr’un diar. Deodată haina i-se judecată întâmplare, seu o reflexiune trecă-
ronul a fost pus în stare de acusă dim­ aprinse de-o flacără, ce a isbucnit pe uşa cătore. O viaţă întrâgă se adună în con­ ULTIME SCIRÎ.
sobei. îmbrăcămintea nenorocitei femei luâ vingerea de-o clipă şi în momentul acela
preună cu Gaşpar Ugron şi Adam Golf, se ivesce elocuenţa. Londra, 31 Martie. Din Newyork
foc şi în câte-va minute bătrâna femeiă
notarul comunei. Pertractarea finală în „Când, într’o sgomotosă adunare, ade­ se anunţă, ca în Camera de jos a
îşi dădu sufletul între cele mai grozave
acest proces s’a ţinut dilele acestea înain­ vărul se ascunde ori se acopere, când pa- fost respinsă moţiunea de urgenţă
tea tribunalului din Odorbeiul-secuesc, du­ chinuri. timele îl întunecă, intrigile îl preschimbă, a democratului Bailley, care cerea
rând 7 dile întregi. Baronul Otto Orban a Mare faliment în Bulgaria. Un mare când hotărîrea întârdie şi consciinţele şo- proclamarea independenţei Cubei.
fost osândit la doi anî închisore ordinară, faliment a emoţionat dilele acestea lumea văiesc, un om se ridică şi se înf&ţişâză, Contra lui Mac-Kinley au votat 52
singur în faţa tuturor. Până să începă a
notarul Gâlfi la două luni închisore şi comercială din Bulgaria. Casa Covaciof din vorbi, pare că respirăm, în tăcerea atâtor republicani.
Gaşpar Ugron la 200 fi. amendă. Ruscluc, una din cele mai vechi bănci figuri întorse cătrâ dânsul, emoţiunea tai­ In tăte oraşele Statelor-Unite
bulgare, a fost declarată la 13 Martie v. nei pe care va desvăli-o şi pe care totă se arangeză mari demonstraţii con­
Cursul scolei voluntarilor dela infan­ în stare de faliment. Pasivul se urcă la lumea o aşteptă. Vorbesce — şi tote gân­ tra preşedintelu-i. In Durango (Colo­
teria din Braşov, de sub conducerea d-lui suma de patru milione de lei. Ceea ce dă dirile sboră câtră el. 11 înţelegem par’ că rado) portretul lui Mac-Kinley a fost
fără a’l asculta; îl urmărim, gîfăim. Şi
căpitan Kevereşan, s’a încheiat cu sfirşitul acestui eveniment un caracter şi mai în­ de-odată convingerea se face prin o lovi­ ars în mijlocul unei mari demon­
lunei lui Martie. Scola a fost cercetată de grijitor este, că la banca Covaciof îşi pla­ tură, o isbucnire neaşteptată, care ilumi- straţii.
33 voluntari, între cari 5 Români. La esa- saseră economiile lor un număr însemnat neză tote sufletele...“ Madrid, 31 Martie. In Spania în-
menul de suboficer dintre 33 au reuşit 22, de mici rentieri, văduve şi omeni sărmani.
tir 11 an căcţut, va să dicâ a treia parte. Alarma juintre aceştia a fost atât de mare, trbgă însufleţirea naţională se ma­
nifestă în gradul cel mai mare. Prin
Dintre cei 5 Români, 3 au reuşit la esa- încât oraşul s’a umplut de ţipetele lor, Dare de semă şi mulţămită publică. tote oraşele circulă o propunere, ca
men, âr 2 nu. Cu 1 Aprilie n. voluntarii banca a fost asediată de dânşii şi poliţia Lipova, 17 (29) Martie 1898. fiă-care Spaniol se-şî jertfăscă câş­
vor fi împărţiţi la compănii, unde vor face a trebuit să intervină pentru a-i împrăştia.
Ou ocasiunea petrecerei arangiate în tigul de-o di pe altarul patriei. Su­
praxa. Faţă cu acestă stare de lucruri, şefii prin­ Lipova la 7 (19) Ianuarie c. din partea so­ mele adunate se vor folosi pentru
cipalelor stabilimente financiare din Bul­
Medaliile comemorative. Am adus la cietăţii femeilor române din loc, în favorul construirea de năi de resboiîi.
rândul său soirea, că din incidentul jubileu­ garia, împreună cu vice-preşedintele So- fondului pentru ajutorarea elevilor săraci Atena, 31 Martie Karditzi şi
lui de domnire de 50 de ani a Majestăţii braniei, preşedintele Camerei de comerciG dela şcolele române din Lipova, au in- Gheorghis, cari au atentat la vieţa
din Ruscluc, primarul oraşului şi perfectul
Sale monarchului, se vor bate nisce medalii curs: regelui Greciei, au fost condamnaţi
judeţului s’au întrunit spre a avisa la mă­
comemorative de aur şi de bronz, cari vor 1) Ca taxe de intrare şi suprasolvirî la mbrte.
surile de luat spre a conjura crisa finan
fi apoi împărţite tuturor acelora, cari sunt la cassă 145 fl. 60 cr.
ciară şi comercială iminentă, ce ameninţă
seu au fost militari din 1848 pănă în 1898 principatul. Ei au hotărît, scrie „Liber.“, ca Au suprasolvit P. T. Domni: Dr. Tra-
precum şi amploiaţilor de stat. Medalia ce ian PuticI (Timişora), Dr. C. Nicola (Ti- D I V E R S E .
■o vor căpăta amploiaţii de stat se va depositele micilor creditori ai Cassei Cova­ mişora’', Dr. George Popescu (Lipova), Cam făceau cei vechi datoria? In epoca
ciof să fiă plătite integral, afară numai
deosebi numai prin bandă de aceea a mili­ Voicu Hamsea (Lipova), loan Cimponeriu vechiâ, pe când nu se aflau munte de pie­
tarilor. Numitele medalii, după cum scrie dâcă băncile străine interesate în afacerile (Lipova), Schwarz Perenz (Lipova), câte tate nici societăţi de credit, âmenii făceau
T.“ vor ave un diametru de 34 mili­ acestei bănci nu s’ar opune. Falimentul este 2 florini. datorii cu totul altfel, decât în diua de
fraudulos. Trei din cei cinci fraţi Covaciof
metri şi 2 mm. în grosime. Pe o parte a Baroty Ferenz (Lipova), Teodor Cosma adl. Egiptenii cei vechi, cari în privinţa
sunt arestaţi şi depuşi la Rusciuc; al pa­
medaliei se va vede bustul monarchului în (Căpruţa), Klepp Miklos (Lipova), Iosif Şerb păstrării banilor erau forte precauţi, numai
trulea, cel mai mare, este închis la Tir-
uniformă de mareşal cu cordonul ordinului nova. Cel de al 5-lea a plecat dilele trecute (Lipova), Dr. George Proca, (Arad), Paşcu acelora le împrumutau bani, cari puneau ca
u
„Maria Teresia şi cu marea cruce, cu me­ Brînda (Seghedin), Nicolae Grunzweig (Li­ amanent cadavrele părinţilor, ceea ce la ei
din Brăila şi se crede, că ar fi în Bucurescl.
dalia de răsboiă „lâna de auri şi cu me­ pova), Valeriu Gaiţia (Timişora), N. Dehe- erau lucrurile cele mai sfinte. Dâcă dato-
u
dalia rusâscă „George . Faţa monarchului leauu (Căpruţa), N. Varodi (Lipova), Aurel raşilor le sosea timpul plătirei, şi n’aveau
3
se presentă în profil / şi cu următorea SavicI (Lipova), Simeon BelicI (Lipova) bani să-şi rescumpere cadavrele părinţilor,
4 M fini stras academician.
inscripţia latinescă: „Franc. Ios. I. D. G. câte 1 fi. erau socotiţi ca cei mai nemernici şi erau
Austriae Imperator“ (Francisc Iosif I. din Intrarea în Academia francesă a d-lui Biihler Karol (Lipova), N. Brărlean huiduiţi de pretutindenea. In evul mediu
Ilanotaux, ministru de esterne al Franciei,
graţia lui Dumnedeu împărat al Austriei). (Lipova) Alexandru Ciugudeanu (Capolnaş), adeseori datoraşii îşi puneau amanet mus-
a dat loc ca de ordinar, la doue frumose Dr. Perlus câte 50 cr.
Pe cealaltă parte a medaliei, cea din lăun- taţele, er eroii cavaleri nu odată îşi puneau
•tru, se află de-a drepta: „MDCCCXLYIIF. disertaţii literare*. Dela întemeiarea marei 2) Oferte marinimose au binevoit a amanet mândria lor de cavaleri — pentru
de a stânga: „MDCCCXCYIIri. Pe partea academii, pe scaunul ocupat astădl de Ha- contribui următorii P. T. Domni: P. St. creiţarl. Şi aceştia, dâcă nu-şl plăteau da­
acesta se mai află de desupt o tablă ro­ notaux au şedut doi-spre-dece predecesori, Domn Iulius Gorgey dep. dietal (N. Re- toria la termin, erau trataţi asemenea
între care şi Claude Bernard, Renan, Challe-
mană, pe care de-a drepta se află o crengă metea) 10 fl. Ilustritatea Sa D-1 Episcop Egiptenilor. Astăcjî însă lumea s’a schimbat
mei Lecour. Pe acesta din urmă, orator şi
de stejar, er de-a stânga una de laur. loan Meţian (Arad), loan Crişan (Căpruţa), cu totul, nu le trebue cadavrele părinţilor,
Inscripţia de-asemenea e latinescă: „Sig- politician însemnat, îl înlocuesce ministrul Mihail Moisescu (Bucurescl) câte 5 fi,. nici mustaţele şi nici fala de cavaler, cu
num Memoriae“ (Semnul amintirei). Meda­ frances orator al unei istorii a cardinalului 111. S. D 1 episcop rom. cat. Alex. tote că adl cam aceia, cari fac mai multe
Richelieu, fudatorul instituţiunii.
lia, care va fi împărţită soldaţilor, va Desseffy (Timişora), Emanuil Ungurian ad­ datorii, trec de cei mai mari cavaleri.
Din frumosa cuvântare a d-lui Hano-
atârna de o bandă roşie (ca ordinul Fran- vocat (Timişora), Pavel Rotariu adv. Ti­
•cis Iosif,', âr medalia de aur, pentru cei taux vom cita câte-va scurte fragmente mişora), Iulius Schăffer prof. de musică
cari au servit activ 50 de ani la miliţiă, vrednice de amintit. Făcând istoricul evo­ (Sibiiu), Dr. Aurel Hallic (Lipova), loan L sftera tu r ă.
va fi tocmai ca şi cea de bronz, numai cât luţiei lui Challemel-Lecour, îl găsesce în- Miloşiu (Batta) câte 3 fl. St. Negulescu
tr’o întâlnire cu pesimistul german Scho- „Curs complet, de corespondenţa eo­
-de-asupra bandei Ya ave un vultur împă­ (Bucurescl) 2 fl. 14 cr, Atanasie PopovicI ni ercială“, de 1. C. Ponţu, prof. la şcâla
rătesc. d penhauer la Weimar; Francesul descrie pe (Mediaş), loan Beclchierean (Lipova), Roşa
filosoful german. Deutsch (Lipova), Lazar PopovicI (Bucu­ corn. superioră din Braşov. O carte octav
1
’ ' - mare de 17 cole de tipar, de tot instruc­
0 fabrică de diplome române în Bul­ „Ajunsei pe la sfirşitul cinei şi-l gă­ rescl), George SavicI (Neudorf), Ioau Maxi-
garia. Se scie, că o mare parte din clasa sii la masă între mai mulţi ofiţeri — la milian sen. (Stupinî), Yanay Gustav (Li­ tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari
dirrgentă din Bulgaria şi din funcţionarii „table d’hote“. pova), Pfeiffer Iânos (Lipova), Todor Şoi- stau în legături de afaceri cu vre-o bancă,
.acelei ţări au învăţat în România şi cu In faţa lui observaiG un napoleon de moşanu (Lipova), Zaharie Mircu (Lipova), terminii comerciali. Conţine modele de cir­
diplome dela şcolele române. Din causa aur într’o farfurie. Gând se sculâ dela masă, Yasilie Deheleanu (Ususău) Avram Păcu- culare, scrisori de informaţiunl, recomanda-
luâ napoleonul şi-l puse în buzunar. l£tă ţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu
acâsta s’au găsit omeni cari să instaleze
o sumă de două-clecî de franci, pe care de rariu (M. Ula\ Gabriela Dr. Bradianu (Bo-
fabrici de diplome române. Omeni, cari nici o lună de dile o destinez săracilor în (flua zovicl), Octavian PuticI sub-jude (Recaş), mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunl
.nu sciu pote bine unde e România, cer când d-nii aceştia (ofiţerii) vor vorbi de Iulia Doju (Lipova^ Seheffer Gyorgy (Li­ cambiale, afaceri cu efecte, monede şi eu-
funcţii pe basa de diplome românescl. altceva în timpul mesei, decât de avan­ pova) câte 2 fl. pâne etc. O recomandăm tuturora, cari se
îngrijit de acâsta, guvernul bulgar a cerut sări, de cai şi de femei; vedî bine, că banii Simeon Tomescu (Sistaroveţ) 1 fl 50 interesâză de afacerile de comerciu. Se află
îi am încă....“
dela ministeriul român de externe să-i tri­ cr., loan Cimponeriu (Roşia), Petru Ionaşiu de vân4are şi la administraţia „Gazdei“.
mită câte un esemplar esact de diplome şi Puţin după aceea Schopenhauer vor- (B.-Pesta), Iosif Daliei (Capolnaş), Ion Preţul 1 fl. 60 cr.
.certificatele fiă-careia din şcolele române. besce el însuşi de femei, de sigur în alt Maximilian jun. (Stupinî), Maria Cioban
Ministeriile respective au cerut delafiăcare chip decât ofiţerii. prof. (Sibiiu), }Dr. I. S. (Sibiiu), Dr. Elie Proprietar: ©r. Aia re I Mureşiaiittfc*
rşcolă astfel de esemplare. „Amorul — âtă marele duşman. Fe­ Cristea (Sibiiu), Grigorie Marienescu (Li­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.