Page 81 - 1898-03
P. 81
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese îiiMcare fii,
Aflmiiiistraţiuiiea şi Tipografii. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f|., pe yese luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoT, pe ş&so
I N S E R A T E se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢII! NE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrolo Birouri de anunciuri: Se prenumeră la tote ofl-
In Viena: M. Dukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerich Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A . V . Goldber- Administratiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyi 4. Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
rii, garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele eftt şi insorţiunile
seriă 10 or. său iO bani. sunt a se plăti înainto.
Nr. 65 — Anul LXI. Braşov, Duminecă 22 Martie (3 Aprilie)
resc faţa cu naţionalităţile nema te alegi decât cu disgraţia, cu ana dreptatea, respectul reciproc al drep
ghiare. tema şi cu prigonirea fără cruţare turilor şi a libertăţii fiă-căruia, din
N o u a b o n a m e n t Mai înainte îşi mai dădeau si din partea celor dela putere, cari se care se nasce acea concordiă, ce
linţa se ascundă adevărata ţintă a cred siDgurî îndreptăţiţi a conduce face tăria statelor.
lc*
uneltirilor lor politice şi protestau şi a decide destinele statului. Cu îngâmfarea şi trufia, cu dis
Gazeta Transilvaniei energic când li se imputa, că vor se De ce se le mai înşirăm însă preţul şi -cu călcarea drepturilor nu se
desnaţionaliseze popdrele de altă tdte acestea, după-ce Românii noştri, pâte dobendi decât numai slăbire şi
Cu 1 Aprilie st. v. 1898 limba. Şi astăcjl, ce-i drept, nu vor cei dela oraşe ca şi cei dela ţâră, destrămare.
se deschide nou abonament, la care se rnărturisescă tocmai pe faţă că simt în de-ajuns, ved şi 9imt intor- La acâsta ar trebui se se gân-
invităm pe toţi amicii şi sprijini ar ţinti se maghiariseze cu forţa. Der sătura oe au luat’o lucrurile în faţa dâscă contrarii neamului nostru şi
torii fdiei ndstre. recunosc, că maghiarisarea în genere nisuinţelor şi uneltirilor maghiaris se se astîmpere odată, ca se pâtă
este nu numai o dorinţă, ci chiar un mului lacom şi în veci nesăturat? judeca cu mintea rece.
Preţul abonamentului: ideal al lor. Mai mult, pretind sus
5 Le am reamintit cu tote aces
Pentru Austro-Ungaria: şi tare, că interesul statului, esis- tea, ca se arătăm, că svîrcolirile
pe -um. an. . ........................ 12 £L tenţa lui, ba chiar interesele păcii contrare, alergăturile şi sforţările Revista politică.
pe şese 1-aja.i ....................................... S£L. europene fac ca acesta maghiarisare nebune în direcţia acesta a realisării Cine ar. putâ se numere verigile
pe trei ltau . . . . . . . 3 £L se fiă neapărat de lipsă, căci numai unui vis ce nu se pâte nicl-odată din lanţul nesfîrşit al nedreptăţilor
Pentru România si străinătate: printr’însa Ungaria p6te deveni un împlini, au ajuns la culme. şi nelegiuirilor, ce cţiinie se săvâr
stat puternic şi unitar. Şi fiind-că tâte în lumea acesta şesc contra nâstră din partea guver
pe "u-rr a.n . . . . . -40 fra.3a.ci
pe şese 1-u.rri.............................. 20 „ Noi, se ’nţelege, suntem cu to merg numai până la un loc, noi nului şi a sluşbaşilor lui de prin co
pe trei 1-u.aă .............................. IO ,, tul de altă credinţă. Noi vedem slă ţinem, că acesta alergare nebună a mune şi comitate? O ast-fel de ne
Abonamente la num erele cu data biciunea şi nenorocirea acestor ţări contrarilor noştri după închipuirile legiuire s’a întâmplat Dumineca tre
tocmai în acea poftă de cutropire a lor, este semnul cel mai vădit, că cută în Mondol, tractul protopopesc
de Duminecă:
elementului dela putere. De aceea nebunia maghiarisarii şî-a ajuns gr. or. al Geoagiului. Era convocat
Pentru Austro-Ungaria: nici nu ne putem bucura, dăr nici culmea şi că de aci încolo ei vor Sinod protopopesc pe acea (ţi în
pe un an .................................. 2 #1. nu ne vom spăria prea tare, vecjend întră într’o încurcătură, din care nu Hondol. Sinodul s’a şi deschis în
{te şese tuni .............................................. S 81.
pe guvernanţii noştri unguri cu ce vor mai pute eşi singuri, aşa că nu şcâla română, dâr lucrările lui n’au
Pentru România: grabă nebuna vor se ’ntbrcă lumea peste mult vor fi siliţi se se rOge ţinut mult. Abia începuseră membri
jie un an .......................................... 8 franci cu fundu ’n sus şi se facă din ve cu lacrimi în ochi de contrarii ior Sinodului lucrările, şi âtă că năvă
pe şese luni....................................... 4
chiul Ardeal, din Bănat şi din Ţera- de astăcjî, şi mai ales de naţiunile lesc în sala şcâlei patru gendarmî
Abonarea se pote face mai uşor ungurăacă o casarmă mare, în care conlocuitâre ce le-au despreţuit şi în frunte cu sergentul lor, însoţiţi
prin jmamdate postaEe. toţi se fia comandaţi de căprarii le-au nedreptăţit, ca se-i scape din de notarul şi primarul comunei. In
44
Administraţiunaa dela Budapeşta şi „muştruluiţi după âcâstă încurcătură. trând în şcâlă argaţii cu pene de
jjSssetei HVarasiiiwffîmeS**. regulamentul şi catecbismul jidano- , Cei ce cu atâta uşurinţă s’au cocoş ai lui Banffy au declarat, că
maghiar. apucat se dărîme tâte, se nimicescă Sinodul este disolvat la 'poruncă mai
Nicăirî în lume nu se vorbesce orî-ce vieţă naţională de sine stă- înaltă. Iu zadar li-au cerut se arete
atât de mult de „stat , nu se îrn- tătâre şi se sugrume orî-ce libertate poruncă scrisă, în zadar li-s’a spus,
44
Alergarea netaă. pedecă mic şi mare de atâtea orî ce nu este pe placul şi în interesul că Sinodul nu face politică şi că el
pe (ţi de nenumăratele şi nesfîrşitele lor pătimaş de rassă, nu şi-au dat este îndreptăţit după lege a lucra—
Deeă aruncăm o privire împre cerinţe ale „statului , ca aici la noi sâma, că e lesne a dărîma, der fârte n’a folosit nimic. Gendarmii au con
44
jurul nostru, vedem o alergare ne sub minunata oblăduire Banffy. greu a clădi şi mai ales a clădi fiscat o mulţime de acte şi scrisori
bună îuooce şi ’ncolo, o grabă, o Şi sciţi de ce? Pentru-ca acjî ceva cu tariă şi pentru durată. şi au silit Sinodul se se împrăscie.
nerăbdare mare în tote mişcările dăcă (ţicî „stat trebue se înţelegi Pentru-ca se se potă acesta, Acâetă purtare brutala şi volnică a
44
contrarilor noştri. Par’ că s’ar apro „maghiar . Tot ce se pretinde pentru trebue se se potrivâscă biDe nu nu născut în poporul comunei şi în îm
44
pia vremuri deosebite, sâu vre-o fur „stat , sunt dorinţe şi interese ma mai petră pe pâtră, der se fiă legate prejurime multă amărăciune. S’a fă
44
tună mare. Ungurii îşi dau silinţă ghiare ; tot ce se dă din partea „sta petrile şi strîns una de alta, zidul cut arătare la Consistoriul din Si-
din răsputeri se completeze, se sfir- tului , se dă numai pentru interese se fiă bine tinciuit, ca se nu se cla biiu, cerându-se scutul lui împotriva
44
şescă ceea-ce numesc ei clădirea maghiare şi pentru întărirea maghia tine la prima furtună întrcga clădire. ilegalei procederî a organelor admi
viitorului stat naţional maghiar. rismului. Decă nu eşti vecjut şi de Cimentul, ce legă petră de pâtră nistrative. Etă cum scie Banffy cu
44
Do mult guvernanţii noştri s’au clarat de „patriot în înţelesul de în organismul unui stat, mai ales a ai sei se cinstâscă drepturile cetăţe
lăpedat de orî-ce sfială, îu ce pri- mai sus, că adecă interesele statului unui stat de mai multe limbi, cum nesc!, când e vorba de urgisiţii
vesce ţinta duşmănosă ce o urmă ar fi una cu interesele maghiare, nu este statul ungar, nu pâte fi decât Valahi.
*
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 de eătră ţâra Libiei materialul cel mai mai late, şi cu cât merg în sus se tot sub nea asupra strămoşilor noştri Romani împă
bun de zidit, adecă petră de granit, porfir, ţiază pănă ce la verf sunt ascuţite. Pe ratul August şi pe timpul urmaşilor acelui
;
marmură şi alabastru, şi domnitorii sâu i trile acele au la păment o lăţime de 5 împărat, multe obeliscuri au fost duse dela
regii egipteni făceau din materialul acela pănă la 25 de urme pătrate, âră înălţi Egipet la cetatea Roma din Italia şi acolo
Ârchitectura Egiptenilor.
zidiri atât de mari şi împodobite, încât şi mea lor e de 50 pănă la 180 de urme, şi au fost aşeejate. Mai târejiu însă, adecă cam
Din .,Istoria Lumii , tălmăcită, de preotul omenii din diua de astăcjî încă se miră de măcar că’s aşa de înalte, totuşi fiă-care din pe la anul 400 după Ohristos, fiind ceta
u
Constantin Morariu. densele. Multe din acele zidiri sunt acuma trensele îi cioplită numai din o singură tea Roma pustiită de popore sălbatice, obe
Arcliitect se chiamă un măestru, care dărîmate, ori acoperite de nisipul pustiului, pâtră şi anume din pâtră cea mai ver- liscurile dintr’însa au fost încă răsturnate,
a învăţat şi scie a face planuri pentru zi dâră multe stau chiar şi acuma aşa cum au tosă, adecă din granit roşietic scos din aşa încât multe sunt şi astădl îngropate în
ditul caselor, bisericilor său a altor zidiri fost în vechime. Cele mai minunate zidiri munţii despre răsărit ai Egipetului de sus. păment, âră altele s’au desgropat şi s’au
mari şi frumose, eră architectură se chiamă ale Egiptenilor sunt aceste: Obeliscurile sunt forte frumos poleite şi pe aşeclat âră. Capul bisericei catolice, anume
păreţii lor se află scrisori ieroglifice. Când
măiestria său meşteria ziditului. Măestria 1) Catacombele seu mormintele, ce se papa Sixt al oincelea, a desgropat şi a aşe-
ziditului este forte veche, pentru-că — după află în munţii despre ţâra Libiei şi mai Nilul îşi revărsa apele sale peste maluri, 4at în anul 1584 patru obeliscuri cu aju
cum seim acuma — chiar fiul lui' Adam ales în apropierea oraşului Teba. In cata atunci Egiptenii încăroau obeliscurile pe torul vestitului său architect Fontana. La
anume Cain a zidit cel dintâih oraş, căruia combe omul pâte întră prin nisce galerii plute şi le duceau pe canalurl sâu pe şan desgroparea şi aşedarea celor patru obelis
după numele fiului său ’i-a dat numele sâu ganguri lungi, de unde apoi ajunge ţuri anume săpate pănă la locul unde curi architectul Fontana a întrebuinţat ma
Ensch, apoi şi urmaşii lui Noe au zidit în fel de fel de despărţituri făcute în aveau să le aşede. Ce lucru greu, câtă şinile cele mai măiestre, pe cari le-a pus
lângă apa Eufratului oraşul Babilon şi un chipul locuinţelor omenescl, şi suindu-se cheltuială, câte mii de omeni trebuiau se în mişcare cu 12 sute de omeni şi cu 160
turn mare care avea să ajungă cu verful mai departe pe trepte în sus ajunge şi la facă acel lucru, şi apoi câtă muncă tre de cai, şi totuşi au trecut patru ani de
pănă la ceriu. Istoria lumii pomenesce de altele. Pe păreţii acelor locuinţe ale mor buia pănă-ce obeliscul ârăşl era descăr plini pănă-ce a sfârşit acel lucru greu.
multe zidiri seu lucruri de arehiteetură ţilor se află scrisori ieroglifice şi felurite cat de pe plută şi aşedat pe locul menit. Vre-o câte-va obeliscuri se află şi în ora
făcute de poporele din vechime, dâră de icone săpate în pâtră şi zugrăvite. Iconole Egiptenii aşeclau obeliscurile înaintea tem şul Constantinopole, adecă în căpitala îm
zidiri atât de minunate şi de mari ca a acelea s’au păstrat aşa de bine, încât ţi-se plelor sâu bisericelor, apoi înaintea gră părăţiei Turcilor. Chiar înainte de 62 de
Egiptenilor nu mai pomenesce nici unul pare, că cineva chiar acuma le-a făcut. dinilor ca martor, despre ore-carl întâmplări ani, anume laanul, 1834 Franeesii au făcut
dintre poporele cele vechi. Egiptenii aveau 2. Obeliscurile. Obeliscurile sunt nisce mari sâu şi numai ca podobă. anume o corabie şi au dus pe densa din
mai ales în munţu cei mai plini de stânci petrii în patru muchi, cari la păment îs Pe timpul lui Isus Christos, când dom satul egiptân Luxor un obelisc de 75 de
