Page 82 - 1898-03

.Pagina 2, GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 65—1898.

Mişcarea socialistă din Ungaria, limbă, 9ă se aducă o lege, în care va suferi. Suntem Austriac! şi jude­ mic, şi mă tem, că şi guvernul Thun va
departe de a fi sugrumată, pare că se se reguleze dreptul de limbă, şi căm întrebarea din punct de vedere fi prea slab de a dobândi cevaşl dela Ma­
va isbucni de nou şi mai puternic mai doresc şi pretind, ca în Austria austriac (Vii aplause la Cehii ti­ ghiari. Nu folosesce nimic a încheia pac-
de-odată cu începutul primăverii. In se fia decretată ca limbă a statului neri). Wolf: Cu Austria a’a sfîrşit, turl strînse cu Ungurii, căci ei nu le ţin.
comuna Toba din comitatul Torontal, limba germana, cum e în Ungaria deca se va primi dreptul pubiic al Ungurii nu respectă nici tratatele de stat,
s’a întâmplat Joi o mare resvretire limba maghiară. Boemiei! cum se vede din violenţele ce le săvîrşesc
a muncitorilor de câmp, care s’a Ceie-ialte partide, din care se A mai vorbit Dr. Herold şi în în Croaţia. Un pact cu Ungaria, care să
sfîrşit cu vărsare de sânge. Pricina compune; majoritatea de ac}l, pretind contra pretensiune limbei de stat nu însemne o îmbunătăţire însemnată faţă
acestei resvretirî a fost, că la o mul­ la rândul lor deplina autonomia a germane. Patru - spre-Jece milioue de cu trecutul, nu se pote primi. Mai bine să
ţime de muncitori nu li-s’a dat lucru ţorilor şi deplina egală îndreptăţire omeni vii în Austria, J* © el, nu vor ne despărţim! Pactul trebue să fiă drept,
9
din causă, că n’ar fi avut bilete de naţională a popârelor. suferi nicl-odata acesta. (Aplauee un astfel de pact însă este cu neputinţă,
legitimaţia. Poporul s’a înfuriat gro­ In cestiunea de limbă s’au con­ sgomotăse din partea Cehilor.) căci sunt aroganţi iubiţii noştri vecini,
zav, a năvălit asupra primăriei şi centrat tâte vorbirile ţinute Jile! Programul guvernului, adaus© sunt agresivi şi găsesc în sferele cele mai
0
w
aici au pus mâna pe notarul cercu­ aceste în Camera vienesă, der a fost Horold, nu păte mulţămi p© Cehi, înalte, la coronă, sprijin .
lui. S’a dat alarmă şi au mers câţî-va vorba şi de pactul cu Ungaria. pentru-eă nu sciu ce mijlăce se vor Amintesce darul de o jumătate de
gendarmî la faţa locului. Dâr popo­ Intre cei-laiţî fruntaşi ai clubu­ folosi pentru ajungerea scopului. milion, ce s’a făcut Ungariei pentru ridica­
rul n’a voit se se supună şi se li­ rilor din majoritate a vorbit şi pre­ De oeamdată însă nu vor face opo- rea unui monument pentru rebeli şi adauge:
bereze pe notar. Gendarmii, ca de şedintele clubul deputaţilor români siţiune bruscă guvernului. Puţin le „Unde sunt asemeni nisuinţe, pactarea este
obiceiu la noi, au descărcat armele bucovineni, cav. de Lupul, care este pasă Cehilor, deca Camera va pute cu neputinţă; decâ însă ar fi posibil un
şi patru omeni au fost ucişi de glâuţe tot-odata şi vice-preşedinte al Ca.- să lucreze sâu nu. Ei nu vor aduce pact drept, deputaţii boemi ar trebui să
blăstemate. Cei resvrătiţî au început merii. El a arătat, cari sunt dorin nici o jertfă, pentru ca se o facă ca­ se ţină de ceea-ce a dis Dr. Herold înainte
acum se se împrăscie, înse liniştea ţele şi pretensiunile acesui club şi pabilă de lucru. Jertfe să aducă aceia, cu trei ani: fără de pactul cu Boemia, nu
totu-şî nu s’a restabilit. Soirea aces­ ale Românilor bucovineni, pe cari cari vor se aducă un parlament cen- pote fi pactul cu Ungaria! Este un scan­
tei băi de sânge a pătruns ca ful­ îi representă. D-l Lupul cjise, că tralisător în Austria. dal, că partea de dincoce a monarehiei nu
gerul până în comunele învecinate. clubul român ţine la principiul au­ * sare în ajutorul Slavilor asupriţi şi violen­
Poporul alarmat a alergat în mare tonomiei şi al egalei îndreptăţiri na­ taţi din Ungaria..
număr la Toba în ajutorul locuito­ ţionale proclamat de majoritate şi Dâr cu Creta ce va fi? Bietul
rilor acestei comune. Aici au pro­ face parte din acesta majoritate în Turc lucră din tăte puterile, se câş­
testat contra barbariei gendarmilor convingerea, ca scopurile ce le ur­ tige învoirea statelor mari europene Certa :ntre Spania şi America.
şi n’au voit să libereze pe notarul. măresce vor fi şi spre binele po­ de a numi în Creta ca guvernator
Vecjend primejdia, viceşpannl Delii- porului român din Bucovina. A arătat, un supus turcesc de religiă creştină. Ce va fi, resboiu ori pace? —
manich a adus asupra comunei o că Românii bucovineni n’au fost Guvernul din Constantinopol a re­ Tdtă săptămâna acesta politicii şi
compania de husari. Miliţia a lost spriginiţl pănă acuma în dteptele comandat la acestă trâptă pe Kara- diplomaţii, gazetele şi cetitorii lor
trimisă şi în comunele învecinate. lor dorinţe de cătfă guvern. Spereză thcodory-paşa, însă şi dela Paris şi dela s’au îndeletnicit cu acâsta întrebare,

* înse, că în viitor nu se va mai în­ Londra, ca şi din Roma şi Petera- Cetitorii noştri vor afla, câ vorba
burg a primit răspunsul, că acâsta este despre cârta ce s’a iscat între
tâmpla nimic în paguba naţionali­
Etă, că sunt aci şi Paştile şi nu se păte, Europa, mai ales Rusia, spania şi America din pricina arun­
starea încurcată din Austria dăi- tăţii române, pice, că în interesul vre ca postul de guvernator al Cretei cării în aer a unei năi americane de
nuesca încă mai departe, ba pare vajei şi paterei monarehiei, e de se fiă ocupat de-un principe creştin, resboiu, der mai ales din causa os­
lipsă se încheie pactul cu Ungaria,
că lucrurile se încurcă încă tot mai care nu e supus turcesc. Acest prin­ trovului aşa numit Cuba, unde de
mult, în loc de a-se lămuri. Tâtă der acest pact trebue se fia drept cipe nu este altul, decât fiiul regelui trei ani de cţ’l bântue o rescâlă,
6
săptămâna acâsta s’a continuat în şi se fiă scutite prin el interesele grecesc George. Din tote părţile se pe care Spaniolii, stăpânifcorii ostro­
Camera din Viena disensiunea asu­ economice ale ţărilor,austriaca. Clu­ asigură, că acesta se va şi întâmpla vului, n’au putut’o înăbuşi păoă
bul român va sprigini guvernul în
pra cuuoscutei declarări a guvernu­ aşteptarea, că şi guvernul va căuta în cel mai scurt timp. Creta va primi acum,
lui Thun, tote partidele şi grupurile se împlinâscă dreptele dorinţe ale autonomiă şi va sta sub suzerani­ Nu vom repeta istoricul ne­
din Cameră iau posiţiă prin vorbi­ tatea Turciei — pănă la alt© vre­ înţelegerilor dintre Spania şi Ame­
torii lor faţă ou programul guver­ Românilor din Bucovina, muri. Noua rânduială în Creta se va rica. Vom spune numai, că aceste
Vorbirea deputatului Lupul a
nului. Acest program urmăresce făcut o bună impresiune în tote începe îndată-ce Tesalia va fi cură­ neînţelegeri au luat o formă ame-
de-ocamdata două ţînte de căpete­ ţită de armată turceseă. ninţâtâre, decând Americanii şl-au
nia: întâiu se se facă erăşi ordine părţile şi chiar şi contrarii au tre­ pus de gând să iagonâscă pe Spa­
buit se se convigă de seriositatea ei
şi linişte în parlament, ai doilea să nioli din Cuba, una dintre cele mai
se reînoiască, cât mai curând pactul şi de basa ei leală şi dreptă. Cehii şi pactul cu Ungaria. bogate insule, pe care ei o stăpânesc
cu Ungaria, căci arde mucul la de­ * In ce privesce pactul cu Ungaria, de timp îndelungat. Despre preşedin­
gete. Popârele Austriei însă se plâng A mai vorbit şi conducătorul au vorbit forte aspru în contra lui tele Statelor-Umte americane, Mac-
de alte dureri mai mari, că nu li-se partidei Ochilor tineri Dr. Herold, Nemţii naţionali estremî şi social- Kinley, se 4' ? ar voi se încuu-
06
face dreptate în privinţa naţională, susţiind dreptul public al Boemiei democraţii. Celelalte partide ger­ jure isbucnirea unui resboiu cu Spa­
er cât pentru pactul cu Ungaria, nu şi declaiând, că Cehii ca majoritate mane s’au pronunţat mai moderat, nia. Spre scopul acesta el a propus
se învoiesc nici decum cu pretensiu- în ţâră, vor sta pe basa programului der totuşi în contra pretensiunilor guvernului spaniol să facă ordine în
nile Ungurilor, ca Ungaria se con- de drept public. Deputatul Wolf i’a unguresc!. Caracteristice sunt obser­ Cuba, să mulţamescă pe răsculaţi şi
tribue tot aşa de puţin, ca mai nainte, întrerupt aici cu cuvintele: Ger­ vările deputatului Vassaty din stânga 3ă dea libertate Americei a ajutora
la cheltueiile comune. mania nu va suferi şi nu păte su­ estremă cehică cu privire la pact. cu bani poporaţia scăpătată a in­
Până acum noul. ministeriu Thun feri nicl-oclată un stat boem! (Cehii El între altele: sulei.
numai atâta a dobândit, că s’a făcut tineri strigă: Aha, acum iese iepu­ „Pactul cum a fost şi cum ni-se pro­ Spania însă nu se învoiesce în­
puţină linişte în Cameră. Nemţii au rii© d n tufă! Deputat prusian!) He­ pune, cunoscând tenacitatea şi influinţa tru tâte cu acest mod de deslegare
;
încetat de a mai face obstrucţiune rold: Noi înainte cu o sută de ani Maghiarilor, nu pote fi primit. Decâ Cehii a marei întrebări. Nu se învoiesce
lărmuitâre şi se mărginesc de oeam- am înfiinţat un stat şi n’am întrebat tineri vor vota pentru el, îşi vor săpa mai ales cu aceea, ca America se
dată a ţine vorbiri lungi, ceiând decă Germaniei îi place ori nu, nici gropa, cum au făcut şi Cehii bătrâni. Sunt ajutoreze cu sume mari de bani
mereu să se delăture ordonanţele de ajl nu întrebăm, decâ Germania îl convins, că Maghiarii nu vor ceda în ni­ poporaţiunea insulei, considerâud

urme de înalt pănă la oraşul Paris, unde numai 450 de urme, pentru- că. vârful ’i s’a intea lor turnul Babilonului. Insă după ce sipos din ţâra Libiei. In morminte de aceste
’l-au ridicat şi ’l au aşe4at cu mare pompă. dărîmat. Ea-’i deschisă, şi pe pietrele ee’s s’au făcut cercetări cu de-amăruntul în lă­ săpate în peatră erau puse trupurile mor­
3. Piramidele. Piramidele sunt şi mai puse ca nisce trepte pe lâDgă păreţii din untrul lor, astăcjî se scie cu bună semă, că ţilor, şi ca să nu putredescă ele, Egiptenii
minunate decât obeliscurile, şi ele in vre- afară te poţi sui pănă în vârful ei, deră cu piramidele nu’s nimic alta, decât morminte le îmbalsamau seu le împetriau, ungându-le
mile cele vechi se numărau la minunile multă trudă şi cu mare primejdie. Intr’o de ale regilor egipteni, pentru-că într’în­ pe din afară cu un fel de pământ reşinos,
lumii. Piramidele s°> află în Egipetul de despărţitură lungăreţă din lăuntrul acestei sele s’au aflat locuri de pus morţii şi si- vârtos şi străvăcjâtor din ţâra Persiei, ce se
u
mijloc pe partea despre apus a Nilului, piramide s’a aflat un sicriu de marmoră. criurl preţiose. chiăma „mum . După numele pământului
sunt împărţite în cinci pîlcurl seu grupe, Piramida lui Cheops este pănă în diua de Nici un popor pe lume n’a purtat aceluia „mum“ se chiămau mumii şi tru­
şi de tote sunt 40 la număr. Ele sunt nisce astădl cea mai uriaşă zidire făcută de atâta grijă de mormintele sale ca Egip­ purile cele mbrte şi îmbălsămate. Mii de
zidiri grozav de mari de formă pătrată, mână omenescă. S’a dat cu socotela, că tenii. Şi adecă de ce? Pentru-că foţi Egip­ mumii de aceste, adecă trupuri morte şi
ua
cari la pământ sunt mai late ca .şi obelis­ din pietrile ei s’ar putea zidi 60 de bise­ tenii credeau, cum-că sufletul omului tră- împetrite, s’au păstrat pănă în 4‘ do as-
curile, eră în sus sunt tot mai înguste, rici catedrale de cele mai mari. Mai po­ iesce şi după mortea trupului, dâră tră- tâdl. Ele’s de tot negre şi aşa de străbă­
pănă ce ’se sfârşesc cu un vârf ascuţit ori menim, că la piramida lui Cheops să fi lu­ esce numai atuncia, decă trupul mortului tute de reşină şi de mum, încât îs ver-
cu o tablă netedă. înălţimea lor e da 20 crat o sută de mii de 6menl timp de 20 nu putrecjesce, ci este păstrat. Nepăstrân- tbse ca peatra. In chipul acesta Egiptenii
pănă la 480 de urme, şi cele mai multe de ani pănă ce au sfîrşit’o. du-se trupul unui mort, Egiptenii credeau, cei-ce trăiau puteau vedea omenii morţi de
din ele sunt zidite din pietri de var, cari Multă vreme nime n’a sciut la ce’s că mortul acela nu pote ajunge în împă­ ai lor de cine scie câte sute de ani.
fiind puse unele peste altele se ţin la olaltă piramidele, seu adepă de ce trâbă’s ele. răţia cea fericită. Etă de ce fiă-care Egip­ Pe cât de mari erau regii egipteni în
numai cu greutatea lor. Unele eran acope­ Unii credeau, că’s magazine de pâne, alţii tean îşi săpa de cu bună vreme morminte vieţa lor, pe atâta de mari îşi doriau ei să
rite cu granit, ori ou marmură. Dintre cele socoteau că într’însele se ţine apa Nilului, pentru familianţii săi, ba îşi săpa şi mor fiă şi după morte. Mormintele regilor tre­
40 de piramide mai ales trei sunt grozav alţii erăşi le ţineau de nisce zidiri de fală mântui său în petră de cea mai vârtosă, buiau aşa-deră să aibă nisce semne regesc!,
de mari, şi dintre aceste trei cea mai uriaşă şi de deşertăciune ale regilor egipteni, cari şi apoi îl împodobeau după cum îl ajun­ ce se puteau vedea de departe şi trebuiau
este aceea, care se chiamă piramida lui cu lucrări obositore se siliau a ţinea popo­ geau puterile. să se deschidă mai. greu, decât mormintele
Cheops şi se află spre miaejă-nopte-apus rul în frâu. Ba unii creştini cuvioşî ce mer­ Gum am spus mai înainte, mormin­ omsnilor celor de rând. Etă, asta-’i pri­
dela oraşul Memfis aprope de satul Ghize. geau prin Egipet la cetatea cea sfântă Ie­ tele Egiptenilor se aflau spre Apus dela cina, că s’au zidit piramidele cele atât de
Piramida lui Cheops a fost din început de rusalimul din ţâra Palestinei, trecând pe apa Nilului, şi anume în stâncile acele, cari mari de lângă vechiul oraş regesc Memfis.
480 de urme de înaltă, acuma însă are lângă vr’o piramidă, credeau că văd îna­ despart pământul roditor de pustiul cel nă Ele erau menite să fiă locuinţe veclnice ale