Page 84 - 1898-03

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 65—1889.

Osendiţî la morte. Din Atena se scrie, moderate. Serviciu prompt. Informaţiun! întâmpinată societatea comercianţi­
Pentru propagarea comercmM între
că la 31 Martie n. s’a pertractat procesul prin scrisore. lor noştri în acestă salutară lucrare
făptuitorilor atentatului la viaţa regelui Români. a sa. Deja pănă acrim se arată mult
Greciei. Ei se numesc Karditzi şi Georgis. Industrie. In timpul din urmă se oferă Pănă acum am aucjit vorbmdu- interes şi bunăvoinţă din partea frun­
Luat la întrebări, că pentru ce a voit să din partea multora stofe pentru îmbrăcă­ 8e tot numai de propagarea meseriilor taşilor români faţă cu acbstă por­
ucidă pe regele, Karditzi a răspuns, că mai minte cu preţuri la aparinţă estraordinar între Români. In privinţa acesta s’a nire şi avem cuvânt de-a spera-, că
mult l’au îndemnat la fapta sa criminală de ieftine, şi totuşi acela, care s’a lăsat a şi desvoltat în ultimul pătrar de se­ se vor găsi bărbaţi generoşi în mij­
agitaţiunile pressei şi a publicului contra fi sedus de preţurile ieftine, la urmă s’a cul o activitate frumbsă din partea locul nostru, mai ales băncile ro­
r
regelui în urma luptelor nenorocose cu convins, că a cumpărat relativ forte scump. fruntaşilor români. Ostenela nici n a mâne, cari cunoseendiraportanţa aces­
Turcii. Pe principesa Maria nu voia s’o Este o trăsătură a timpului, că omenii remas zadarnică, căci acjî, mulţă­ tui pas, nu vor întârflia de-a da so­
ucidă. Bomba aflată la faţa locului era des­ voesc să cumpere fabricate industriale estra­ mită Domnului, a început şi poporul cietăţii comercianţilor români din
tinată fostului ministru Delyanis. Georgis ordinar de ieftine, şi mulţi fabricanţi se nostru a se îndeletnici binişor cu Braşov ajutorul dorit spre a p-utâ
a spus, că el nu este decât unelta lui Kar­ văd astăcjl constrînşl de a ţine seină de meseriile. Dovadă chiar şi numai lucra mai cu succes întru ajungerea
ditzi. Procurorul a cerut pedepsă cu morte. acestă trebuinţă, — se înţelege de sine, vechia şi mult meritata „Asociaţiune nobilului scop, ce urmăresce.
Tribunalul a primit propunerea şi a osendit că numai pe contul calităţii, prin ameste­ pentru sprijinirea învăţăceilor şi so- Pentru mai buna orientare lă­
la morte pe amendoi făptuitorii. carea de surogate. Decă vom privi jur îm­ dalilor români meseriaşi" din Bra­ săm se urmeze aci în estras şi ho-
prejur şi vom cerceta câte fabrici din afară şov, sub a căreia ocrotire se cresc tărîrile luato de adunarea dela 1T
Proces contra Jidovilor. Tribunalul ru­
fabrică stofe de lână eurată, vom afla că afli sute de elevi meseriaşi români (29) Martie o. a societăţii comercian­
sesc din Yilna a început se pertracteze un
numărul acestora s’a micşorat forte mult din tbte părţile ţerei şi care singură ţilor noştri. Ele sunt următbrele:
proces interesant contra unor jidani, cari
e
şi abia mai esistă câteva fabrici, cari ţin la a dat şi dă pe fiă-care an 4 °î de 1) Societatea comercianţilor români
la 27 Aprilie 1897 au comis volnicii asu­
principiul: de a fabrica numai marfă de tineri crescuţi pentru meserii. pentru comerciul levantin din Braşov, voind
pra creştinilor din. Minski şi asupra mili­ Nu tot astfel stăm înse în ceea
ţiei, opunendu-se acesteia cu forţa, ca să lână curată. să contribue la promovarea comerciului
Ne pare bine deci de a constata, că ce privesce propagarea comerciului
nu p6tă sări în ajutorul populaţiei creştine. între Români prin formarea de tineri pre­
Sunt citaţi 180 martori. Pertractarea va cea mai mare parte a industriaşilor de între Români. In direcţia acbsta nu gătiţi pentru comerciul practic, decide în­
mărfuri de lână braşoveni păstreză princi­ a’a lucrat în mod sistematic aprbpe fiinţarea a trei ajutore de câte 100 fl. pentru
ţine mai multe (Iile.
piul de a fabrica marfă bună, curată şi nimic, ori pbte chiar nimic. Urmă­ trei tineri români, cari vor fi aşecjaţl ca
Logodnă. Ni-se scrie: D-l Ioan Jurca, nefalsifioată, şi putem spune, că mai cu rile le şi vedem cu ochii, căci pe ucenici sub auspiciile Societăţii la diferite
teolog absolvent al diecesei Caransebeşului semă în fabricatele renumitei firme Wilhelm când numeral meseriaşilor români firme.
şi învăţător la scolele capitale române din Scherg G-ie fabrică de postavuri ni se ofere, este mai mult sâu mai puţin în cres- 2) Ajutorele de câte 100 fl. amintite
Lugoş, s’a logodit cu d-ra Ecaterina, fiica în ce privesce stofele de modă, solide, de cere aprbpe în tbte oraşele din ţeră, mai sus se vor da din partea Societăţii
d-lui George Baban, parocb gr. or. în Dra- gust şi cari pe lângă acesta sunt şi de pe atunci numărul comercianţilor noş­ prin comitetul ei pe cale de concurs pen­
gomirescl. — Piă în ceas cu noroc! preţ, un articol vrednic de totă considera­ tri nu numai că nu se sporesce, dâr tru provederea tinerilor; cari se vor afla
ţia, care îndreptăţesce pe deplin bunul re­ a scăcjut şi scade din cji în c}i. demni de ele, cu vestmintele şi cu instrucţiu­
Şcola de cădeţi din Sibiiu. Dela co­ nume al acestei case atât înăuntru, cât şi In vederea acestor stări de lu­ nea de lipsă în decursul timpului, cât vor
manda şcolei ces. şi reg. a cadeţilor dela în afară. cruri, simţite şi recunoscute de toţi, servi ca băieţi de prăvăliă (ucenici) sub
infanteria din Sibiiu primim următorele: Firma acesta s’a şi împărtăşit de va face de sigur mare bucuria între controla comitetului, la firmele, cu care se
La şcola de cădeţi cu începutul anului şco­
mare cinste şi de multe distincţiunl, şi ne Români pasul întreprins de curând va pute învoi acesta, ca să-i primescă.
lar 1898/9 se vor primi în cursul I. cam bucurăm şi de astă-dată de a pute reco­ de vechia societate a comercianţilor 3) Tinerii, cari vor voi să ooncure la
60 de aspiranţi, er în cursurile ' celelalte manda on. cerc al cetitorilor noştri cu totă români din Braşov pentru comerciul vre-unul din cele trei ajutore hotărîte de
după cum vor fi locurile vacante. Cei ce încrederea acest escelent fabricat indigen.. levantin, — pas, care tinde a pun8 Societate, trebue să fiă- Români din patrie
doresc a fi primiţi în cursul I. vor trebui basa unei lucrări sistematice pentru în etate de 12—16 ani, sănătoşi, din pă­
să dovedâscă cu testimoniu scolastic de pe respândirea ' comerciului între Români. rinţi cinstiţi "şi ei înşişi cu purtare morală,
anul 1897/8, că au absolvat cu succes cel 15 Aprilie Nu voim se vorbim Acestă societate, în adunarea sa bună; mai departe să dovedescă prin ates­
puţin destulitor patru clase reale, gimna- aici de data vre-unui jubileu, ci de generală dela 17 (29) Martie c. a tate, că au absolvat o- şcolă primară şi
siale seu civile. Taxa depinde dela condi­ terminul pus de lege pentru contri­ hotărît adecă dea începe activitatea două clase gimnasiale, reale seu civile. Cei
ţia părinţilor: 150 fi., 80 fi. şi 12 fi. anual. buabilii, cari vor se fia înscrişi în sa pentru respândirea comerciului cari vor avea o pregătire şi mai bună şco­
Cererile de primire sunt a se înainta co- listele electorale. Este sciut, că nu­ între Români încă în decursul aces­ lară şi vor dovedi şi purtare morală bună,,
mandei şcolei ces. şi reg. de cădeţi în Si­ mai acei cetăţeni au dreptul de a tui an prin votarea de-ocamdată a vor fi preferaţi.
biiu, după absolvarea anului şcolar 1897/8, fi înscrişi în listele alegătorilor die- trei ajutdre de câte 100 fit. pentru trei 4) Concursul pentru conferirea celor
cel mult pănă în 15 August n. c. Este re­ talî, ce se compun în anul acesta tineri români, cari se vor aplica la trei ajutore se va publica din partea co­
comandabilă înaintarea cererilor în personă. pentru anul viitor, cari pănă la 15 anumite firme comerciale din Bra­ mitetului Societăţii în clia,rel© nostre din
Cererile prea târclie seu necomplete nu se Aprilie îşî vor fi plătit intrega dare şov ca băieţi (ucenici) de prăvălia.. patrie şi după espirarea terminului, peti-
vor lua în considerare. Informaţii detailate eătră stat-pe anul 1897. Cei ce vor De-odată cu acesta adunarea a votat ţiunile şi actele- întrate se vor censura şi
se pot căpăta dela comanda şcolei de cădeţi. rămână după 15 Aprilie numai cu şi un fel de regulament, prin care comitatul va hotărî, .cărora din concurenţi
câţî-va crucerî în restanţă, vor pierde
Publicului, care sufere de durere de se stabilesce modul cum are se se au a li-se conferi ajutorele.
dreptul de a fi înscrişi ca alegători proebdă la ajutorarea tinerilor şi la
dinţi suntem rugaţi a-i comunica, că d-l în listele electorale pentru anul creseerea acestora. 5) La intrarea în serviciu a băieţilor
Br. William Baupert, dentist, care a pe­ aleşi de comitet, părinţii seu tutorii lor au
viitor 1899. Concursul pentru conferirea ajd- a da un revers, în care se vor obliga: 1)
trecut mai mult timp la cură în Abbazzia,
Atragem dăr atenţiunea cona­ torelor din cestiune, pe cât aflăm, că vor lăsa pe fiii, resp. pupilii lor, la
din 7 Aprilie n. c. erăşl îşi va continua
ţionalilor noştri, în deosebi a celor se va publica încă în decursul verei, firma, la care vor fi aşed'aţl, în decursul
în Braşov activitatea sa de dentist.
dela ţeră asupra acestei pretensiunî aşa că la tomna vom avb deja trei întregului timp de ucenicie; 2) că-i vor
Cei ce doresc a-şî procura bucate în a legei, ca să nu întârejie — întru tineri plassaţî în Braşov la comerciu. îndemna în tot timpul serviciului să fiă
cantităţi mai mari o pot face acesta cu cât au rămas în restanţă cu darea Este adevărat, că începutul e activi, credincioşi şi supuşi stăpânilor lor;:
înlesnire, adresându-se la d-l George Ză- directă pe anu! trecut — să o plă- fbrte modest, debrece fondul societăţii 3) că la cas, când băieţii ajutaţi de Socie­
nescu în Braşov (firmă vechiă şi bine cu­ tăscă până la 15 Aprilie st. n. anul e relativ mic şi venitele ei sunt numai tate ar părăsi serviciul lor fără motive jus­
noscută). D-sa furniseză din România po­ curent, decă vor se nu rămână afară de vre-o 800 fl, la an. Ceea ce însă tificate înainte de timpul ficsat de comi­
rumb (cucuruz) în cantităţi mari (cjeci de din listele alegătorilor dietalî pe ne face se sperăm mult este însu­ tetul jjSocîetăţii în înţelegere eu comer­
vagone), calitate bună şi-l vinde cu preţuri anul viitor. fleţii ea, cu care credem, că va fi cianţii, la cari au fost aşedaţl, seu decă ar

înainte de ce ar fi întrat la tatăl său se Sfânta Duminecă, îi dise: După ce vei ziana să-mî spele ochiul şi obrazul, căci Acuma, stăpânul meu — dise calul
duse în grădină şi înoepu a se ruga lui rupe paloşul tătâne-tău, di-i să-ţi dee ca­ alt leac şi alt doftor pe a mea s&mă în lu­ după ce se sătura — acuma te du acasă,
Dumnezeu.din totă inima, ca să-i ajute să lul, cu care a mers a peţi la mamă-ta, şi mea asta nu-i. te bagă în cămară şi caută după uşă, că
p6tâ duce în deplinire dorinţa, ce o nutrea paloşul pe care a jurat credinţă ţârei. — înainte de ce a-şî placa, te rog acolo vei da de paloşul tatălui tău, de frâul
faţă de părintele său. Fără acestea să nu pleci la drum, căol să-mî dai calu, pe care ai călărit când te-ai şi de şeua mea; ia-ţl bani la tine cam câţi
Când să ese din grădină, la portă îi mare drum vei ave de a face şi multe ai dus la mama de ai peţifc’o, şi paloşul pe gândesc!, că ţi or trebui, şi adă şi un tuior,
ţinu calea o cerşitdre, care îl ruga de pu­ de a păţi. care ai jurat credinţă ţerei, cjis© Busuioc. pe care îl vei lega de coda mea şi-l vei
ţină milă. Copilul îi puse în pumni toţi Busuioc, îi mulţămi pentru tbte, Sfânta — Calul l’au mâncat cânii, âr palo­ aprinde, căci altcum nu sciu cum să-mî
banii, câţi îi avea la el şi, fiind-că biata Duminecă se făcu nevădută, er el eşi pe şul rugina, fiiule Busuioc, răspunse ta­ arăt vrednicia.
femelă ei’a rău îmbrăcată îşi desbrăcâ haina porta grădinei, ca să între la tatăl său. tăl său. Busuioc făcu precum îi (fise calul. Se
de-asupra, ce-o avea pe el şi o dete fe- — Tată!... Copilul însă cu asta nu s’a îndestulit, duse acasă, luă paloşul, freul şi şeua, pe
meei. — Ce vrâi? întreba mânios tatăl său. ci s’a dus la herghelia tatălui său şi în­ cari le află în cămară tote pline de praf; îşi
Cerşitorea, drept mulţămită, îi dise: — Aşi vrâ să sciu, de oe îţi lăcri- trebă pe îngrijitor de calul tatălui său. — luâ un fuior de cânepă şi trei pungi mari
fiiule Busuioc, (căci acesta îi era numele) mâză pururea ochiul stâng şi de ce ţi-i Etă-1, chiar acum mâre în rîpa cea de cu bani. Apoi îşî luâ rămas buu dela tată,
banii, ce mi-ai dat, împarte-i săracilor, er cu veşted un obraz, căci eu unul a-şî vre să-ţi colo, vedî cum strajuesc oânii pe lângă el! maştehă şi dela fraţi, cărora numai atâta
haina îmbracă cerşitorul acela, oare deun.eeas dau de leac. (lise păstorul. le spuse, că se duce în lume să vadă şi să
şi jumătate cerşesce milă dela fraţii tăi, der — Vii şi tu, slăbănogule, ca să-mi mai Busuioc se duse la cal; calu, cum îl mai înveţe ceva.
aceştia de îmbuibaţi, ce sunt se fac a nu-1 măresc! supărărea? Lasă că-ţl dau eu ţie, văcju, începu a necheza: De nu veneai, mă După-ce se întorse la cal, îi lega de
vede, căci eu trimisă fiind de Tatăl sfânt, care îi dise mânios împăratul, aruncând un pa­ prăpădeam, (fi calul; ca să mă întrămez, codă fuiorul, îl aprinse şi apoi se sui pe
86
îţi scie credinţa, am venit ca cu sfaturile loş după el. Busuioc însă apucă între de­ te rog să-mi aduci o maje de fier înfocat, el. Până ce a ars fuiorul, calul încungiurâ
mele să-ţi ajut. Ia tirul acesta de iărbă şi gete paloşul şi spre marea mirare a ta­ ca să mănânc, şi o vadră de vitriol, ea cu el de trei-orl lumea.
te frăcâ pe degete cu el, căci el e „rugina tălui său, îl rupse în sute şi mii de bucăţi. să bâu. — Aoum spune-mî, stăpânul meu —
11
pământului , cu care poţi rupe nu un pa­ — începutul e bun, di3e împăratul; Busuioc îi aduse fierul înfocat şi vi­ îi (fise calul, după-ce încungiurâ a treia-oră
loş, ci şi un zid de fier, de vei voi. ca sâ-ml dai de leac te du pănă vei da de triolul. Calul mânca la fer, ca alt cal din lumea, — spune-mi place-ţl, său nu, de vred­
Busuioc se frâcâ cu firul cel de iârbă Ana Sânziana şi de isvorul stempărărei. otava cea mai bună, şi bea la vitriol ca nicia mea şi de năravul ce-1 am ?
pe degete, âr cerşitorea, care era chiar Din isvor ia apă, ou care apoi Ana Sâu- şi cum ar fi fost apa cea mai curată. — Place, răspunse Busuioc.