Page 85 - 1898-03

Nr‘ 65.—1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Padina 5.

fi dimişî diu serviciu şi şi-ar perde aju­ ghere. 5) Conclus relativ la responsabili­ Din amintita ordiniaţiune mi­
torul Societăţii din vina lor, — ei, adecă tatea fondatorilor normată în §. 152. din ECOITOI^IA- nisterială estragem aici următbrele:
părinţii seu tutorii băeţilor respectivi, sunt legea comercială.
datori să întorcă Societăţii spesele, ce le In înţelesul §. 155 din legea comer­ I. Esaminarea s&menţei. Constatarea,
Cultivarea mazărei. decă anumită sămânţă conţine rocoină,
va fi avut cu instrucţiunea ucenicilor eşiţl cială fiă-care acţiune dă un vot, nici unul
din serviciu înainte de timp. însă nu pote esercita mai mult de 10 vo­ Mazărea trebue semănată într’un se face la rugarea proprietarului seu
6) Plasarea tinerilor aleşi o va face turi. Partioiparea la adunare se pote face loc jilav, der nu umed. Cultivată neguţătorului, seu la provocarea oficiosă a
comitetul prin biroul său seu printr’o corni său în personă seu prin plenipotenţî. Fiă- pe locuri mai afenate, are lipsă de derogatoriilor administrative, prin trimi­
siune alâsă anume spre acest scop. La în­ care domn subscrietor este rugat a se sub­ sprijin, ca se nu cada. De aceea-i terea de mustră. Pentru ca constatarea sS
chei area contractelor cu firmele respective, scrie în cbla de adeverinţă. bine se o semenăm mestecată cu fiă deplin sigură, ar fi sS se esammeze cel
representanţii comitelului vor ave în ve­ Sasca-montană, din şedinţa fundatorilor secară de vară orî cu oves. Mai puţin ojumState de majă metrică; deorece
dere disposiţiunile legii pentru meserii re­ bine priesce de-o semenăm în locul, însS nu se pote espeda cu posta o canti­
ţinută la 27 Martie st. n. 1898.
lative la angajarea ucenicilor. Branşele de unde avurăm în anul trecut spicbse, tate aşa de mare pentru esaminare, este de
comerciu, la care vor fi aşedaţl bursierii, Fil'p Băiaş, Alecsandru Băiaş, după ea putem semăna erăşi spi- ajuns, decă se trimite: „mustra legală“.
vor fi designate de comitet. preşedinte. notar cdse. In locui gunoit prdspet pro­ Acesta mustră se compune aşa, că din să­
7) Timpul de serviciu ca ucenici al duce puţine grăunţe, der mult paiu. mânţa destinată fpentru esaminare să ia o
tinerilor ajutaţi îl va hotărî comitetul în iSuIiămită publică. De o semenăm în loc mai puţin jumătate majă metrică, care se cerne
înţelegere cu şefii firmelor, la cari vor fi aienat nu-i lipsă a-o semena mes­ printr’un ciur mai des (ţăsut în 10). Să­
plasaţi, conform legii şi usului pieţei Bra­ Braşovul vechid, 2 Martie v. 1898. tecată cu alte bucate, dedrece nu mânţa căpătată din acesta cernătură, care
şovului. Onorată Redacţiune! cade atât de tare, ca în locul atenat. a căclut prin ciur, se trimite biurourilov
8) La cas de reclame seu de conflicte Cu o legitimă bucuriă, subscrisul co­ Mazărea e fdrte productivă, decă amintite pentru esaminare.
între ucenici şi între stăpânii lor, comi­ mitet parochial, ca representant al bisericei i-am nimerit locul şi timpul; de pe Mustra aşa compusă se pote trimite
tetul va întreveni totdeuna în interesul nostre din Braşovul vechiă, aducem la cu- un hectar putem ave 170—200 cbi- cu poşta şi esaminarea este atât de sigură,
ucenicilor, având a înlocui pe părinţii, noscinţa publicului român, cum-că şi po­ lograme. Ca se nu o scurme pase­ ca şi cum s’ar fi esaminat o jumătate de
resp. tutorii acestora. De asemenea comi­ porului nostru din Braşovul vechid i-a so­ rile, cu deosebire porumbii, e bine majă metrică.
tetul va ţine totdâuna cont de purtarea sit momentul fericit, de-a ave în sînul său se o semenăm afund şi după gră-
Mustra regulată corăspunde numai
ucenicilor plasaţi de densul şi va raporta o bibliotecă poporală ambulantă, constătă- pare se-o apăsăm cu tăvălicul. pentru esaminarea rocoinei; decă s’ar re-
în fiâ-care an adunării generale despre si-
tore din cărţi multe şi de cuprins instruc­ Când e cdptă, o cosim. Nu tre­ cere însă esaminare şi din alte punte de
tuaţiunea acestora.
tiv, dintră cari deja multe s’au împărţit bue se ne uităm, ca totă păstaia se vedere, atunci din sămânţa originală, fără
9) Tinerii ajutaţi îşi perd dreptul la îutre popor. fiă cdptă. Când trei din patru părţi să se mai cârnă, sunt a se espeda 100
ajutorul Societăţii, îndată ce ar comite un
Meritul înfiinţărei bibliotecei nâstre sunt cdpte o putem cosi, căci de grame.
fapt imoral, care ar îndreptăţi pe stăpânii poporale îi revine primo loco stimatului vom aştepta pănă vor fi tdte păs-
lor să-i dimită din serviciu; de asemenea domn Redactor al „Gazetei Transilvaniei , tăile cdpte, cele ce s’au copt mai Decă nu s’ar pute compune mustra
14
când în decursul serviciului şi-ar contrage Grigoriu Maior, care a lucrat cu zel neo­ întâiu se scutură pe jos. Ca se nu în modul mai sus descris, atunci birourile
o bolă, care i-ar face incapabili pentru bosit pentru realisarea ideei întru înfiin­ se scuture la cărat, e bine se-o le­ esaminatore primesc şi altă mustră. Se
comerciu; ţarea menţionatei biblioteci; meritul mai e găm în porţiuni mici. recere însă, ca mustra să fiă cât se pote
10) După împlinirea timpului de ser­ apoi şi al sodalilor români din Braşov- Imblătită în maşină şi trierată în cantitate mai mare, cel puţin 500 grame
viciu a băeţilor ajutaţi, comitetul va căuta vechifl, cari la 6 Ianuarie a. c. aranjară o se alege bine mazărea din ovesul şi încă din sămânţa, care anumit este des­
să înlesnescă plasarea lor ca calfe, avend petrecere împreunată cu producţiune, al ori secara cu care a fost amestecată tinată pentru vândare. Decă în mustra tri-
în vedere perfecţionarea mai departe a lor cărei frumos venit îl destinară anume pen­ la semănat; er pe care voim a o misă pentru esaminare s’ar afla rocoină,
şi trebuinţele comerciului românesc din tru înfiinţânda şi acum deja înfiinţata bi­ ave de semenţă, nici nu o trierăm, atunci acâstă împrejurare este hotăritore
patrie. bliotecă. ci o semenăm aşa amestecată. pentru întrâga sămânţă destinată pentru
11) Comitetul va purta o consemnare Dee bunul Dumnedeu, ca zelul stima­ E bună bucată mazărea, căci dă vândare. Dâcâ însă mustra ar fi scutită de
a tinerilor ajutaţi de Societate şi se va tului D-n Redactor în respectul acesta să o mâncare nutritore, er în comerciu rocoină, atunci prin esaminare se adeveresce
„că în mustra esaminată nu se află ro-
informa după putinţă de paşii lor ulteriori, servâscă şi altor domni inteligenţi de pi'in se vinde cu preţuri bune. coină . întrega sămânţă destinată pentru
u
ca astfel să se p6tă constata, cari au fost alte sate şi oraşe ca stimul şi îndemn în­ i. p. r.
resultatele practice ale acţiunei inaugurate tru a pune basă la formarea a cât mai vânclare numai atunci se pote dice, că este
de densa. multe biblioteci poporale, spre promovarea esaaminată deplin, dâcă s’a esaminat o
cantitate mai mare de mustră.
12) Numărul ajutorelor se va înmulţi culturei naţionale a poporului nostru. Controlarea seminţelor de trifoiu.
în decursul timpului în raport cu mijlocele, Promiţând acestea, subscrisul comitet Ministrul ung. de agricultură II Vlombarea. Plombarea semânţelor
de care va dispune Societatea. parochial, în numele poporului nostru din încă în 10 Iulie 1895 a dat o ordi- de trifoii! şi de luţernă scutite de rocoină
Braşov-vechid, ţinem de o plăcută datoriă dinaţiune, prin care opresce strict se face tot de cătră biurourile reg. ung.
a aduce mult meritatului domn Redactor vinderea seminţelor de trifoiu şi amintite. Şemânţa, despre care s’a constatat,
Convocare. mulţămirile nostre sincere pentru stăruinţa luţernă pănă când nu se adeveresce, că nu are rocoină, se aşâdă în saci, cari
Subscrietorii de quote (acţiuni) la în de fer la întruparea ideei d-sale, de a ac­ că acelea sunt scutite de rocoinâ (un se legă la gură şi se plombâză, ca şi cum
treprinderea în înfiinţare „Comoara“. aso- tiva în sinul poporului nostru o bibliotecă fel de părăsit, care le nimicesce). s’ar sigila.
ciaţiune de Consum, se invită prin acâsta poporală ambulantă. Prin acea ordinaţiune se im­ Preţul pentru esaminare e 50 cr. de
în virtutea §. 154. din legea comercială la Primescă tot-odată şi acei domul so- pune atât proprietarilor, cât şi ne­ fiă-care mustră. Cei ce au însă de-a trimite
Adunarea generală constituantă, care se va dalî români, cari aranjară petrecerea dom- guţătorilor, ca numai semenţă plom­ spre esaminare în tot anul mai multe să-
ţine în Sasca-montană la 19 April 1898 nialor şi oferiră câştigul realisat pentru un bată, controlată şi esaminată, despre mânţe, pot fi împărtăşiţi de favoruri, re-
st. n. la 2 bre d. am. în curtea bisericei scop atât de nobil, deplina nostră mul- care se va pute produce adeverinţă ducându-li-se preţul. Pentru plombat încă
gr. or. ţămită. oficidsă, că e scutită de rocoină, se mai e a se plăti separat câte 5 cr. de
O b i e c t e l e : 1) Deschiderea şi con­ Comitetul parochial gr. or. al bisericei p6te pune în venejare. Biurourî ofi- maja metrică. Pentru ţăranii de rând esa­
stituirea adunării. 2) Constatarea capitalu­ S-tei Adormiri din Braşov-vechiu. cidse pentru esaminarea semenţei se minarea sămânţei se face gratuit, pentru
lui social prin subscrieri şi solvirî. 3) Sta­ află la Budapesta, Debreţin şi Cluşiu, plombat însă au de-a plăti şi ei.
bilirea statutelor asociaţiunei. 4) Alegerea la acesta din urmă au a se adresa
Direcţiunei şi a comitetului de suprave- economii din Transilvania.

— Decă î(î place, şi mie îmi place înpoivănâ calu într’un câmp cu iârbă fru­ cum trebuia să umble, ea trimise un somn Ana Sânziana să spele un ochiţi al tatălui
de tine, îţi fâgăduesc, că te-oi sluji cu cre­ mosă, er el vedând sub un pom un om lung de 80 de ani asupra lui, ba doră şi meu, care pururea lăcrămâză, şi un obraz,
dinţă în bine şi în rău. Ca să putem însă durmind, se duse la el. Omul durmea ca mai lung, căci pănă atunci i-a fost dat să care tot-dâuna e veşted, — căci i-ar fi
merge mai bine şi să ajungem mai de­ mort. Busuioa se gândi, că ore n’ar fi bine dârmă, pănă când om de pe albă lume nu-şî leacul.
grabă la ţînta dorită, lovesee-mă odată cu să-l ombre ? căci se gândia, că acest om va pune piciorul pe pământul lai sâ-1 deş­ — Grele lucruri, frate şi prietine Bu-
paloşul peste urechea dreptă, căci altcum treejindu-se ii pote face mare rău aflân- tepte.
suiâce, căci Ana Sânziana e nesdravană şi
nici peste o sută de ani nu vom ajunge. du-1 în moşia lui. După-ce însă de pe faţa — Greu horcăişl, prietine şi om de pe va face şi cu tine o minune, cum făcut’a
Busuioc îl lovi cu paloşul peste ureche, omului se putea ceti bunătatea sufletului altă lume, clise el cătră Busuioc, care încă cu mine înainte de asta cu 80 de ani,
şi cum il lovi, spre marea lui mirare calul său, nu-1 omorî, ci se puse lângă el şi se deştepta din somn; doră ai visat ceva când o peţisem dela mamă-sa, care pe
se schimba într’un luceafăr, şi sburâ cu el în scurtă vreme se uită adurmit. greu de tot ?! vremea aceea locuia într’o {căsuţă frumâsă
prin văzduh un an de (jile, er la anul din — Greu am durmitDomne, şi de mult, — — Singur eu nu sciu ce am visat, am între cele două păduri de argint, ce se
înălţimea cerului se lăsa cu el într’o gră­ (fise gazda moşiei, după-ce se desceptâ, căci durmit bine, dâr rogu-te spune-mî, cine eşti? văd colo; âr isvorul stâmpărărei e îneun-
dină frumosă cu pomi şi flori de argint. el, omeni buni, adurmise tînăr şi se deş­ — MS numesc CalampSr fiu de mSr. giurat cu zid de fer şi păzit de un bălaur
— Atiuge-mă cu paloşul să mă schimb teptă bătrân, durmind nici mai mult nici — Frumos nume, clise Busuioc. cu 99 capete. Eu din tot sufletul îţi doresc
ârăşl în cal — dise lucefărul când se mai puţin, decât 80 ani. Ge lucru şi acesta, în — Pote fi; dâr pe tine cum te chiamă, ca să răsbescl în drumul, ce ai de gând
vă(ju în grădină. Busuioc îi atinse şi. lu­ loc de mustaţe negre, de barbă rasă şi de de unde escl şi ce cauţi pe aici, pe unde să 1 faci şi să nu păţesc! cum am păţit eu
ceafărul se făcu ârăşl cal, dâr mai frumos păr scurt, să mă aflu cu mustaţă sură, stanişte de om afară de tine şi de mine cu ea, căci ţi-i destul să o veefi odată nu­
do cum a fost. barbă albă pănă în brâu şi plete pănâ din n’a mai umblat, îi întreba CalampSr fiiu mai, ca să-ţi uiţi inima şi mintea la ea,
— De acjl înainte să scii, că Luce- jos de spete. Săracul de mine!... Dâr aş­ de mSr. er asta de o fad, eşti perdut pe veci, căci
făr mă chiamă, (fise calul. Busuioc se sco- teptă, Ană Sânziană, că pentru asta faptă — MS numesc Busuioc, fiiul cel mai pe ea numai om spre mare lucruri chemat
borî din şea, se uita în laturi şi începu a tot pe mână de om pământân ai să mic al împSratului Apusului, şi mS duc sS e iertat să-o câră, şi numai ales om se pâte
se mira de frumseţa loourilor, unde se afla, pici tu!... aflu pe Ana Sânziana şi sS dau de isvorul îndrăgosti în ea.
căci în pom! de argint cântau şi ciripeau Astfel începu el să-şi stâmpere mâ­ stâmpărărei. — Să păţesc ori şi ce, nu-mi pasă, numai
pasări şi vrăbii de argint, er printre flori nia, căci în fecioria lui umblă să capete — Ce vrei tu cu Ana Sânziana şi cu de mi-aşl vede părintele sănătos şi vesel,
de argint sburau albine şi fluturi de argint. de soţiă pe Ana Sânziana, care era fata acel isvor? cum a mai fost.
Sâturându-se de frumseţa locurilor, îşi Duminecei, dâr deore-ce nu sciu umbla — Din isvor vrâu sS duc apă, cu care — Dragostea şi iubirea cătră tatăl