Page 86 - 1898-03

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI N . 65—189 8.

U R S U L . brăcămintea ei se deosebesce numai într’a- intrat 802 oapete şi au eşit 254 capete re-

— Legendă. — M U L T E ŞI D E TOTE. tâta de îmbrăcămintea eelor-lalte dame etio­ mânând la 31 Mart. un număr de 26,917
piene, întru cât e mult mai curată ca a
Dumne4eu cu st. Petru umblau capete.
pe păment şi se uitau la munţi şi Cărăuşii. acestora. Se notâză marfa: nngurâscă v e c h e
»
la văi; şi decă nu erau munţii po­ Odată nisce cărăuşi ducându-se cu Impărâtâsa duce o vieţă casnică forte g r e a dela —.— or. pănă la —.— or.
triviţi cu făptura, îi mai îndrepta pe carele la un târg şi ’noptând într’un sat, fericită, se pare că faţă de ea Majestatea marfă u n g u r â s o ă tineră g r e a dela
colea şi pe colea. Şi pe care do­ se sfâtuiră cu toţii să-şî caute gazdă. Sa Menelik e mai mult decât un gavaler. 68.— or., pănă la 59 — cr.. de miiloa dela
bitoc îl întelnia în cale, îl întreba, — Ia du-te tu, diseră cu toţii la unul împăratul e forte liniştit şi prevenitor — 68— or. pănă la 59— or u ş d r ă dela
mai ales decă se va ave în vedere, că ------or. pănă Ja —.— or
decă are se se plângă de vre un din ei, la casa cutare şi întrebă.
neajuns. — Iacă mă duc, măi. Taîtu e destul de frumosă şi fermecătore,
Şi s’au întâlnit şi cu ursul. Şi Şi s’a dus. Ajunge acolo, intră în încât să-şî cucerescă cu desăvârşire băr­ B u r s a d e B u c u r e s c T .
li-s’a plâns ursul că lui i-au făcut casă. Dâcă intră în casă, vede gospodarul batul. Când împărătesa primesce pe cine-va din 39 Martie n. 1898.
oficios — lucru ce rar se întâmplă — atunci
nedreptate: l-au menit se trăiască după sobă plângând. Ou
prin păduri, dâr n’au avut grijă se-i — Da de ce stai acolo şi plângi măi omul îşi reamintesce de-o principesă mare "V a l o i ! Do­ bândă. Scad. bani
cup.
menescă şi hrană de ajuns. nene ? îl întrebă el. din Orient, cu atâta demnitate şi linişte gata.
$r Dumne4eu l’a povăţuit se — Păi de frica femeei, care mă bate majestatecă se aşâcjă pe tron. Cam aşa Rentă română perpetuă 1875 &7o Apr.- Oct.
102 —
nu alerge numai după carne, ci se de mă usucă, cu cleştele, ciobotele şi tot au putut să fiă şi Teodora, împărătesa Renta amortisabilă . . . . 5 7 . ■ 101. 7,
Bizanţului, ori Zenobia, principesa Pal- « „ (Impr. 1892 . . . 5% la-lnl. 101.-
se mulţămescăşi cu ce-i dă pădurea, ce-i ese înainte. „ „ din 1893 5°/ 0 101.-
cu smeură şi cu mură, cu afine şi — Păi bine aşa-i pe la d-vostră? pe mirei. „ „ 1894 int. 6 mii. 6% Apr.-Oct. 99.7,
Bucătăria curţii e bună şi neajunsuri „ „ (Impr. de 32. ’/î mii. 4 7n la-lnlie 90 7,
cu rădăcini de ierburi dulci, şi cu la noi ştiu femeile de frica bărbaţilor, că „ „ (Impr. de 50 mii. n n 92.7,
nu se ivesc de cât atunci, când bucătarul 4"/ 0
mierea stupilor din scorburi. Ursul, le bat de le merg peticile. „ „ (Imp. de274 m. 1890 T°/o 93,- -
„ „ (Imp. de 45 m. 1891
93.—
7n
prost şi îndărătnic, nu s’a aflat mul­ — Stai tu o lâcă, dise gospodina că- trebue să gătescă mâncări pentru ospeţi „ „ (Im. de 120 iul. 1894 4 47c 93 —
ţumit, şi a răspuns că acestea sunt tră cărăuş, să-ţi arăt eu ţie ardă-te para fo­ europeni. „ „ (Im. de 90 mii. 1896 4 °/o 93 7,
67o Mal- Nov. 101.7,1
Oblig, de Stat (Conv. rurale,).
bucate prăâte. cului să te ardă... şi l’a scos afară din casă Familia negusului, rudeniile, fraţii şi Oblier. Casei Pensiunilor tr. 300 10
Atunci Dumnecleu l-a dus la o bătendu-1. nepoţii lui se portă cu cel mai mare res­ Oblig, comunei BucurescI 1883 50/0 lan.—Iul. 99 7,
scorbură, unde s’adăpostise un stup, Să duce cela la tovarăşii săi şi le pect faţă de Majestatea Sa Taîtu. Abia se „ „ ,. din 1884 B°/o Mai-Nov. —
„ „ ,, din 1888
6"/o Iun.-Dac,
L00 —
şi era scorbura aceea plină de fa­ spune păţania. face în privinţa acesta deosebire între cur­ ., „ „ din 1890 &7o Mai- Nov.
guri. Şi i a 4is Dumne4eu să-şî bage — Decă eşti prost măi şi nu ştii să tenii cari sunt de origină princiară şi cei­ Scrisuri fonciare rurale . . . 6<7 lan.-HHiB «■7 4
0
„ „ urbane BucurescI
6%
n »
se
capul la miere şi să va4ă, decă e trăescl în lume! îi cji unul din ei. Ia să lalţi de rând. Sunt forte puţini acei ras » >> 1) » 57 n ’) » 95.7,
(principe), cari au în privinţa acesta unele ,, ,, ,, Iaşi . f>7o 89.7 ?
mâncare prâstă. Şi n’a voit ursul. mă duc şi eu şi să vecjl... Oblig. Soc. de basalt artificial 67o n 11 —---
Atunci st. Petru supărat l’a apucat — Du-te îi diseră cu toţii într’un privilegii. Escepţiune face numai Vassan Y.N. ţ _
de urechi şi la tras spre miere. Ursul glas. Saggard, micul nepot al părechii domnitore, Banca Kom. uit div. fr. 12.81 500 150 v 0
Banca Naţion. uit. div. 86.—
600 într. v. 21«8
se tot trăgea îndărăt, st. Petru îl Şi s’a dus. Ajunge colo, intră în casă căruia tote îi sunt permise. Banca agricolă................................ 500 150 v. 3i2 —
Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 474.-
trăgea tot înainte, şi aşa s’a tăcut şi vădend gospodarul după sobă plângând, Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 525, -
3oc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250
că i-au rămas urechile ursului în îl întrâbă: Zarafia băncei comerciale ungare din Soc. Rom. de Constr. uit. div.151. 250 385.-
108.—
mânile lui Petru. In urmă l’a împins — Da de ce plângi, măi nene? Budapesta V. Dorotheagasse I. Capital în Soc. Rom. de Hârtie alt. — 100 105 —
cum a putut spre scorbură. — Plâng, că mă bate femeea de mă acţii 15 milione fl. Fondul de reservă 11 „Patria* Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 ___
--
Ursul, dând de miere, mânca găteşte. milione fl. Vinde losurl valabile pentru Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 j; » --. —
„ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 1000
şi mânca, mormăia de mulţumire. — Apoi nene pe la d-vostră îi bine, clasa I-a. Soc. de fur. militare u. d. 60 lei 000 --,---
,,Bistriţ,a“ soc. p. f. hârtii 30 „/' 10-0
In urmă Dumne4eu, după ce l’a că tot vă lasă femeile să plângeţi, da La a Il-a loteriă de clasă ung. costă Societ. p. const. de Tramways 20c •') )) --.--
— —
cuminţit pe urs, i-a poruncit să con- pe la noi nu ne lasă femeile nici să % 6 fl., % B fl., % 1 fl. 50 cr., 7 75 cr. 20 tranol aur
S
tinâscă şi să plece la smeură, ca suflăm. După trimiterea sumei, sâu cu rambursă, S C O M P T U R Î :
să-i arate că şi smeură e bună. Der Er femeia audindu-l vorbind aşa, de flăcărui cumpărător i-se trimite planul ofi­
ursul să tăcea că n’aude, şi mormăia părere de bine nu ştia ce bunătăţi să-i cial al loteriei. Banca naţ. a Rom. 57o Paris . . . . 2 %
şi mânca înainte. Şi ârăşî s’a su­ mai dee. Losurile sunt provădute cu stampilia Avansuri pe efecte 67o Petersburg . . 47,7 0
7
3
părat st. Petru şi l’a apucat pe urs După asta ducendu-se la tovarăşii lui, institutului, comandele să se facă fără în­ Casa de Depuneri B7î o Berlin . . . . . . . tf.'o o
.
Belgia .
.
Londra .
.
4
7
4e codă, să-l tragă dela miere. Şi a le povesti tot ce petrecuse, şi adaugă: târziere, având losurile căutare mare. Viena . . . . 4.- Elveţia ... 47o
tras cu virtute sf. Petru şi a tot Aşa se trăesce. Câştigurile cele mai multe la
tras pănă ce a rupt căda ursului. „Sc. Mod. u tragarea loteriei I. au eşit la losurile c um C m r s ts I l o s a r l l o r p r i v a t t .
Şi tot n’a fugit ursul. Atunci Dum- * părate dela Institutul nostru. din 30 Martie 1898.
ne4eu a zâmbit şi a 4is- „Lasă, sf. împărătesa Etiopiei. narap. vinde, [
Petre, că am eu ac de cojocul lui!“ piarul parisian „Temps“ publică câ- Câlendar'u.l sseptexin. artei, Basilica 6 70 7 15
Şi a tăcut Dumne4eu semn cu mâna, te-va notiţe forte interesante dela un co­ MARTIE. are 31 dile. G-ERMENAR. Credit . . . . 204.50 205 —
o4 —
Clary 40 fl. m, e,
63.—
şi de-odată s’au pornit albinele şi respondent al său, — care călătoresce prin Navig. pe Dunăre 170.- 174.--
s’au îngrămădit pe capul ursului. Şi Insbruck . . . . 29.75 30 75
Abisinia — despre împăratul şi curtea lui Dilole Calmul. Iul. v. Călond. Gregor. Krakau ... 27.- 27.60
atâta l’au înţepat, pănă ce ursul a MeneliJc. Intre altele vorbesce despre îm- Laibach . . . . 22.75 23.73
S7.76
apucat la fugă. părătesa Taîtu, soţia credinciosă a ne- Dura. 22 5. S. m. p Yasilie 3 Florii. Ricbar Buda . . . . . . . 67.25 G > ;5
Palfly .
68 -
Şi de atunci a rămas ursul tără gusului. Luni 23 C. Nic. şi200înv. 4 Amalia Crucea roşie austr. 20.25 2 ).75
10 8)
urechi şi fără codă, că Dumne4«u Marţi 24 Inb. v. c.Zabaria 5 Vieentius dto ung. . 10.20 12 50
12.—
dt.o ital. . ,
n’a voit să i-le pue la loc şi l-a pe­ Impărătesa Taitu (sorele) trăesce forte Mer. 25 f Sf. P. Bunaves. 6 lrina Rudolf . . . . 23.50 29.50
7 Hermaun
26 Arch. Gavrii
Joi
81.50
depsit pentru îndărătnicia şi lăcomia retrasă şi fiind-că face de tot puţină miş­ Vin. 27 Cuv. M. Matrona 8 Adalberr, Soim . . . . 83.— 29 <5
Salzburg . . ,
28.75
lui. Ursului îi place de atunci mierea, care, ca cele mai multe dame mai de sâmă Sâna. 28 0. Ştefan f. de m. 9 Maria Clem. 3t. G-enois S(>.~ 81.—
4
.
.
5
Stanislau .
der şi stupul de albine îi portă abisiniene, în privinţa trupescă e cam vo- Trieitine 4‘/,% 100 ni, o. . 160.- 0 6 - ---- — -
Sâmbetele şi 1 fugăresce cât e pă­ luminosă, a început să se îngraşe binişor. Târgui de rîmâtorî cin Sîeinbrudiu dto 4% 50 73.— 7 n. —
62.-
durea. Cu tote acestea ea se presentă destul de W aldscem 59.— •••-.
--.---
dto de 10 frânei
(,,Abina“). G. CoşbuC. bine. Ca Etiopiană scie destul de multe, S t a r e a r î m ă t o r i l o r a tost la 29 Banca h. ung.47,1 122.25 133.25
în conversaţia e cu spirit şi plăcută. îm­ Mart. de 26.369 capete, ia 30 Mart, ».i.
tău să-ţi ajute, căci ca copil bun şi iubitor — Bună cfi j tată • 4i Calampăr — Fiule! de mari şi de grele lucruri turburi cumva apa, căci bălaurul şede în
se
ua
de părinte ce eşti, poţi se fii vrednic chiar fiiu de măr. te-ai apucat, dâr după ce şi tu ai făcut un fundul isvorului şi îndată ce se va turbura
şi de dragostea Anei Sânziene. Nădăjduesce — Bun sositul, fiii mei, răspunse tatăl bine cu fiiul meu Calampăr fiiu de măr, apa, va arunca un cap după tine. ca să te
dâră, căci Tatăl cel ceresc ţi-a ajuta; şi său. Şedeţî colea pe lespeda cea de stâncă, deşteptându-1 din somn, şi eu din cât voiţi prindă, şi atunoî vai de capul tău. Decumva
în semn de mulţămită, căci m’ai deşteptat şi-mi mai povestiţi una alta din lume, căci putâ ţi-oiii ajuta ţie. Isvorul stâmpărărei dela isvor vei scăpa sănătos, îţi ia drumul
din somnul, cu care m’a pedepsit Ana Sân­ voi veţi soi mai multe decât mine. se află în mijlocul unei limbi de pă­ spre răsărit şi te tot du pănă vei da de gră­
ziana, care şi pe tine te va pune la multe — Ba, tată, mai multe ca D-ta nu mânt, îu mijlocul unei mări. Isvorul e în- dina Sorelui. In mijlocul erădinei vei da de
probe, eu din cât voiu putâ te-oiu ajuta, seim şi nici atâtea, căci noi nu avem cu- cungiurat cu un zid de fer şi i păzit de un lac, în care tot-dâuna la amâdă-cli Ana-
căci facerea de bine cu facere de bine să noscinţă despre tote câte se întâmplă, cum un bălaur, ce are 99 capete. Ca să poţi Sânziana are obiceib să se scalde. Tu te
răsplătesce. ai D-ta, dise Calampăr fiu de măr, ajunge la el, când vei ajunge la mare, ascunde în tufişul de lângă el, âr dâcă ea
— Tu nu poţi sci atâtea, dise bă­ calu îl leagă de un şteamp, âr tu di ur- a întrat în lac, fură-i hainele şi apoi a
După acestea, Calampăr fiu de mâr,
îl luâ de braţ şi se duseră amendoi spre trânul ridând, căci tu dormi o vieţă de mătârele cuvinte: ia la fugă ; să nu te uiţi cumva înapoi, că
om. Nu cumva te mai duci ârăşî în peţit atunci ai isprăvit cu viâţa!
fundul grădinei, unde el avea o casă fru- Pesce bun! Un crăişor
la fata Dnminecei? Busuioc îşi luâ straiţa cu pita, ce i-o
mosâ şi bine orânduită, acolo apoi se aşe- Te rogă cu drag şi dor
dară la o masă de cea domnescă. Mâncară — Nn, dâr pe aceea cale e prie­ Să-i dai al tău ajutor: dete bătrânul, îi mulţămi de sfaturi; îşi
şi beură bine, căci Calampăr fiiu de măr tinul meu. Treci-mă la ţărm uscat luâ rămas bun dela ei, îşi înşeuâ calul şi
— Eu nu în peţit vrâu să merg la Că eu ţi-oiu da de mâncat! plecâ la drum.
era om bogat, avea casă plină, şi de tote
cate îl trebuiau. ea, dise Busuioc. După ce pescele te-a trecut, îi dă o A tot mers împărăţii
— Ce ai cu ea dâră, îl întreba bă­ bucată din pita asta, ce ţi-o pun în straiţă O sută trei-deci şi trei
După-ce se ospătară, se suiră amendoi trânul preot. şi-i 4i să te aştepte pănă ce te vei reîn- Printre munţi, codri pustii
pe cai şi se tot duseră pănă ce au ajuns — Eu părinte bune umblu în treaba torce, ca să te trâcâ înapoi. Dâcă ai ajuns Şi pe căi ne mai umblate,
Un lung drum, cale departe
la tata lui Calampăr fiiu de măr. Acesta tatii, căci el de când a murit mama, cu la isvor, dă cu pumnul în partea despre GăcI din poveste
era un preot bătrân şi ducea o vieţă că- un oebiu tot lăcrămâză, âr la un obraz e răsărit a zidului, căci cu puterea ce ai că- Multă mai este
lugărâscă într’o pesceră şi era forte în­ tot veşted, şi mi a spus, că păuă nu s’a pătat’o când te-ai frecat pe mâni cu ârba Fiţi buni dâr şi m’ascultaţl,
Şi voi să o învăţaţi.
w
văţat, căci nimic nu se întâmpla în lume, afla cineva să-i aducă apă din isvorul stâm ce se numesce „rugina pâmentului , acela
oa el se nu aibă scire despre acea în­ părărei şi pe Ana Sânziana, ţ?a să-l le se va sfârma, âr dâcă ai ajuns la isvor, (Ta urma.)
tâmplare. cuescă cu ea, pănă atunci nu se va vindeca. îţi scote iute apă din el, dâr griji să nu