Page 89 - 1898-03

REDACŢIUNEA, „gazeta* ie e în fiăcare îi.
S
Adminislraţiunea şi Tipografia. ADonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săso luni
6 fl., po trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francT, pe ş6se
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MIN1STRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Dumineca 8 franci.
următdrele Birouri de anunclurT: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld &. Emorioh Losner afara şi la d-nii colectori.
Helnrloh Schalok. Rudolf Mosse Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik
InBudapesta: A. V. Qoldber Administrau ini ca, piaţa mare,
ger, Ekstein Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Marolyi & Llebmann. I.; Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL 1NSERŢIUNILOR ; o so luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
riă garmond pe o colinii 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 cr. timbru pontru o pu­ A 1 T U L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo­
namentele căt şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
soriă 10 cr. siu 30 bani.
Nr. 66. Braşov, Lum-Marţ! 24 Martie (5 Aprilie) 1898.
r-
în deplină frăţietate pentru binele pbtă nasce în ereerii unei tinerimî că nu va lua parte la serbarea din
şi înflorirea patriei. astfel crescute şi povăţuite şi numai 11 Aprilie, că nu va merge cu tor­
N o u a b o n a m e n t Rectorul universităţii unguresc! un concept slab despre ceea ce va ţele înaintea palatului regal, că ea
la a crecjut, că C9ea ce <\ecî şi sute de să c|ică un traiu armonios şi pac!- ţine, ca i5 Martie este adevărata
ani n’au fost în stare se producă nic cu aceia, pe carî a fost dedată sârbătdre naţională,
Gazeta Transilvaniei pană acuma: simpatia reciprocă în­ a-i privi ca rasse inferibre, duşmane Ruptura s’a săvîrşit. Şi aici s’a

tre Unguri şi celelalte popdre con- şi perieulăsG? dovedit, că ceea ce este înrădăcinat
Cu 1 Aprilie st. v. 1898 locuitbre, — va pute se dobendescă Cât de zadarnică a fost încer­ în fire, ceea ce s’a moştenit prin tra­

se deschide nou abonament, la care densul prin elocinţa patriotismului carea amintită de împăcare a rec­ diţia şi ceea ce s’a contras prin obi-
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ seu modern maghiar, ce se înver- torului universităţii din Budapesta, ceiu, nu se pote schimba şi estirpa
torii fdiei nâstre. tesce în orbita cea strimtă şi întu- el o p6te vedă şi mai bine astăcji, prin cuvinte şi frase bombastice de
necosă a supremaţiei şi a despotis­ când a trebuit să se convingă, că iubire şi de fidelitate.
Preţul abonamentului:
mului naţional maghiar. nu este în stare a face, ca frater­ In faţa serbărei oetroate dela
Pentru Austro-Ungaria: Curend a trebuit înse se se con­ nitatea şi deplina armoniă să dom- 11 Aprilie, Maghiarii s’au împărţit
pe -O.H. aii. . ......................... 12 fL vingă, ca zadarnică a fost silinţa, nescă nici măcar în sînul tinerimei în două tabere: într’una oficială şi
pe şese I-clxlI ...................................... © fl. ce şi-a dat’o şi că înstreinarea, ce maghiare. într’una independentă. Cea din urmă,
pe trei 1-u.m.î ........................... 3 fL
domnesce între rassa maghiară şi Gata ca tot-deuna de-a lace pe la care s'a alăturat şi junimea, con­
Pentru România si străinătate: celelalte neamuri din ţeră este cu împăciuitorul şi pe înainte mergăto­ sideră tbtă arangiarea dela 11 Apri­
5
pe vua. an. .................. -40 franci mult mai mare, mai adencă şi mai rul tinerimei şi în cele politice, rec­ lie ca o festivitate a celor ce se
pe şese lvoii . . . . . 20 ,, reală, decât ca se pdtă fi delăturată torul Herczegh în cestiunea serbă- linguşesc şi se teresc înaintea corb-
pe trei 1-u.n.i. ................... IO ,,
prin discursuri academice, aşa numai rei cailei de 11 Aprilie a stăruit pe nei, ca se fia premiaţi şi decoraţi
Abonarea se pote face mai uşor cât ai bate din pălmî. lângă tinerimea universitară ma­ pentru lealitatea dovedită.
prin mandate postaSe. Nu s’a gândit acel rector poli- ghiară, ca să fia la înălţimea aştep­ Fidelitatea acăsta cătră rege

Administraţiunoa tisant, că mai întâiu de t6te junimea tărilor celor ce stau în fruntea sta­ nu i pe placul celor ce cer mai în­
„GazeteS TVawsiSwameâ**. maghiară va fi întotdâuna ea însă şi tului. Numai de curend a publicat tâiu de tbte „lealitatea cătră na­
cea mai mare pedecă a unei armo- d-1 Herczegh un apel cătră tinerimea ţiune . De aceea partida „indepen­
11
nibse şi frăţesci înţelegeri cu juni­ maghiară, în care îi spunea, că ea e dentă “ a hotărît să nu ia parte la
mea celorlalte popore, pe câtă vreme garda corpului naţional maghiar, că serbarea dela 11 Aprilie, er junimea
Care-i respunsul? va sta sub influinţa direcţiei şi a arma ei este libertatea, egalitatea nu vrâ să se plimbe în acea (ţi cu
spiritului sectar, esclusivist şi neto­ şi frăţietatea, că drapelul ei este torţele prin Budapeşta.
îşi vor aduce aminte cetitorii lerant, în care a fost crescută. progres şi lumină, 6r motto al ei: Asta-i de-ocamdată mulţămirea
noştri, cat sgomot s’a făcut la uni­ Ce a aucţit tinerimea maghiară rege şi patria. Scopul apelului era pentru multele binefaceri şi dai uri
versitatea din Budapesta cu aşa ca­ de astăzi în sînul familiei şi a so­ de-a arăta tinerimei maghiare, cât regale; ăsta-i respunsul tinerimei
sele apeluri patriotice ale rectorului cietăţii maghiare, ce ’i s’a spus în de mult se aştăptă, ca ea se se fo- maghiare la apelul însufleţit al rec­
ei, Dr. Mihail Herczeg, ce aveau de seblă şi ce a cetit în scrierile şi în foile losescă de orî-ce ocasiă, ca să-şi arate torului universitar.
scop împăcarea şi fraternisarea tine- periodice maghiare alta, decât că Ro­ fidelitatea cătră rege.
rimei de tote naţionalităţile. mânii, Slavii şi Germanii conlocui­ O alusiune destul de clară la
El s’a fost adresat cătră tinerimea tori din Ardeal, Bănat şi Ţera un- aşteptările guvernanţilor, cajunimea Consiliu ministerial comun.
nemaghiară cu cuvinte dulci şi cu sfa­ gurbscă se conduc numai de ură maghiară să nu lipsăscă din fruntea Din Yiena se anunţă,, că, pe efiua de erl a
turi, ce păreau a isvorî din cea mai contra naţiunei maghiare şi de duş- celor, ce vor serba pe 11 Aprilie, fost convocat un consiliu ministerial co­
mare sinceritate şi bunăvoinţă, pro- măniă în contra statului când pre­ ca semn,, că „una simte naţiunea cu mun sub presidenţia Majestăţii Sale mo-
vocându-o se se înalţe peste patimele tind şi ei drepturi naţionale? cor6na“. narchului. Dintre miniştri unguresc! s’au
mici ale intereselor, ce desbină pe Ce li-s’a spus alta de cătră con­ Seim ce a răspuns tinerimea dus la Yiena la consiliu Br. Banffy, minis­
cei ce sunt conduşi de curentele po­ ducătorii lor, decât că însă şi esis- maghiară universitară la acest apel, trul de finanţe Lulcacs şi ministrul de hon-
liticei militante, şi se se înalţe, cu tenţa acestor rasse deosebite este în care ’i se mai vorbea şi de ceea vedl Br. Fejărvâry.
însufleţirea ei jună şi nealterată de un pericul pentru rassa maghiară şi ce are a mulţămi naţiunea maghiară Consiliul — după, cum comunică, foile
pasiunile luptelor c^ilnice, la piedes­ pentru stat, şi că prin urmare aceste actualului rege, cât a făcut acesta oficiose — se va ocupa cu budgetul co­
talul acelui patriotism modern, care rasse trebuesc contopite prin ma- pentru ea, de câte daruri n’a îm- mun pe 1899. „N. W. Tagbltt“ elice, că, în
pretinde, ca una se se simtă cu ti­ ghiarisare? părtăşit’o. proiectul de budget se va cere un mare
nerimea maghiară, nisuiod împreună .De unde şi pană unde se se Tinerimea maghiară a hotăiît, credit pentru marina austro-ungară. Acest

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ ei erau pregătiţi pentru ori-ce eventua­ cară împlântarea stogului tricolor maghiar Văclend colonelul lablonsky, care în-
lităţi. lângă steagul lor negru-galben, respingând su-şl se afla într’o posiţiă forte critică, că
cu baionetele pe gardiştii maghiari, cari
In sera de 24 Iulie batalionul sosi în nu pote forţa lucrul, luâ dela batalion tot
se apropiaseră de careul batalionului, Vă- jurământul vechiG, cetit în mijlocul careu­
Cum s’a distins Cusdriora, şi de aci Urban se întorse la dând gardiştii, că aci nu vor face nici o
Năsăud. lui de sublocotenentul lacob Rînziş, după
batalionul I grăniţăresc năseudean ispravă, momentan şi plecară cu toţii în­ care soldaţii strigară de trei-ori: „Să tră-
piua de 2B Iulie fu destinată pentru dărăt la Deş. escâ împăratul ! u
în anii 1848/43 ? pausă, er în diua următore, adecă 26 Iulie, Tot aşa se reîntorseră la Deş, fără
De batalionul fu trecut în revistă de cătră ispravă şi între înjurături, locuitorii ma­ Comisarul Schopf raporta imediat mi­
Virgil Şotrojm. colonelul lablonsky, care, însoţit de comi­ ghiari, cari scoseră peste podul din partea nisterului maghiar despre cele întâmplate
sarul belic Schopf — Sas trecut la Ma­ la Deş cu batalionul românesc, şi ceru să
(Urmare.) vestică a opidului mai multe buţl cu vin,
ghiari, — eşi spre întîmpinarea batalionului. se numescă pentru districtul Năsăudului un
3. La Beclean si Des. Primele încercări. După revistă, avea de gând colonelul Iab- spre a tracta pe feciorii batalionului nostru comisar guvernial. In acestă calitate a şi
> »
şi ast-fel a-i face mai accesibili pentru de­
In 24 Iulie sosi batalionul la Beclean, lonsky să provoce pe grăniţerl, ca să jure punerea jurământului pe constituţia ma­ fost numit viceşpanul Mihail Gdbor, fiind
de unde după o scurtă pausă, încă pe pe constituţia maghiară. ghiară. tot-odată autorisat a proclama, precum în
însărate, îşi continua drumul spre Cusdriora Spre a asista la acest act, se ivi Grăniţerii audiseră încă pe drum, că alte ţinuturi, aşa şi în district, legea sta-
(Kozârvâr). tarie, şi a ridica în fiă-care comună furci
de-odată şi garda naţională maghiară din decă ei se vor împotrivi a depune jură­
— ceea-ce însă în cercul regimentului nos­
In decursul acestui marş, batalionul Deş, în ţinută de paradă şi în frunte cu mântul pe constituţia, atunci Maghiarii vor
tru II de graniţă românesc, nu s’a putut
fu însoţit şi de vice-eolonelul TJrhan, care tricolorul său maghiar. Sosind garda în încerca să le ia steagul împărătesc. De
esecuta.’)
pe drum le da suboficerilor instrucţia, că apropierea batalionului, câţi-va gardişti aceea aleseră din mijlocul lor doi sergenţi,
la revista, ce se va face în Cusdriora, să maghiari încercară să intre în careul bata­ pe cari îi trimiseră la lablonsky, unde, Maghiarii se măniară foc, pentru-eă
nu depună nici decum alt jurământ, decât lionului nostru, cu scop de a-şî împlânta fiind ei admişi imediat la raport, în numele batalionul refusase depunerea jurământului
u
numai cel vechiă. De-altmintrelea sol­ tricolorul lor maghiar lângă steagul împă­ soldaţilor întregului batalion rugară pe co­ pe constituţia, şi diarul „Hiradd ceru pe-
daţii batalionului încă de acasă înţeleseră, rătesc al grăniţerilor, şi numai după aceea lonel, ca „decă este să li-se ia jurământul depsă criminală asupra majorului Leon Pop,
* 2
că în drumul acesta li-se vor pune multe avea să urmeze depunerea jurământului. ostăşesc din nou, să nu se adaugă nimic comandantul batalionului. )
curse şi că se vor face tote probele, ca ei Bravii grăniţerl însă, pe lângă tote stăruin­ la cel vechii), căci batalionul este decis
să fiă abătuţi dela flamura împărătâscă. ţele şi promisiunile comisarului belic, refu- a-şî vărsa sângele şi a-şî da vieta pentru ‘) G. Bariţiu: „Ist. reg. H.“ pag 37 şi 38.
11
Ast-fel, deşi plini de îngrijire, totu-şl sară a depune jurământul cerut şi împede- drepturile pre înaltei case împărătesc! . 2 ) „Gaz. de Tr. Nr. 60 din 1848.
u