Page 9 - 1898-03

Mieriul itoiilstriţiiîM, „8 a?eta“ iese ia m-rars ii.
ţi ţiuenfi ADonaiJîftaîB penira Amm-Oazana:
SrtuoY, piaţa mar* #?. 5C. Pe un an 12 fi., pe iese -uri
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Beci«or* a*tfaoo«.t« ea eo
primato. — iKuanaerifta sa 4: N-rii de Oumlneoi 2 8. pe an.
r»trlmat. Peniri România ti striiaăiaie:
IIStK.'TE le prlmue le Adml- Pe un an *0 frânat, pe ţesr
ilitreţlune tn Amor ţi la ol- luni 20 fr- pe trei luni 10 fr.
mitdrele Birouri d» «mreolurt: N-rii de Oumtneoă 8 fraeol.
tn Viena: X. Intktt, Btmruih
IthaUi, Rudolf Xottt. X. Ovvrlikt 8e prenumără la t.ite oftoicr
Efeohfolger; ÂHion Oppiuk, J. poştale din Intru ii din aiară
Dantuoer, tn Bndapelta: 4. T. •1 la dd. mneotori.
ţclibtrgtrg, MtktUnt Bmas: tn AVîaanral wui Btîto»
Bnooxeiol: Xgtntt Harat, Buo- administraţiunea. piaţa mare,
enriale de Baomanie: In Huo* tărgul Inului Nr. 80 etajriu
bort: Karoiyi X Urbmann. I.: pe un an 10 fi., pe şăse
Puţul Inierţlunller: u eenă luni 6 fl„ pe trei luni 2 fi. dO cr.
carmond pe « ooidnă 8 er. fi Cu dusul In oasă: Pe un an
HOer. timbru pentru o publi- A I T T J L 13 fi., pe 6 luni 8 11.. pe trei luni
eare. Publicări med deie după 8 fi. Un esemplar 6 er. v. a.
tarifă ei Învoială. aău 15 bani. Atât abonamen­
Beolame pe padina a 8-a o tele cât ţi inserţiunile sunt
•eriă 10 er. «Au 80 banU a se plăti Înainte.
Nr. 48. Braşov, Lunî-Marţl 3 (15) Martie 1898.

„Cabinetul negru". siţia amintită, el crede chiar, că ar cărora li-se va da un ajutor. Aceş­ tendinţele Cehilor la dreptul public al
fi imposibil, ca acest proiect să de­ tia toţi vor sta sub pază. Se va sci- Boeraiei. Cel mult el ar fi aplecat a lărgi
In cercurile guvernului ungu­ vină lege. rici ce mănâncă, ce bău, decă poli- cercul de influenţă al dietei provinciale,
resc se fac mari silinţe spre a câş­ Pune deci cea mai mare greu: tiseză şi în ce direcţiă? In fine, decă însă şi acesta între marginile constituţiei.
tiga opinia publică în favbrea proiec­ tate pe puterea discreţionară, ce i«o atitudinea lor morală se unesce cu Ca aderent al constituţiei, contele
tului presentat de d-1 Wlassics rela­ dă guvernului proiectul din cestiune, doctrina mai înaltă de moralitate Thun are în primul rând în vedere asigu-
44
tiv la întregirea venitelor preoţesc!. aşa că „P. Lloyd conchide de aicî, wlassicsiană? gurarea unei activităţi constituţionale a
că ministrul nu e nicî-decum apli­ Intre amintitele foi, „Magyar- u
Foile guvernului pledâză cu foc 44 „Reichsrath -ulm. La cas când lucrările
în favdrea proiectului şi acum le cat de a jertfi „interesele cele mai orszâg se ocupă mai pe larg cu parlamentului ar fi împiedecate prin obs-
44
44
veni în ajutor însu-şî ministrul de însemnate ale statului vreunor viitorul „cabinet negru , cum îi Zice, tracţiune, va închide sesiunea şi o va des­
44
„considerafiuni laterale . Mult se ce va trebui se se înfiinţeze în mi­ chide după două luni. Decă obstrucţia n’ar
culte Wlassics. Acesta, — folosin-
esplică şi mult se caracterisăză lu­ nisterul de culte pentru a concentra
du-se de ocasiunea, ce ia dat’o de înceta nici atunci, va amâna din nou des-
putaţia bisericei evang. de conf. crul prin observarea, ce-o adauge serviciul de spionagiu, ce va trebui baterile. După a treia amânare va disolva
aug. din Ungaria, care s’a presentat numita făiă guvernamentală, cţicend: să se introducă pentru constatarea „Reichsrath“-ul şi va ordona alegeri nouă.
„De6re-ce deputăţia consta din pa­ din cas în cas a purtărei duşmane
Sâmbătă la el cu un memoriu în In fine, decă nici după întrunirea noului
trioţi maghiari, ea a şi primit acăstă statului, de care se vor face culpa­
afacerea acesta, — s’a pronunţat cu 44 parlament n’ar pute să asigure un mers
44
privire la mai multe obiecţiuni, ce declarare a ministrului cu liniştire .... bil! preoţii „nepatriotici . normal în lucrările lui, contele Thun îşi va
s’au făcut proiectului său în publici­ Cu alte cnvinte, scurt şi cu­ Mai vin şi cercetările discipli­ da dimisia şi va lăsa chibzuinţei monar-
tate. prinzător vorbind, confesiunile ma­ nare contra preoţilor, pe cari după chului hotărîrea asupra celor ce au se ur­
ghiare n’au să-şi târnă autonomia. acel § 9 le pdte provoca ministrul, meze.
Cea mai importantă dintre re-
Puterea discreţionară se îndreptă fără înse să fiâ legat de hotărîrea
flexiunile ministrului înse este aceea, Pănă la PascI programul de lucrări a
numai în contra confesiunilor ne­ autorităţii confesionale. Pentru mi u
care se referă la obiecţiunea, că maghiare. nistrul, datele „cabinetului negru „Reichsrath -ului se restringe la alegerea
44
proiectul de lege despre care e vor­ Asupra bisericelor nemaghiare vor fi decisive. Pe bata acestor date, preşedinţilor, la întărirea provisoriului re­
ba asigură guvernului o putere dis­ a planat întotdâuna şi planâză pre- el pâte retrage ori şi când subven- feritor la ordonanţele de limbă şi la ale­
creţionară, ce-1 pune chiar peste au­ gerea membrilor delegaţiunei. In ce pri-
sumpţiunea, că au porniri şi încli­ ţiunea, fără a mai ţină semâ de ju­
torităţile bisericesc!. vesce ordonanţele de limbă, contele Thun
nări nepatriotice. Soim pentru ce. decata forurilor eclesiastice.
Răspunsul ministrului la amin­ Asemenea seim, că li-se cere îndoit Astfel grava cestiune, dâcă o stă pe punctul de vedere al lui Gautsch,
tita obiectiune, pe care el însu-şî o mai mult, decât pot da vre-odată biserică sâu alta este a se privi din adecă va considera aceste ordonanţe nu­
caracterisâză ca „gravamen auto­ pentru a dovedi contrarul. partea guvernului ca „patriotică seu mai ca provisorie şi valabilitatea lor durâză
44
nom u , e îbrte scurt, der cuprinde Situaţiunea se presentă deci în nu, va atârna dela resultatele, ce le numai pănă când cestiunea limbei se va
cu atât mai mult şi ilustrăzâ fdrte tâtă claritatea ei. Ca să se întâmple va da serviciul lui de spionagiu. Va resolva pe cale legislativă.
bine adevăratele intenţii, ce le ur- ce <ţi ministrul şi bisericile nema­ fi însă vai de lume şi de ţâră, când *
ce
măre8ce guvernul cu proiectata lege. ghiare să se înfăţişeze înaintea lui începând dela notarul dela sate pănă In cercurile politice din Yiena se ac-
Ministrul accentuâ, că bisericile ca patriotice, este curată imposibili­ la fişpan şi ministru toţi vor dedica centueză, că decă articulul lui „Neue Fr.
44
patriotice nu pot ajunge nicî-odată tate pe cât timp aceste biserici nu cea mai mare parte a activităţii lor Presse nu va fi desminţit, ministrul de
în posiţiunea, ca autonomia lor să vor renunţa pe faţă la caracterul lor numai acestui spionagiu. finanţe Kaizl nu va pute rămâne în cabi­
sufere cât de puţină scădere; dăr, naţional. net, deore-ce în sensul articulului, contele
adause el, este imposibil, ca statul Cam cum au să se desvâlte în Thun nu sprijinesce programul Cehilor
să sprijinescă pe aceia, car! atacă viitor raporturile guvernului cu bi­ tineri.
Programul contelui Thun.
basâ esistenţei sale prin purtarea sericile şi cu preoţi mea, o spun şi s
a
lor nepatriotică. foile oposiţionale maghiare. Aceste „Neue Fr. Presse publică în numeral Iu 12 1. c. contele Thun a fost la
Limbagiul acesta e forte lămu­ foi, citând faimosul § 9 al proiectu­ său de Sâmbătă un articul de sensaţiă, în Fraga unde a conferit cu mareşalul ţării
rit pentru orî-cine, care scie, ce va se lui privitor la întregirea venitelor care schiţâză programul noului guvern. Se prinţul Lobkowitz, cu prinţul Rohan şi cu
cţică în Ungaria de acjî purtare „pa- preoţesc!, constată, că ministeriul de susţine, că articulul acesta l’ar fi scris în­ contele Thun-Salm, preşedintele comitetu­
u
triotică şi „nepatriotică . Şi ca să culte trebue să-şi creeze o secţiune suşi ministrul Dr. Biirnreither, cu. consim­ lui esecutiv al partidei marilor proprietari.
44
nu stea nimeni la îndoelă asupra în­ deosebită, care se pârte în evidenţă ţământul ministrului-preşedinte Thun. Conferenţe au ţinut şi membri clubu­
ce
ţelesului cuvintelor sale, ministrul conduita a vre-o 4000 de preoţi de Contele Thun — cji foia jidano-li- lui politic german din Praga, cari au ata­
Wlassics s’a grăbit a mai asigura de­ diferite confesiuni. Aicî vor trebui berală — ţine strîns la constituţia de adl, cat vehement pe contele Thun şi mai ales
putăţia evangelicilor, că fără dispo- să se adune datele despre toţi preoţii, e aderent al dualismului şi nu sprijinesce pe Kaizl

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 Şi scii, când m’am deşteptat? Numai atunci, Ce va fi de el, decă Nataşa nu va la Paratsin. La revedere... c^ise Nataşa,
când mătuşa d-tale mi-a spus, că ai plecat face decât să se mire de acestă neaştep­ dând mana lui Bacalin.
(8) îu Serbia... d-ta m’ai deşteptat la vieţă tată şi prematură mărturisire?! Ce va fi — Se pote, că nu ne vom mai re­

Pagini din istoria rSsbomliri şi m’ai învăţat... Eram dator a-ţî spune de el, decă ea îl va întrerupe şi va afla vede nicî-odată]... respunse Bacalin încet.
acesta... tot lucrul ridicul şi hăbăucesc? Şi ore ave — Ah, de ce vorbescl astfel?! Nu
slavo-tnrcesc. Nataşa roşi aucjend aceste cuvinte, ea el vr’un drept, vr’o basă spre a-se pute aş­ trebue să vorbescl aşa!

(Naraţiune, de G. Veririgen.) nu roşi însă pentru întâia oră. Se ruşina tepta la alt-ceva, şi ore ce l’ar fi făcut se Intr’aceea şi Nataşa fu cuprinsă de
(Urmare.) şi se bucura, şi în acelaşi timp îi venia să conchid?, că ar primi răspunsul ce-1 do- întristare. Ridică ochii la el şi-l privi cu
Nataşa înceta de-a mai vorbi şi faţa plângă. Privea la Bacalin şi-l afla om cu resee ?! Der ce ? ! . . . subscrie-ţl mortea şi nespusă bunătate şi încredere.
i-o acoperi un nor de tristeţă. Se vede, totul nou, cum nu-1 văduse înainte de asta. încă irevocabil! ? Ce va face, în cas că — Dumnedeu cu d-ta, să-ţi dea tot, der
că şî-a reamintit vre-o scenă durerosă. Der Acum simţea o bucuriă mare, că îl cu- i-se va lua orl-ce speranţă ? Nu, de o miie tot... fi curagios... mă voih ruga pentru
âtă, că după câte-va momente ochii ei nosce. Ea, care nicî-odată nu se gândea de ori nu! d-ta.. .
străluciră din non — presentul învinse mult la un răspuns, care tot-deuna era cu- Gândirile acestea îl făcură să întrerupă La ultimul cuvânt vocea i-se înecă,
amintirile trecutului. ragiosă şi sinceră, acum nu sciea, ce să firul conversaţiei şi să începă a vorbi de buzele ei tremurau nervos. Se silia se-şî
— La plecare fost-ai pe la ai mei ? di că şi tot mai mult roşi, ca un copil în lucruri indiferente. Liniştindu-se, Nataşa reţină lacrimile.
— Da, am fost... sunt sănetoşî cu perplesitate şi cuprins de-o mare bucuriă. începu să istorisescă, ce a adus’o la Bel­ Bacalin îi prinse mâna, o duse la
toţii, aşteptau scrisore dela d-ta. — N’am nici un merit în privinţa grad. buze şi o sărută îndelung. Nataşa îl sărută
— Li-am trimis de aici trei scrisori, acâsta, dise ea reculegându-se în f i n e . . . Sosise timpul să se despartă. Nataşa pe frunte şi, fără a elice un cuvânt, eşi din
două încă din dram, der tot mereu am fost D-ta aveai nevoiă de un impuls. fusese deja chiâmată. Bacalin vădu, că e odaie.
alarmată, că scrisorile nu ajung acasă Bacalin făcu o mişcare mult însem- lipsă de ea, că este aşteptată. Bacalin nici u’avu timp să privâscă
să suprimă, — adevărat e? nu scii? Der nătore. I-ar fi plăcut să-i spună totul, să-i la ea, nu putu să-i vadă trăsurile feţii. Ră­
aşteptă, sunt abia şese săptămâni de când spună c’o iubesce, cum n’a iubit nicî-odată — Rămâi cu Dumnerjeu, Alexiewna mase înlemnit sub farmecul neaşteptatei
Natalia! — dise el în fine reculegendu-se. sărutări de adio. Simţia, că prin acâstă
ne-am întâlnit ultima dată ! Mi-ar fi trecut şi pe nimeni în viaţa lui; că acâstă iubire
prin gând atunci aşa ceva ? De altfel eu l’a scăpat de mortea morală desăvârşită, că înainte de plecarea nostră de aici, abia ne sărutare a fost binecuvântat. Era atât de
par’ că aveam un presemţ. el îi dedică ei întregă viaţa şi întreg su­ vom mai pute revede. fericit, când eşi la stradă, cum nu s’a mai
— Cât pentru mine eu Jpeste tot nu fletul său. I-ar fi spus’o acolo pe loc, însă — Abia ! Avem atâta de lucra, încât simţit nicî-odată în viaţa lui.
presimţeam nimic, ba nici chiar înainte cu un cuget neaşteptat l’a reţinut şi l’a făcut nici nu sciu, de-1 vom pute termina. — (Va urma.)
două săptămâni nu mă gândiam la asta... să se înfioreze. Mâne însă necondiţionat trebue să mergem