Page 90 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 66--1898.
» [MU)

credit va atinge cifra de 45 milione. Ve­ unguresc şl-a scris numele Bezsii, er nu înţelegere nu se pote face Mac-Kinley va candidaţii partidei autonomiştilor, cum şi
r
chile năi pancerate se vor înlocui cu în- Rudolf. Al doilea a fost ârchiducele Ludo­ decide, ca judecător ales. l’au dat şi pănă acum.
crucişătore moderne. Tote năile se vor con­ vic Victor. El de-asemenea şl-a scris nu­ ţfiarele spaniole şi americane spun, Proclamaţiunea e subscrisă de Mihaii
strui în atelierele monarchiei. Şe vor con­ mele în scrisorea adresată Reuniunei Cru­ că guvernul spaniol ar fi răspuns acestor Maylănder, ca preşedinte al comitetului elec­
1
strui cinci pancerate nouă, cinci torpilori cea Roşiă, în limba maghiară, iscălind condiţii puse de Mac-Kinley, şi că răspun­ toral al partidei autonomiste, şi indică tot­
mari şi câţl-va încrurcişătorl mai mici. adecă Lajos Gydzo. Er acum al treilea este sul n’ar fi satisfăcător pentru America. „N. odată programul partidului:
ârchiducele Francisc Ferdinand, care în W. Tagbltt“ comunică în privinţa acâsta Partidul acesta (a autonomiştilor) —
Convocarea delegăţiunilor. Foia rescriptul prea înalt pbrtă numele de AJan- declarările unui diplomat acreditat la cur­ se elice în proclamaţiune, — e singurul,
oficiosă publicâ trei autografe prea înalte dor, er nu Ferdinand. Foia ungurescă are tea englesă, care ar fi dis, că cabinetul care representă adevăratele aspiraţiunî ale
privitor la convocarea delegaţiunilor austro aerul de a susţine, că „regele a făcut acestă spaniol a cerut ore-care timp de a-se gândi Fiumanilor; el luptă de mai mulţi ani pen­
ungare. Delegaţiunile sunt convocate pe maghiarisare, trebue deci, ca acest nume să asupra condiţiilor puse de America. In con­ tru autonomia municipală şi pentru apărarea
diua de 9 Maiu în Budapeşta. rămână aşa cum a voit el". siliul ministerial presidat de regina-regentă limbei italiano, fiind păzitorul acelor drep­
Faţă cu acestă aserţiune mai mult şi care s’a ţinut deja Vineri, s’a stabilit turi şi situaţiunî politice, ce ’i s’au garan­
decât cutezată, „Magyarorszâg trage la răspunsul. In el se dice, că Spania se în- tat oraşului Fiume în pactul ungaro-croat
u
Ârchiducele Francisc Ferdinand. îndoială, că în actele oficiale numele ar­ voesce la armistiţiu, însă nu prin interve- dela 1868. Scopul partidului autonomist
Am amintit, că monarchul a înălţat chiducelui Francisc va fi schimbat din nirea Americei; mai departe, Spania nu este şi de astă-dată de-a lupta şi de-a face,
pe ârchiducele Francisc Ferdinand la cea Ferdinand în Nandor, deore-ce în calea pote la nici un cas să recunoscă indepen­ ca disposiţiunile statutului oraşului să nu de­
mai înaltă treptă a dignităţii în armată acestei inovaţiunî stă faptul nediscutabil, denţa insulei. vină ilusorie, întrebuinţarea esclusivă a lim­
punându-1 de-a dreptul la disposiţia ime­ că cinci regi ai Ungariei şî-au subscris nu­ Situaţia critică o constată acum şi bei italiene în oficiile publice administrative,
diată a Majestăţii Sale. Foia oficială pu­ mele cu Fedinandus în clausula de sancţio­ telegramele ce sosesc din Newyork, cari să se asigure şi să se mănţină întru tote
blică în privinţa acesta următorul autograf nare a legilor, ba chiar şi legile din 1848 lasă a-se presupune, că răsboiul nu se pote neschimbată vada autorităţii orăşenescl.
prea înalt, adresat archiducelui: le-a sancţionat Ferdinand, er nu Nandor. îneunjura, decă în ultimul moment Spania Partidul păşesce deci înaintea alegă-
„Sunt cuprins de-o adevărată bucuriă n’ar reveni asupra condiţiilor puse de rilor fiumanl cu acelaşi program, cu care
şi liniştire, că după o mai lungă îngrijire America. în scurtul timp de un an a dobândit de
a sănătăţii, te-ai restaurat pe deplin şi în Adunare de alegători în Buco­ Pe astăclî, Luni, se aşteptă ca Mac- două-orl încrederea lor şi prin acesta a şi
urma acesta a sosit şi momentul când pot vina. In 31 Martie n. c. s’a ţinut la Su­ Kinley să facă nouă declaraţii în Congre­ secerat două victorii depline. De atunci
să te conduc erăşî pe terenul activităţii ceava o nouă adunare de alegători români,
militare. Prin acesta deci te pun sub ime­ în care d-1 deputat dietal Varteres cav. de sul din Washington asupra situaţiunei. Decă încoee însă guvernul unguresc a întrodus
diata autoritate supremă a celui mai înalt Pruncul şi-a făcut darea de semă despre Congresul va declara de insuficiente mo­ sine nobis et contra nos — un şir întreg de
domn al armatei. Nemărginindu-te der la tivele aduse de Spania în apărarea drep­ legi ungurescl, prin cari se vatămă în mod
agendele împreunate cu posiţia unui co­ activitatea sa ca deputat al acelui district. turilor sale de suveranitate asupra insulei simţitor drepturile autonome şi privilegiile
mandant, vei afla de aici înainte ocasiă, După cum ’i se telegrafâză „Patriei“, adu­ şi va respinge răspunsul dat de guvernul oraşului. Partidul autonomist declară ale­
ca cu prilegiul manevrelor mai mari să narea, care a fost cercetată de peste 500 spaniol la condiţiile puse de Mac-Kinley, gătorilor, că va lupta pentru restabilirea
poţi lua din când în când comanda diferi­ alegători, a esprimat cu mare însufleţire
telor corpuri, să poţi păşi mai aprope de mulţămită zelosului deputat, proclamându-1 acesta se va vede silit a răspunde de nou raporturilor normale, pentru recunoscerea
tote afacerile militare din punct de vedere prin un ultimat în care va provoca pe şi păzirea autonomiei oraşului Fiume şi pen-
mai înalt şi, în genere, să-ţî poţi câştiga unanim de candidat pentru sesiunea vii- Spania să recunoscă independenţa Cubei. tru-ca demnitatea cetăţenilor acelui oraş
acele cunoscinţe bogate asupra tuturor ra­ tore. S’au luat totodată următorele reso- Provocarea acesta ar fi identică cu isbuc- să nu sufere ruşine, er pe stindardul ora­
porturilor puterii armate de pe uscat şi luţiunl:
mare, cari odinioră nu pot fi decât favo­ 1) întrebuinţarea limbei române pentru nirea răsboiului. şului să nu stea scris numai ca o frasă
rabile binelui public". agendele comunale şi în oficiile centrale; 2) golă acest motto: „Fiume, pe basa meri­
In înţelesul acestui autograf prea telor cetăţenilor săi şi a decretului regesc
înfiinţarea de bând sistem Raiffeisen în tote lietragerea ordonanţelor-de limbă.
înalt a dat şi ministrul comun de răsboifi a fost autonom în trecut, ca corp separat
comunele din district; 3) Organisarea te­ „Politii: din Praga scrie următdrele: Ni-se
u
o circulară, în care dice, că pe viitor ar- anexat la Ungaria; trebue deci ca şi în
meinică a districtului în privinţa politică asigură, că contele Thuri a păşit la învoieli
chiducele Francisc Ferdinand se va împăr­ prin înfiinţarea unei societăţi politice dis­ cu stânga din parlament, şi îndată după viitor, în interesul său şi chiar şi al naţiu-
tăşi de onorurile militare, ce li-se cuvin trictuale. PascI intenţionâză a înainta „Reichsrat“- nei maghiare, să se foloseseă de privilegiile
inspectorilor supremi ai armatei. sale autonome şi de limba italiană“.
ulni un proiect de lege în afacerea retrag erei
Tot în virtutea acestui autograf, ar-
ordonanţelor de limbă. Se pretinde, că stânga
chiducele va ave gardă militară deosebită, Conflictul dintre Spania şi America. a declarat de discutabilă acâstă propunere.
cu care să se potă presenta în mod cuve­ Intre Spania şi America lucrurile au SUIRILE BILEI.
nit înaintea domnitorilor străini. ajuns la punctul suprem. Uniunea ameri­ Ne ţinem de datoriă a face atentă opinia
publică cehă la acestă apariţie şi consta­
♦ cană — după cum asigură soirile te­ — 22 Martie.
tăm, că disposiţia dreptei e forte depri­
Bate la ochi, că în traducerea ma­ legrafice mai nouă — a comunicat guver­ mată, cu atât mai vârtos, că partida po­ Academia Română a ţinut erl Dumi­
ghiară a autografului prea înalt, archidu- nului spaniol condiţiile pe lângă cari e în­ porală catolică încă e pe cale de-a eşi din necă la ora 1 p. m. şedinţă solemnă pu­
cele nu este numit Francisc Ferdinand, ci voită a resolva în mod pacînic diferenţele majoritate. E neîndoios, că în momentul blică, sub presidenţa M. S. Regelui, pre­
u
„Francisc Nandor . „Magyarorszâg spune, dintre ea şi Spania. Aceste condiţii se cu­ acesta majoritatea de pănă acum înceteză şedinte de onore. Au fost presenţî 32
u
că acâstă schimbare de nume nu s’a făcut prind în următorele patru puncte: a mai esista şi că vom ave de lucru cu o membri activi şi corespondenţi. La intra­
în redacţia foiei oficiale maghiare, ci în 1) Cuba se fia independentă între orl-ce nouă constelaţiă parlamentară. rea M. S. în sala de şedinţe membrii şi
ministeriul unguresc de honvezi, care a împrejurări; 2) Pace statornică în insulă publicul s’au sculat în piciore. D. N.
trimis foiei oficiale textul autografului tra­ şi amnestiarea tuturor osândiţilor cubanl; Kreţulescu, preşedinte activ al Academiei,
dus în limba maghiară. 3) Spania să se oblige, că va aproba ori-ce 0 proclamaţia a autonomiştilor din rostesce o cuvântare plină de căldură, prin
Unele foi unguresc!, ca „Budapesti învoială între Statele-Unite şi Cuba. Sta- care arată stăruinţele puse de Suveran
Hirlap ş. a. folosesc ocasia pentru a-se tele-Unite se obligă, că vor scuti pe Spa­ Fiume. pentru prosperitatea acestei instituţiuni.
a
avânta la constatări prea de tot caraghiose. niolii ce trăesc pe insula Cuba. Statele- Partida autonomiştilor din Fiume a Bătrânul academician termină urând sănă­
pice, adecă „B. H.“, că maghiarisarea de Unite garanteză mai departe tâte datoriile, dat o proclamaţiune cătră alegătorii aces­ tate şi vieţă lungă MM. LL. şi întregei
nume a devenit acum obiceiu de curte. Cel ce le-a făcut Spania în interesul Cubei. 4) tui oraş, prin care se face apel la ei, ea familii regale. M. S. Regele răspunde, că
dintâiii din membri curţii, care şl-a ma- Spania încheiă armistiţiu cu resculaţii din I în cjiua de 5 Aprilie n. c. dela orele 8 di- se simte adânc mişcat de urările ce se
ghiarisat numele a fost răposatul archiduce Cuba şi în restimpul acesta se nisuesce a mineţa pănă la 1 oră p. m. să se presente aduc M. Sale şi familiei regale. Doresce
Rudolf, care în albumul Museului naţional păşi la înţelegere cu Cubanii. Dâcă acestă cu toţii la urnă spre aşi da votul pentru membrilor spor la lucru, — căci numai
printr’o muncă statornică vor binemerita
dela patrie. Apoi declară şedinţa deschisă.
D. Gr. Tocilescu citesce raportul asupra
4 Dela Deş la Oradea-mare. deore-ce ei, soldaţii împăratului, nu sunt Presentarea se şi făcu în diua a doua săpăturilor făcute în cursul anului 1897 la
In 27 Iulie plecâ batalionul prin Deş, nicidecum aplecaţi a asculta de ordinele de pausă, 6 August; şi după-ce Glăser as­ Adam Clisi, la RăcarI şi la T.-Severin.
— unde trebui să asculte insultele locui­ ministerului de resbel maghiar. Numai la cultă petiţiunea deputaţilor, — cari cu După-ce termină, presintă Suveranului o
torilor maghiari, — spre Olpret (Alparet) ; sfaturile şi stăruinţele repeţite ale majoru­ astă ocasiune îi împărtăşiră generalului în colecţiune de diferite obiecte găsite în să­
în 28 trecu Vaidahaza (Vajdahâza); în 29 lui Pop şi ale celorlalţi oficerl, — cari le mod oficios şi hotărîrile adunărei grăniţe- pături. D. Gr. Ştefănescu apoi cetesce ra­
Jimborul (Sombor); în 30 Huedinul (Bânffy- făceau soldaţilor speranţe, că prin rugărl resci, ţinută în Năsăud la 10 Iulie — le portul asupra Excursiunei în Urali, (al şep-
Hunyad); în 31 Fecheteul (Fekete-to); er înaintate domnilor generali se vor mijloci comunică acestora, că batalionul are ne­ telea congres geologic internaţional) după
în 1 August pausâ. schimbări cu privire la disposiţiile luate condiţionat să asculte de ordinele ministe­ care şedinţa se ridică.
In 2 August sosi în Brad (Barod); faţă cu batalionul, — putură fi înduplecaţi rului maghiar, şi astfel trebue să plece
în 3 la Alieşd (Elesd) şi în 4 August la bravii, der îngrigiaţii soldaţi, de-a intra spre castrul dela Becea vechiă, pentru Pentru serbarea dilei de II Aprilie.
Mezo-Telegd, unde primi printr’un curier încă în aceeaşi di în Oradea mare. de-a suprima răscola Sârbilor şi a Croaţi­ Proiectul de lege despre serbarea dilei de
poruncă dela comandantul de corp din In oraş batalionul fu întimpinat de lor; tot-odată le reaminti suboficerilor din 11 Aprilie a fost înaintat Majestăţii Sale
Becea vechiă (O-Becse), dela locotenentele- comandantul de divisie, locotenentul ma­ deputaţiune articolii legilor marţiale, şi-i pentru sancţionare abia la finea săptemânei
mareşal Baron Berchtold, ca dela Oradea- reşal Glăser, şi de garda naţională, care ameninţă cu desarmarea batalionului, la cas, trecute. — E caracteristic, că miniştrii un­
mare batalionul să plece seu în marş ac­ era în ţinută de paradă. După o scurtă decă se vor opune. guresc!, după cum spun foile din Budapeşta,
celerat, seu pe cară la Seghedin, pentru a revistă soldaţii batalionului fură îneuarti- După ce însă depntaţiunea cu tote vor da ordinaţiunl, prin cax-I vor impune
fi transportat apoi de aci la Becea. vechiă, raţl pe la locuitorii maghiari orădanl, cari acestea perseverâ pe lângă rugarea sa, asi­ strict funcţionarilor statului să serbeze diua
unde se afla castrul trupelor, ce aveau se începură a ospăta pe feciorii noştri cu gurând pe general de fidelitatea şi supu­ de 11 Aprilie. Asemenea primarul Buda-
se lupte cu Croaţii şi Sârbii. mâncări şi beuturl bune, ba chiar şi cu nerea sa faţă cu prea înalta casă împără- peştei va adresa o ordinaţiune în acest
In 5 August sosi batalionul la Oradea- tutun şi cafea, numai ca să-i înduplece la tescă, Glăser răspunse, că el în acestă pri­ sens funcţionarilor oraşului. De altă parte
mare şi pausâ pe un şes din apropiarea depunerea jurământului pe constituţia. vinţă nu pote decide nimic, şi că batalio­ rectorul universităţii Herczegh a publicat
acestui oraş. Aci o deputaţiune de subofi- încă în aceeaşi di, adecă în 5 August, nul trebue să mergă la Seghedin, unde îşi o declaraţiune, în care spune, că hotărîrea
cerl merse la comandantul batalionului sus amintita deputaţiune de suboficerî gră- va putâ înainta rugarea comandantului de tinerimei maghiare universitare de-a nu
Leon Pop, şi declara, că între astfel de niţerl din nou merse la majorul Pop şi-l corp, Baronului Berchtold, care apoi va dis­ serba universarea sancţionărei legilor dela
împrejurări soldaţii batalionului nu vor ruga, în numele soţilor de arme, ca să fiă pune ce are se se întâmple. 1848 (11 Aprilie) o consideră ca nulă şi
merge în castrul dela Becea vechiă, ba presentată locotenentului-mareşal Glăser, (Va urma.) neesistentă, er convocatorul adunărei, în
nici măcar în Oradea-mare nu vor intra, spre a esopera dela acesta trimiterea bata­ care s’a adus acea hotărîre, va fi tras în
ci numai decât se vor întorce în Ardeal, lionului la armata din Italia. cercetare disciplinară, pe cuvânt, că aconvo-