Page 91 - 1898-03
P. 91
Nr. 66—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
cat adunarea fără. permisiunea rectorului.— Tragedia unui prinţ. Mare sensaţiă a prietăţii prinţului de Parma, care n’a voit Mulţumită prevederei omenilor noştri
E mai mult decât ridicul, de-a constrînge produs în Yiena o tragediă de amor între să primescă pe moşiă muncitori, cari n’au de stat, România se pote f&li astădî, că nu
pe cine-va prin forţă şi ameninţări să ser prinţul grecesc Constantin Kolokotronis şi libele de dare a muncitorilor. Ţăranii au- mai esistă pe teritoriul său nici un ţăran,
care să nu scie ce este un metru, un kilo
beze o „sărbătore naţională", cum se în domnişora R. Bona, fiica unui fabricant dend de acâstă măsură, s’au iritat nespus
tâmplă în caşul de faţă. vienes. Kolokotronis este supus grecesc, şi de mult. Ei nu voiră Isă-şl procure aceste gram, un hectar seu un hectolitru.
e fiiul renumitului comandant grec Kolo libele, temendu-se că vor fi supuşi la nouă Monecţile şi densele vor fi negreşit
D*scurs comemorativ. Poimâne, Mier unificate. Mai înainte chiar de a primi sis
curi, în 25 Martie v. c. la orele 3 p. m. kotronis, care a jucat mare rol în luptele dări. Administratorii proprietăţii, ca să facă temul metric, România şl-a schimbat sis
Grecilor pentru libertate. Părechea amorosă presiune asupra lor, i-au despoiat de tote temul său monetar şi a adoptat, nu de
D-l profesor Andreile Bârseanu va ţine în mult chiar, etalonul de aui’. Pe efi ce trece
sala festivă a gimnasiului român din loc îşi aveau locuinţa într’un hotel. Vineri nop- cominţiile (contractele), ce le primiseră din vedem poporele schimbându-şî sistemul lor
tea spre Sâmbătă se audi în locuinţa lor considerare faţă cu anul sărac.
un discurs comemorativ asupra poetului Ioan două detunături de pistol. Alarmându-se Muncitorii au început să ameninţe monetar.
Lăpedat, fost profesor la gimnasiul român Acum în urmă Austro-Ungaria a adop
ospeţii, alergară la uşa care era încuiată şi ameninţările lor au degenerat în adevă
de aci. Publicul român e rugat a participa tat şi densa, sub o altă denumire, unitatea
şi sdrobindu-o au pătruns în odaiă. Pata rată revoltă, care la început s’a îndreptat francul. Lăsând la o parte pe unele popore
în număr cât se pote de mare. Vepitul, ce
se va aduna din entree-ul de câte 20 cr., a fost aflată stând pe-un scaun cu tâmpla numai în contra administratorilor moşiei, care ’şl păstreză încă sistemul lor monetar
special, se pote dice, că în general esistă
sfărmată de un glonţ şi mortă. Prinţul în urmă însă şi contra autorităţilor comu
e destinat pentru procurarea portretului lui în lume două sisteme monetare: sistemul
trăia încă, însă rana ce i-a făcut’o şi lui nale. La resvrătiţii din Toba s'au alăturat
Lăpădat pe sema şcolelor. frances basat pe franc şi sistemul engles
un glonţ sângera tare. Glonţul îi pătrunse şi cei din Novosello, Bicaciu, Torda şi Ba- basat pe schilling.
Guvernul unguresc în contra lui Stross- în faţă. El declară, că fata şî-a esprimat şahid. i^Va urma.)
mayer. Guvernul unguresc erăşl s’a supă dorinţa să fiă puşcată din causă, că pă In Toba se aflau 3 gendarml. Când
rat foc pe energicul episcop croat Stross- rinţii nu voiau să i-o dea în căsătoriă. E ameninţările au luat caracter primejdios,
mayer dela Diakovar. Causa supărării a însă n’a voit să comită acestă crimă, ast gendarmii începură să intervină. Poporul ULTIME SOIRI.
dat’o faptul, că Strossmayer a numit pe fel ea s’a puşcat însa-şl. Vădend acestă resculat însă îi ataca şi pe unul din ei cu EVladrid, 3 April. AstăŢî a fost
canonicul Engelber Vartak eoadjutor al nenorocire şi el a voit să-şi stingă viaţa, numele Mixis îl strepunseră cu însa-şl ba aici mare consiliu de miniştri. Ceea
său, designându-1 tot-odată şi ca episcop repeejindu-şî un glonţ în cap, — care însă ioneta lui. Gendarmii văclend acesta puş-
ce a răsuflat din consfătuiri, este
consacrat „fără a ţină în de ajuns semă de n’a nimerit decât faţa. Prinţul a fost dus cară asupra mulţimei revoltate. Patru din
îngrijitor. Se crede, ca resboiul e
dreptul de patronat al regelu i“. „Pol. Corr." la spital, er fata la morgă. tre popor căzură morţi pe loc, ş6se au fost
; neîncunjurabil.
din Viena publică în cestiunea acesta un I April în Fiume. In portul din Fiume răniţi grav, âr doi-spre-dece mai uşor. La
comunicat eşit din cercurile guvernului un a isbucnit de curând un mare incendiu. acesta poporul se înfuria grozav, apuca Viena, 3 April. In consiliul de
guresc, în care se dice între altele: „După sape, furci de fier şi cose şi năvăli asupra miniştri comun s’a discutat ac|î bud
Căuşele incendiului se atribuiau împrejură
cum se vede, episcopul Strossmayer e de rilor interne. Acum însă s’a dat de urma gendarmilor, cari abia putură scăpa de getul comun. Pentru înbunătăţirea
părere, că numirea de eoadjutor o pote adevăratei cause, cum scriea diarul „Bi- morte sigură. Furia poporului iritat se în marinei se cer nu mai puţin de 45
face episcopul în înţelegere cu S-tul Scaun lancia" din Fiume. Muncitorii, căutând prin drepta apoi contra primăriei comunale. Pe milidne.
(dela Roma), fără a mai ţine semă de in- notarul Ries l’au prins şi l’au arestat. Ves
ruinele rămase în urma incendiului, au aflat
fluinţa coronei... E clar, că stă în contracfi- tea revoltei pătrunse ca fulgerul în comu
adenc în pământ un minunat meteor, a „ALBINA" institut de credit şi ne economii.
cere cu spiritul dreptului bisericesc din sta cărui greutate este de patru tone. Meteo nele învecinate, de unde o mare mulţime
tul ungar de-a încungiura întrevenirea regelui rul câdend, a provocat marele incendiu în de popor alergă în ajutorul celor dela Filiala Braşov.
apostolic în cestiuul atât de importante, cum port. Se dicea, că e cel mai frumos esem- Toba. Conspectul operaţiunilor în luna lui Martie 1898.
este pasul episcopului dela Diakovar. Cercu Intr’aceea sosi o companiă de husari
plar din câţi meteori au căcjut pănă acum I n t r a t e :
rile politice din Budapesta cred a fi imposibil, şi 8 gendarml, cărora însă nu le succese a
în Europa şi că va fi trimis museului din
ca guvernul să nu întreprindă paşii de lipsă Budapeşta. Curioşii din oraş au eşit la restabili liniştea şi ordinea. Muncitorii au Numărar ou 1 Martie 1898 fi. 12,840.85
1
în contra acestui incontestabil (?) abus a port să vadă minunea, der în curând au năvălit din nou asupra forţei armate şi Depuneri spre fructificare . „ 74,596.64
episcopului". — Cu alte cuvinte, guvernul trebuit să se convingă, că scirea foiei Su 12—15 dintre ei au fost răniţi în atacul Cambii răscumpărate. . . „ 188.74197
Conturi curente . . . . „ 41,84912
unguresc e supărat, că episcopul Stross ce l’au avut cu gendarmii.
mane a fost o bine reuşită glumă de l împrumuturi pe efecte şi
mayer s’a ferit a-i da ocasiune de a-1 mai O comisie de investigaţia a eşit la alte împrumuturi . . „ 11,630 13
Aprilie — căci meteor ca’n palmă.
şicana şi împedeca în numirea coadjutoru- faţa locului sub scutul gendarmilor şi hu împrumuturi pe producte . „ 800 —
lui din cestiune. Inventarul averei unui cămătar. Săp sarilor, ca să cerceteze isvorul revoltei. Monetă...................................... 9,801.61
tămâna acesta a încetat din vieţă la Iaşi Abia a doua di liniştea s’a restabilit. Rimesse............................... .... 119.65
Procesul Zola înaintea Curţii de cas- cel mai teribil cămătar din ţâră, anume Comisiunl, Cupone si Efecte „ 35,294.61
Bănci. .
..................... 282,132.90
saţiă. Curtea de cassaţiă din Paris s’a ocu Zisu Telz. La inventarul ce s’a făcut la Interese şi provisiunl . . „ 11.131.25
pat săptămâna trecută cu recursul de nu îndreptarea Calendarului
domiciliul său, s’au găsit între altele urmă- Diverse................................ .... 4.866.17
litate în procesul lui Zola. Acest recurs din punctul de vedere economic.
torele obiecte amanetate: 200 de icone, 24 fi. 773 804.90
este întemeiat pe aceea, că tribunalul n’a
decoraţii de diferite ordine; 18 butonl Relaţiunile internaţionale cresc în mod E ş i t e :
dat unui martor jurământul între formele mari şi 9 mijlocii de aur. O ţiteră închisă evident cu desvoltarea mijlocelor de comu-
pretinse de lege, apoi, că nu guvernul, ci într’o cutie. Ţitera e a unui personagiu nicaţiune şi nu trebue să fim profeţi spre Depuneri spre fructificare fi. 145,772 45
tribunalul militar trebuia să ridice acusa a spune, că economia nostră naţională ar Cambii escomptate . . . „ 181,485.55
sus pus din Iaşi. O sabie a unui consul Conto curent.........................„ 13,368.83
contra lui. Curtea de cassaţiă s’a consti câştiga negreşit, decă am fi în stare să sta
grecesc, 22 de iatagane, buzdugane şi re bilim o linie maritimă de regulată şi re împrumuturi pe efecte şi alte
tui în şedinţă sub preşedinţa membrului
volvere, 50 de ceasornice de aur de dife pede comunicare cu America, seu cu un alt împrumuturi......................„ 22,240. —
Loto. Referent a fost judele Chanibereaud. rite mărimi. O decoraţie militară de 25 de continent. împrumuturi pe producte . „ —.—
Referentul a sciut să predea causa aşa, că ani, de aur, 12 perechi de ochelari de Astâcjl, mai mult decât ori când, tre Monetă................................. „ 11.542 07
dintre motivele pentru nulitate produse de bue nu numai să întreţinem relaţiunl in Comisiunl, Cupone şi Efecte „ 27,738 90
aur etc. Averea totală s’a evaluat la Rimesse....................... .... . „ —.—
Zola, unul a fost recunoscut ca întemeiat, ternaţionale, der să căutăm prin tote mij-
182.633 lei. locele a lărgi cât mai mult aceste relaţiunl. Interese şi provisiunl , *„ 1,212.35
adecă acela privitor la jurarea unui mar r ° c Astădî, când zidul Chinei este în ajun de Spese şi salare.......................„ 1.449.09
tor, care neîntâmplându-se între formele Publicului, care sufere de durere de a întră în istoria trecutului, nu mai este Banc!........................... .... . „ 358,094.08
strict legale, prin acâsta tribunalul a pă dinţi suntem rugaţi a-i comunica, că d-l permis României de a aştepta la densa Diverse.................................„ 1,133.64
răsit basa de drept. Cfiambereaud a mai Dr. William Raupert, dentist, care a pe acasă muşterii Noi suntem datori să cău Numărar cu 31 Martie 1898 „ 9,777.94
propus, că la cas decă sentinţa nu se va trecut mai mult timp la cură în Abbazzia, tăm pe aceşti muşterii în tote părţile fi. 773,804.90
nulifica, Zola să nu sufere pedâpsa, ce ’i s’a din 7 Aprilie n. c. erăşl îşi va continua lumei.
dictat, ei să se aplice faţă de el aşa nu în Braşov activitatea sa de dentist. Din causa creşterei cjilnice a relaţiu- V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m . ) .
diligent.
adjunct,
mita „lex Beranger". — Curtea de cassa nilor internaţionale, este şi natural şi nece
sar, ca obiceiurile poporelor să se schimbe,
ţiă şi-a continuat desbaterile şi în 2 Aprilie In Camera română se petrec lu împrumutând unul dela altul ceea ce gă- B. Ardelea m. p.
n. In şedinţa acesta s’a publicat sentinţa crurl estra-ordinare. Discusiunea budgetară, sesce mai bun. comptabil.
Curţii, care nulifică verdictul Curţii cu ju care altă-dată se făcea în cea mai mare Din punctul de vedere comercial este
raţi, pe basa căruia a fost condamnat la 1 linisce, dă acum de mari pedecl din par nevoie, ca mărimile seu cantităţile, valdrea şi L i t e r a t u r ă »
an închisore şi 3000 franci amendă. In mo tea oposiţiei liberale. Obstrucţiunea, deşi timpul să se măsore pretutindeni cu ace
tivarea sentinţei se mai dice, că nu e ne nu e declarată, se face de fapt. Deputatul leaşi unităţi. „Moda ilustrată" Nr. 12 al acestei foi
Este atât de adeverat, că tote popo-
voie să se mai ordone o nouă pertractare Scorţescu a vorbit 9 ore întregi şi majo rele civilisate au simţit în mod absolut ne ce apare în fiă-care săptămâna în Bucu-
înaintea curţii cu juraţi, er decă tribuna ritatea n’a voit să întrerupă şedinţa nici cesitatea unificărei acestor unităţi, încât s’a rescl, Pasagiul Maca, conţine o mulţime de
lul militar doresce o nouă pertractare, în timpul dejunului. S'au produs scene, cari căutat şi se caută încă prin tote mijloeele, ilustraţiunl din cele mai moderne şi ele
atunci trebue să ridice din nou acusă con reamintesc primele dile ale obstrucţiunei şi in special prin întruniri internaţionale, gante, represintă d. e. toalete de preum
tra lui Zola. germane din Camera vienesă. să se ajungă la resultatul voit. blare, de visite, de primăvară, de recepţii,
* Astfel prin lucrările forte însemnate de ceremonii, costume ă la tailleur, diferite
Instrucţiune asupre căsătoriilor mixte. ale Comitetului internaţional de măsuri şi bluse frumose, tote acestea pentru persone
.In cercurile politice din Budapeşta circulă Pe diua de erl a fost convocată erăşl greutăţi, între membrii căruia şi România de diferită etate. Mai departe ilustraţii dela
de câte-va dile o scire gravă, ce atinge de o mare întrunire a coaliţiei liberale în sala îşi are delegatul său, s’a ajuns ca măsurile diferite lucruri de mână d e. săcuşor bro
aprope legile bisericescl politice, cu care „Dacia". Planul a fost, ca dela întrunire metrice să fie cunoscute pretutindeni şi nu dat pentru călătorie, săcuşor pentru batiste
n
ua
poporul să raergă la Cameră şi să protes este departe cfi î care sistemul metric
ne-a fericit guvernul unguresc. După soirea va fi singurul întrebuinţat în tote părţile ş. a. Partea literară conţine: Urmarea dela
acesta Papa Leo XIII. ar fi trimis prima- teze în contra tuturor ilegalităţilor guver lumei. „Romanul unui monah" medicină poporală,
telui unguresc Claudiu Vaszary o instruc nului. Tote poporele civilisate din lume au „Criminal" poesie de Follender, La ce bun,
ţiune de urgenţă asupra căsătoriilor mixte. aderat la Convenţiunea metrului. Englitera, o scrisore cătră o prietină, de Marietta
In instrucţiunea acesta — 4i° „Peşti Revolta sângerâsă din Toba. Rusia, Japonia, Statele-Unite din America, Negri-Borcea, „De ce" ? poesiă de Zăhă-
e
Naplo" — Papa dispune, ca biserica cato In numărul trecut am adus scire des fără a vorbi, se înţelege, de celelalte multe rescu, Anecdote; De ale bucutăriei ş. a.
popore din Europa şi celelalte continente
lică să recunoscă de valide căsătoriile mixte pre o revoltă sângerosă, ce a isbucnit între care, ca şi România întrebuinţâză de mult Ca sumplement aduce acest număr un ti
chiar şi atunci, când aceste căsătorii nu muncitorii ţărani din comuna Toba, corn. sistemul metric sunt pe cale de a pune par croit în mărime naturală, care repre
s’ar lega decât înaintea organelor statului. Torontalului; Drept completare dăm acum în practica curentă acestă sistemă de mă sintă o jachetă pentru fetiţe de 12 ani.
suri.
Numita foie însă elice, că scirea acesta e următorele amănunte:
Câtă înlesnire ore nu se va aduce
neadeverată. Ar fi şi imposibil aşa ceva Muncitorii ţărani revoltaţi sunt esclu-
comerrciului prin acestă unificare a măsu
tocmai din partea supremului cap al bise- siv Unguri. Revolta lor a fost causată de rilor, care servesc pentru predarea mărfu Proprietar: Dr. Aurel Murcşiauuu
;
•ricei catolice. procederea.neumană a administratorilor pro rilor? '. Redactor responsabil: GSregşorîu Maior.
