Page 93 - 1898-03
P. 93
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese in flâcare ji,
Adminislraţiunea şi Tipografia, Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe săse luni
6 fi-, pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăso
I N S E R A T E se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢII) NE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoT.
armătorelc Birouri de anunclurl: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augsnfold &. Emerich Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Schalek. Rudolf Mosso. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppollk.
In Budapesta : A.V.Goldber- ÂdminintraUxmea. Piaţa mare,
aer, Ekstein Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaşiu
burg.- Marolyi &. Uobraann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se Cu dusul în casă: Pe un an
riâ garmond pe o colonii 6 or. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
şi 30 cr. timbru pontru o pu S3" ' C J L L S I . luni 3 fl. — Un esomplar 5 cr.
blicare. — Publicări mai dese v. a. său 15 bani. — Atât abo
după tarifă şi învoială. namentele cât şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3.a o simt a se plăti înainte.
seriă 10 cr. său 30 bani.
Nr. 67. Braşov, Mercnri 25 Martie (6 Aprilie) 1898.
Din emisa s-tei sărbători (li.nul nu va După tâte acestea resultatul este monarchiei pentru armată, acum nu venia în discuţiunea camerei lor
apără până Joi săra. nul, afară decă vom ave în vedere, mai vin la rând şi cbeltuelî estra- din Budapeşta proiectul de lege bud-
că in şirurile majorităţii se ivesc ordinare pentru marină. Este la getară, presentat de guvern şi des
mar! temeri şi nedumeriri din causa modă acjî îmulţirea şi întărirea flo bătut şi primit de camera deputa
atitudinei noului ministru-preşedinte telor. Germania a început. Putea ore ţilor.
N o u a b o n a m e n t Thun. Nisce foi cehice de ordinar aliata ei să rămână îndărăt? Câte-va ore au fost de ajuns,
l a bine informate asigură chiar, că si Destul că contribuabilii vor avă ca magnaţii să primâscă unanim şi
tuaţia parlameutară şi politică B*a să se îngrijască în viitor de a da neschimbat legea budgetară votată
Gazeta Transilvaniei mai înăsprit, ca contele Thun umblă pe fiă-care an cu câte-va milione de cameră. Vre o oposiţiă de Dâmne
se se înţelegă cu stânga germană mai mult pentru marină. Şi îucă ajută nu s’a făcut. Singurul, care a
Cu 1 Aprilie st. v. 1898
pe după spatele majorităţii şi că are contribuabilii din partea de dincoce condamnat politica guvernului, a fost
se deschide nou abonament, la care de gând, ca îndată după Pascî se ungară nici nu sciu cât vor avă să contele Nic. Mauriciu Eszterhazy, unul
invităm pe toţi amicii şi sprijini casseze cu totul faimosele ordonanţe plătescă de aci încolo pentru cuotă, din conducătorii lumenî ai partidei
torii fâiei ndstre. de limbă revisuite de Gautsch, şi se 30, 85 ori 40% ? Par alel cu acţiunea poporale; celalalt, Ferd. Zichy, a lip
presenteze camerei un proiect de lege privitâre la problema delegaţiunilor sit de astă-dată. La desbaterea bud
Preţul A b o n a m e n t u l u i :
privitor la regularea cestiunei de se lucrăză acum în aşa caisele depu- getară din anul trecut, mai mulţi mag
Pentru Austro-tJngaria: limbă. Se mai spune ea sigur, că taţiunî pentru cuotă, de a resolva naţi făcură propunerea de-a se vota ne
pe -UL2X an ................................ 12 £L. deja cu ocasiunea desbaterei asupra şi întrebarea acesta. încredere guvernului. De astă-dată ni
pe şese lamă. ................................................ © f l . propunerilor de punere în stare de Der chiar de-ar conveni depu mic din tote acestea. Discusiunea a
pe trei 1-u.aaă ............................................. 3 fL
acusaţiune a ministeriului Badeni, tăţia austriacă cu cea ungară asupra urmat neted şi grabnic, guvernul a
Pentru România si străinătate: partida poporală catolică se va rupe sumei cuotei, cioe va primi cele ce fost tractat cu mănuşi glacee. Chiar
pe tui aaa ..................... -©O fxaas.ci de cătră majoritate. Astfel s’ar crea au botărît ele? Mamelucii lui Banffy şi ameninţarea cu reacţiunea din
pe şese 1-imă . . . . . 20 „
o nouă coDstelaţiă parlamentaiă, care sunt gata la votare şi n’aşteptă de partea lui Eszterhazy, a fost făcut în
pe trei luni ........................................ IO ,,
ar împinge majoritatea de astăcjî în cât cuvântul de ordine. Dâr ce va stil de salon.
Abonarea se pote face mai nşor oposiţiă făţişa, fără ca guvernul se-şî face contele Thun, care n’are noro Mult se vorbea într’o vreme de
prin maBiidlate postaSe.
pdtă crea o altă majoritate. cul de a dispune nici pe departe magnaţi, ca de-o stâncă de care se
Adminisfraţiunea Pe când dâr lucrurile 9tau aşa de-o ast fel de cohortă de mame- va lovi şi se va sfărîma politica
„SsHeteî Transilvaniei^*. de reu la Viena încât şansele în luci? aventuriosă a guvernului liberal un
cheierii pactul cu Ungaria pe cale Nu putem sci, ce calcul! îşî fac guresc. Aşteptările acestea însă nu
parlamentară se micşoreză tot mai cei dela cârmă, cu ce şuruburi cred numai că nu s’au împlinit, der co
mult, delegaţiunile sunt deja con- ei a-şî ajuta, ca să nu se distrugă rabia liberalismului jidano-maghiar
Noua faşă, şi cheltuelilc comune. chiămate, ele se vor întruni peste o întreg mecanismul parlamentar şi plutesce acjî mai mândru ca ori şi
lună de cjil şi aparatul de votare constituţional. Der e9te neîndoios, când cu vâslele întinse. Baronul cal
e
Cu cât înainteză timpul, cu atât a creditelor, ce se vor mai cere pen că aeeştî meşteri stiică au ajuns la vin, care stă în fruntea guvernului,
mai mult se complică cestiunile in- tru apărarea monarchiei, este deja un punct fârte critic, când o singură pbte să nu-i convie uDui catolic dela
teridre pendente atât de arcjetâre din pus în mişcare. lovitură de ciocan mai stângace pâte rădăcină, ca Eszterbazy, der ceilalţi
monarchia nâstră. Alaltăerî a fost mare consiliu să restorne totul. vedem că se împacă cu el; pbte se
Sâmbătă s’au întrerupt şedinţele comun de miniştri în Viena, care Şi pe când încurcăturile inte gândesc, că nimeni nu servesce mai
parlamentului din Viena, care a in s’a ocupat cu stabilirea budgetului riore cresc, în Orient se ridică nori bine intereselor lor, pregătind fali
trat în vacanţele de Paacî, der în cheltuelilor comune. Oficioşii ni-au ameninţători, âr din partea opusă mentul desăvârşit al liberalismului
cele doue spre cjsce şedinţe, ce le-a adus cu acesta ocasiune o mare sur răsună deja fanfarele ce prevestesc şi al parlamentarismului de ac}!, ca
ţinut, nu s’a făcut nici un pas îna prindere. E botărît a-se cere viitdre- răsboiul ispano-american, care pbte actualul ministru-preşedinte.
inte. S’a desbătut mai liniştit, gu lor delegaţiunî un credit de 45 mi- isbucni chiar peste câteva cjile.
vernul şi-a desfăşurat programul, er iibne, după alţii de 50 milione, pen *
partidele au declarat de-arendul, că tru sporirea şi îmbunătăţirea flotei Etă cum a decurs în camera
cer fapte, şi nici una nu se mulţă- de răsboiu austro-ungare. E vorba Magnaţii şi guvernul magnaţilor dela 2 1. c. „epocala*
rneaee cu promisiunile vagi şi nede ca acest credit să se împartă pe discusiuno budgetară de care facem
finite ale guvernului, că va căuta se mai mulţi ani. De mult timp nu s’a mai vor amintire mai sus:
fiă cât se pote eu dreptate faţă cu N’a fost şi nu este destul cu bit nimic de magnaţi şi nici acum Au luat cuvântul conţii Iosif Teleki,
toţi. neefîrşitele jertfe c e l e aduc popârele nimeni n’ar fi luat notiţă de ei, dăcă Emeric Sechenyi, Nicolau Mauriciu Eszter-
FOILETONDL „GAZ. TRANS.* dată după sosire ’i-se raportară în mod ofi (Cusdriora) n’ar fi voit a jura pe constitu- denegă ascultarea, precum şi câte doi
cios ministrului. Acesta însă, îndată ce ţiunea maghiară, pe care dor nici -de nu suboficcrl şi gregari dela fiă-care companiă;
audi de intenţiunile batalionului, de-a nu me o cunosc*. şi în fine protocolul să-l trimită coman
merge în castrul dela Becea vechiă, plecă In 12 August majorul Pop se re’n- dantului de corp, pentru a lua hotârire.
Cum s’a distins imediat în castru şi nu mai decât chiămâ torse din Becea-vechiâ cu următorul man In primul mandat adecă, batalionul e
batalionul î grăniţăresc năseudean la sine în scris pe majorul Pop, pentru dat, scris de însu-şl comandantul de corp : ameninţat cu decimare, într’al doilea însă
de-a lua acolo, împreună cu comandantul „Comanda batalionului e îndrumată a pleca deja e prevăcjută o modalitate mai conci
în anii (848/49 1
de corp, hotărîri faţă cu batalionul grăni pe un remorcher şi pe două şalupe, desig liantă pentru caşul, dâcă grăniţerii s’ar
De ţăresc. nate în scopul acesta, spre castrul de aci. opune ordinelor locotenentului-mareşal.
Vivgil Şotropa.
Majorul Leon Pop plecă în 10 Au La cas, decă soldaţii ar refusa a face Atât oficerii, cât şi soldaţi^, batalio
(Urmare.) gust la Becea vechiă, er batalionul rămase acesta, atunci, conform lâgilor marţiale nului vădând însă, că ce are să urmeze
5. La Seghedin. Ministrul fl/leszăros. Porun în Seghedin, aşteptând resultatul. In tim esistente, ei vor fi decimaţi, oficerii vor fi după mandatele acestea, declarară în una
cile Baronului Berchtold. pul acesta unii voitori de rău, lăţiră faima, supuşi procedurei prevădută în articolii de nimitate, că ei nicidecum nu vor merge în
că batalionul s’ar fi re’ntors cătră casă; er resbel, şi vor fi casaţi. Berchtold, locotenent- castrele maghiare, pentru a se bate cu
In 7 August plecă batalionul pe 200 mareşal". Sârbii şi Croaţii, cari au acelaşi drapel
care la Giula (Gyula); în 8 ajunse la Orosz-- un corespondent din Oradea-mare avu ne
ruşinare a raporta unui diar din Pesta, că Afară de acesta majorul Pop mai împărătesc, ca şi grăniţerii români; şi tot
hâza; er în 9 întră în Seghedin. *
soldaţii batalionului grăniţeresc ar fi fri primi dela Br. Berchtold încă un al doi odată botărîră, să concentreze batalionul
In aceeaşi di sosi în Seghedin şi mi
coşi şi fără încredere, deore-ce mulţi din lea mandat, datat d i n i i August şi tot din la 2 ore dimineţa, să-şi încarce puscile, să
nistrul de resbel maghiar, general Me- tre ei, ajungând la Orade, n’ar fi voit să Becea-vecbiă, care mandat însă e ţinut în părăsescâ în totă liniştea Seghedinul şi să
szdros.
primescă mâncările, pănă când nu le gus termini mai puţin severi, şi în oare se se întorcă pe calea cea mai scurtă, prin
Soldaţii batalionului nostru şi acum tau cei ce le pregăteau. (jice, că, decă comandantul batalionului Bănat peste Arad, în Ardeal.
u
încercară pe tote căile, prin deputaţiunî La acestea „Gaz. de Tr. în Nr. 66 crede a nu ave destulă putere morală, pen Majorul Pop, care la început era con
alese din sînul lor, să-şi descopere simţă din 1848 face următorele reflexiunî: „Cine tru a face pe batalionul indus în erore, ca tra acestui plan, fu câştigat în fine pentru
mintele, de cari erau pătrunşi, sperând, că scie, câte avură a suferi acei bravi ostaşi să asculte necondiţionat, atunci el să pre el, şi deja în dup’ amecja aceleaşi dile, 12
dor vor pute mijloci dela ministrul să nu pănă acum, nu se va mira de o apucătură dea comanda batalionului celui mai bătrân August, se luară tote măsurile pentru
fiă trimişi în contra fraţilor de arme; şi ca aceea, mai ales, că jurnalele maghiare, căpitan; şi la cas, decă din nou s’ar ivi transportarea bagagei. Sublocotenentul Aron
astfel vor fi respectate hotărîrile adunărei anume „Pesh' Hirlap , încă şi astăcjî le renitenţă, atunci să ia despre acâsta proto Filipovicî scrise în limba sârbescă o epis
u
grîniţeresci dela 10 Iulie, cari hotărîri în aruncă cu totă asprimea, că la Kozârvâr col, pe care să-l subscrie toţi oficerii, cari tolă notarului sârb din comuna Şzoreg, —
