Page 94 - 1898-03

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 67-1898

hăsy, Keglevich, br. Solymossy, episcopul chenyi apără guvernul contra învinuirilor limbagiul unor anumiţi bărbaţi de stat afacerea Tina di Lorenzzo pentru „esacti-
Csaszlca şi miniştri br. Băniei şi Wlassics. ce i-s’a adus şi mai ales şi-a dat silinţă a britanici va contribui de a linişti încordarea tatea şi „conscienţiositatea sa de raportor,
44
44
Cuvântarea contelui Telelei n’a fost arăta, că atât guvernul de acţl, cât şi gu­ estremă, ce domnesce în unele cercuri şi sfîrşesce cu următorele cuvinte: „Guvernul
decât o mamelucâscăînchinăciune dinaintea vernele trecute nu pot fi făcute responsa­ de a servi interesului păcii generale, ce o a dovedit deja, că n’are simţ pentru datele
politicei guvernului. Tot aşa şi a baronu­ bile pentru lăţirea socialismului. Măsurile urmăresce Rusia în răsăritul cel mai înde­ din 1848. Societatea maghiară însă va avâ
44
lui Solymossy. ce s’au luat contra acestei mişcări le aprobă părtat, ca şi pretutindenea . doră încă atâta putere, ca să potă să do-
De importanţă a fost vorbirea conte­ şi susţine, fiind-că principiul cardinal al * V vedâscă şi la Blaşiti, că aici încă ea este
lui Szechenyi. El s’a ocupat cu socialismul, guvernului este : salus reipublicae suprema piarul rusesc „Novoje Vremia adusese stăpână şi că anul 1848 în Ungaria se pote
u
lex esto. serba numai la 15 Martie".
ideile ce le a desvoltat, având caracter pro­ scirea, că Rusia, Francia şi Englitera sunt
nunţat agrar. Contele Keglevich de asemenea des- decise a face pe prinţul George al Greciei Măi, măi, dâr teribil mai este şovinis-
44
Privitor la măsurile, ce le-a luat gu­ aprobă măsurile guvernului luate contra guvernator al Cretei eventual şi fără con­ tul dela „Magyarorszâg .
mişcării socialiste, măsuri, cari vatămă drep­ Pe pagina 1 şi 2 rîde de cei ce vor
vernul contra mişcării socialiste, Szechenyi simţământul Sultanului, aşa dâră întrebuin­
tul de întrunire, libertatea pressei etc., şi să împună cu de-a sila funcţionarilor co­
cjise, că nu le pote aproba, căci ele tre­ ţând chiar mijloce de forţă. Acum i-se
buiau luate pe cale legislativă. Cestiunea cari sunt de caracter retrograd. scrie „Correspondenţei Politice din Peters- munali din Peşta să. ducă torţe la 11 Apri­
44
44 lie şi (jice, că nimeni nu pote porunci cuiva
socialistă în Ungaria nu se pote confunda Vorbirea contelui Nicolau Mauriciu burg, că scirea adusă de „Novoje Vremia
44
cu cestiunea muncitorilor. O causă însem­ Eszterhâzy a culminat în osândirea libera­ este numai o eombinaţiă a acestei foi, dâr să serbeze cu „ştreberii , âr mai la vale,
nată a mişcării socialiste este, că ţăranul lismului cu care mereu se fălesce actualul că în Petersburg nimeni nu s’ar fi gândit unde e vorba de Blaşiii şi de "Valachi, iese
ungur, care are ceva proprietate, e respin­ guvern. Acest liberalism fals e în decadenţă la o astfel de acţiune. Adevărat, că cei cu porunca, că în Ungaria nu-i iertat să se
gător şi provocător, privesce cu dispreţ şi perpetuă şi actualul guvern n’a luat în pri­ din Petersburg sunt convinşi, că chiemarea serbeze, decât 15 Martie.
sumeţie la cel ce nu posedă nici o palmă vinţa acâsta decât moştenirea, ce i-a lăsat’o prinţului George ca guvernator ar fi Nu însâmnă acesta a fi mult mai bru­
de loc. De aci vine, că între aceste două guvernul trecut. Oratorul se bucură, că opi­ mijlocul cel mai potrivit peritru soluţiunea tal şi mai despotic, decât cei dela guvern,
feluri de cetăţeni, e imposibilă o solida­ nia publică din ţâra întregă începe a-se ri­ cestiunei cretane, dâr Ruşii sperâză, că şi cari au observat cel puţin o formă legală
ritate. dica contra sistemului de adi şi felicită pe Turcia va ajunge cu timpul la acâstă pentru impunerea serbării de 11 Aprilie?
La mişcarea şi alimentarea socialis­ contele Zichy, pentru-că a prevestit în lup­ convicţiune. Cu alte cuvinte prinţul George Vai de consecenţa şoviniştilor!
mului contribue în şi mai mare măsură că­ tele parlamentare începutul reacţiunei. Vorbi trebue să ajungă guvernator şi Rusia speră
mătăriile, advocaţii, administraţia rea, da­ apoi despre revisuirea legilor bisericesc! poli­ că încă cu aprobarea de voie bună sâu
toriile mari şi o mulţime de alte neajun­ tice declarând, că el şi partida lui nu vor silită a Turciei. Cum se urzesc „comploturile
suri, cari puteau fi vindecate şi delăturate înceta nici-odată a cere aeestă revisuire. valahe“.
de guvernele trecute. Păcate mari are în Vor cere revisuirea mai ales atunci, când
privinţa acesta şi classa marilor proprietari pe banca ministerială vor sta alţi omeni, JMn camera română. In şedinţa Un cetitor al nostru din părţile
unguri, cari faţă de classa muncitorilor se cari vor da cel puţin garanţii personale în de Sâmbătă a camerei d-1 Bclavrancea şî-a Dicio - St.-Mârlinului ne scrie urmă-
portă cu cel mai mare dispreţ. deslegarea acestei grave cestiunî. desvoltat interpelarea în afacerea visitei tdrele:
Eszterhâzy sfîrşi dicând, că guvernul oficerilor români la Braşov. D-sa a com­ Mai dilele trecute o foie ungurâscă
Oratorul vorbi apoi despre meritele, 44
ce le-au avut în trecut pentru naţia ma­ a dat şi dă multe dovecji de slăbiciune şi bătut aspru într’un discurs lung, întrerupt („Fiigg. Hirmondo ), ce apare în Buda-
0
ghiară aşa numiţii gentry maghiari, cari de uşurinţă d. e. în cestiunea serbării (jd ! de dese aplause, atitudinea guvernului peşta, a răspândit scirea de sensaţiă, că în
de 11 Aprilie. Sturdza în cestiunea naţională, şi a accen­ orăşelul Dicio-St.-Martin s’a confiscat o pro­
astăcli sunt pe doga de morte în ceea ce
privesce situaţia materială. Acâstă „nobilime tuat flagrantele contradiceri în purtarea de clamaţia „revoluţionară valahă". Ca autor
de mijloc a făcut forte mult pentru naţiu­ SIN A P A R Ă . odinioră şi acum a d-lui Sturdza. al ei se dedea un anumit Milian Laszlo din
u
Ministrul-preşedinte a răspuns, că sco­
Erdo-alja. (Subpădure, comună învecinată
nea ungurescă, de ea s’au sfărîmat ca de-o pul multelor interpelări, ce i-se fac, şi a cu centrul comitatului). Se dieea, că con­
44
stâncă valurile, ce voiau se măture de pe „ Journal de St. Petersbourg elice cu
faţa pământului independenţa naţională a p: ivire la convenţiunea niso-chinesă: d-lui Delavrancea nu este decât obstruc- fiscarea proclamaţiei s’a făcut înainte de
Maghiarilor. Aeestă nobilime s’a luptat cu „In străinătate au înţeles toţi, că ţiune în contra budgetului. La obiect n’a ce ea ar fi eşit de sub tipar. înainte cu
arma şi [cu condeiul pentru maghiarism. aeestă luare în posesiune paclnică cu apro­ răspuns nimic, dicând, că cestiunea naţio­ câte-va clile de-a fi apărut scirea de sen-
Pentru susţinerea acestei classe jjnu s’a fă­ barea formală a guvernului chinezesc, s’a nală e forte delicată. # saţiâ în amintita foie maghiară, s’a lăţit
pe aici faima, că o perchisiţiă domiciliară
cut nimic. Dela Pojun pănă la graniţa es- întâmplat ca omulţămire legală a trebuin­
tremă a Ardealului se estinde cel mai pe­ ţelor Rusiei. Totâ lumea va trage folos din întrunirea de Duminecă a coaliţiei s’a făcut la casa „d-lui Basiliu Milian de
44
riculos ţinut de naţionalităţi. De ce nu se deschiderea îosemnatei pieţe comerciale în liberale a fost visitată de un public imens. Subpădure .
Lumea românâseă din părţile acestea
face aici politica naţională din punct de Răsăritul cel mai estrein, căci calea ferată Au vorbit d-nii Xenopol, Fleva şi Dela­ îşi făcea cruce şi se întreba, cum se pote
vedere al apărării? Nu este o calamitate irans-sibericâ va servi ca artere de pulsa- vrancea. S’a votat o resoluţiune contra o minune ca asta, „d 1 Milian fiind cu­
44
naţională, că proprietăţile acestei classe ajung ţiune a comerciului universal. 44 guvernului, nu s’a făcut însă nici o mani­
una după alta în mâni străine? Unde va „S’a mai preţuit asemenea, faţă cu festaţia pe stradă. noscut încă de mult, ca om implicat în
ajunge maghiarismul, dâcă nu vom încun- veleităţile unei părţi a opiniunei publice, multe daraverî, ce nu-i prâ fac cinste în-
jura cetăţuia maghiară cu bastione de apă care ar voi să se atingă integritatea Chinei, naintea Românilor adevăraţi şi de bun
rare? Vreţi se susţineţi prin Kulturegylet-url importanţa mare şi paclnică a convenţiunei, „Magyarorszâg’" şi 11 Aprilie. simţ. Chiar anul trecut acest domn, cu
aceea, ce în decurs de multe vâcuri a sus­ care are ca basă susţinerea independenţei te­ ocasia unei alegeri de primar comunal în
44
Rău se supără „Magyarorszâg din Subpădure, a jucat tristul rol de agent al
ţinut gentry maghiar? Nu, d-lor, acesta nu ritoriale a Chinei. 44
causa celor ce se petrec în cercurile func­ stăpânirii, împodobindu-şi casele cu tricolor
veţi face-o, no puteţi face! „Câte-va foi englese dintr’un simţ de
ţionarilor orăşenesc! din Peşta. Printre aceş­ unguresc şi făcând pe câţi-va rătăciţi din
Sfîrşind oratorul făcu apel la cei din rivalitate ignorâză adevăratul caracter al tia primarul a făcut să circuleze o listă, în comună să ridice o portă de triumf cu in­
fruntea stăpânirii, să dea ocasie şi sprijin acestui act internaţional, al cărei impor­ care să scrie fiă-eare, dâcă va lua parte la scripţia „Isten hozott , ca să vadă d 1 fi-
44
a-şi câştiga pământ cei ce nu au, âr cei tanţă a schimosit’o. Intenţiunile lor ţinteau
conductul de torţe în 11 Aprilie, şi dâcă solgăbirău cât este el de harnic şi bun
ce au se şi-l păstreze şi susţină. „Să pro­ la o deplină cucerire a Chinei prin in- nu va subscrie, se cere să arate într’o anu­ „patriot . Apucătura acâsta însă nu i-a
44
tejăm pe cel slab în contra celui tare şi fluinţa 'politică şi comercială a Engliterei, mită rubrică, dâcă din motive principiare succes.
mai ales să nu uităm, că nu se pote face şi deci convenţiunea nu ia putut mulţămi. sâu numai din causă de bolă nu pote duce Destul, că „revoluţionarul" Milian a
politică naţională prin maghiarisarea numelor Intr’aceea patimele acestor organe nu sunt torţa; er pe bolnavi îi visitâză medicii ora­ voit cu orl-ce preţ să se facă „renumit
44
de comune şi localităţi . împărtăşite de totalitatea pressei din Londra
14
şului, ca să se convingă, dâcă întru adevăr în public şi înaintea „domnilor". S’a pus
Ministru Darânyi răspunejend lui Sze- şi a pressei cu influenţă din provinciă, şi sunt bolnavi. şi a ticluit cum-va o „proclamaţia cătră
44
44
Numita foiă întrâbă furiosă, dâcă se „poporul român , scrisă cu aparenţa ca şi
pote cine-va sili cu puterea să porte torţe. când ar veni din România. Şiretenia nu-i
situată lângă ţărmurul stâng al Tisei, nu Ajungând în comuna Szoreg, oficerii In fine esclamă: Un astfel de conduct com­ lipsesce, a iscălit’o dâr „comitetul arangiutor".
departe de Seghedin, — rugându-1 să tri­ batalionului fură bine ospătaţi de notarul pus cu aşa mijloce, va fi numai un conduct In „proclamaţia acâsta provoca dumnialui
41
mită la Seghedin mai multe cară, necesare şerb, care, la rugarea sublocotenentului funebru de „ştreberi , care va arăta, în ce pe „Românii dincoce de Carpaţî să alerge
44
44
pentru transportarea bagagei. Notarul ime­ Filipovici, se îngrijise cu o di mai înainte stare tristă au adus epigonii naţionali as- la 3 (15) Maia cu miile la Blaşiii, ca să-şi
diat şi împlini rugarea, aşa încât în aceeaşi de cară pentru bagage; ba bravul notar tăclî naţiunea, de care ei s’au rupt. câră „drepturile răpite de Unguri , să
44
seră şi sosiră carăle de lipsă. mai puse la disposiţia batalionului îucă 'i'.i-iU; - ' > 0 I; : b: , - u > ui aibă curagiu, că „fraţii de dincolo le vor
câte-va cară, de cari era trebuinţă. Ca răs­ ❖ 1
6. La Beba. Comisarii maghiari. Nouă sări în ajutor' .
plată pentru aceste servicii, făcute armatei In acelaşi număr, în care scrie aceste, 44
porunci. Ou acâstă „operă de josnică unel­
împărătesei, în tomna aceluiaşi an sărma­ „Magyarorszâg aduce ârăşi un raport fan­ tire, agentul a alergat la un tipograf jidan
44
In 13 August, ,1a 1 oră diminâţa, se nul notar sârb a fost omorît în modul tastic şi răutăcios cu privire la 15 Maiu din St -Mărtin, ca s’o tipărâscâ în mai multe
aduna batalionul, fără signal de tobe, în- cel mai crudei de gardişti naţionali ma­ cel românesc. Reîmprospătâzâ tote absurdi­ esemplare, având intenţia s’o trimită la
naintea cartirului comandantului său, care ghiari. tăţile câte le-a fost scris şi raportat mai adresa diferiţilor preoţi români. Jidanul
înc’odată încerca de a îndupleca pe soldaţi, îndată după sosirea în Beba, comanda nainte în acâstă afacere. Refrenul este: tipograf, şiret şi el, a alergat cu manus­
să plece spre Becea, conform mandatului. batalionului făcu raport ministrului de res- Băgaţi de sâmă la ceea ce plănuesc Ro­ criptul la d-1 fişpan, care a făcut mare
Aceştia însă nici nu voiau să audă de-o
bel din Viena despre cele întâmplate, cu mânii, ca să vă convingeţi, că veţi trebui cas din acâstă neghiobă apucătură, a con­
astfel de poruncă şi erau forte iritaţi.
rugarea, ca batalionul să fiă trimis în Italia, să înti’eveniţi, nu cu mănuşi de'glacâe, ca vocat de urgenţă comitetul permanent şi a
Văcjând majorul Pop, că nu pote is- er ordinul de plecare să ’i-se trimită bata­ să împedecaţi demonstraţia Românilor. Erăşi dat alarma, că se complotdză contra patriei.
buti cu sfatul său şi că în urma acesta lionului la Beba, unde el va sta în aştep­ se pune in relief istoria cu monumentul Curând şi bine s’au înţeles, ca proclamaţia
44
asupra personei sale cade mare responsa­ tare. Afară de acest raport cătră ministerul lui „Barbucz ; se vorbesce acum şi de o să lase a fi tipărită, numai tipărită fiind
bilitate, depuse comanda batalionului, pe austriac, oficerii batalionului mai trimiseră deputaţiă română, ce va avâ să mârgă la pote constitui obiect de „agitaţie . Jidanul
44
care, după-ce şi cel mai bătrân căpitan, raporte despre cele întâmplate şi ministe­ ex-ministrul frances Flourens; se mai spune, a cules proclamaţia, a dat’o la tipar, însă —
cu numele Zatetzky, renunţă a-o primi, o rului maghiar în Buda, comandelor gene­ că cestiunea serbării cjilei de 15 Maiii s’ar tot prin înţelegere — solgăbirăul s’a pre-
luă căpitanul Petrizzevicl. rale din Ardeal şi Bănat, comandantului de fi discutat chiar şi în Camerele române şi sentat la tipografia şi a confiscat câte-va
Acesta la 3 ore diminâţa comandă corp din Becea vechiă, precum şi comandei guvernul Sturdza ar fi apelat la Români, ca exemplare tipărite.
1
marşul de plecare şi ast-fel, trecând bata­ regimentului II din Năsăud. ) să se modereze. Numai decât a doua cli, solgăbirăul a
lionul în linişte peste podul Tisei, de (Va urma.) Şi acuma vine ultimul refren. Rapor­ făcut pro forma o perchisiţiă domiciliară la
aci între sunetele musicei luă drumul spre torul lui „M.-g.", al căruia stil sâmănă tare Milian şi a luat cu el un protocol. Ou oca­
Beba. ') „Foia pentru minte etc . Nr. 87,din 1818. cu al lui Pazmandy, bine cunoscut şi din sia acâsta amărîtul Milian a declarat, că
u