Page 95 - 1898-03

r-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
I
tote le-a făcut „spre binele statului“ — în­ pe destoinicii actori înainte de plecarea un gaz fără gust, are miros aromatic. Adus mânie Institui Metereologie, dela înfiin­
colo sciut fiind, că el e bun liazafi. Din de­ lor. Boccaccio“ de Millocker şi „Z)er arme în contact cu aerul atmosferic arde cu fla­ ţarea sa în 1884, socotesce 6rele în acest
v
u
claraţiile lui apare, că intenţionase să tri­ Jonathan de Supp'e au fost piesele, ce s’au cără luminosă şi forte intensivă. singur mod.
mită proclamaţia la mai mulţi preoţi români, jucat erl şi alaltăerî cu aceleaşi 'puteri şi Gazul hydric a fost cunoscut de mult, Pentru măsurarea timpului mai lung
pe cari apoi tot dumnialui să-i denunţe au­ reuşită escelentă. In ambele piese toţi ac­ dâră pănă acuma nu a putut avâ o apli- se întrebuinţâză, după cum se scie, pe-
torităţilor, ca fiind în legături cu Liga şi torii mai simpatici publicului au avut rolu­ caţiune la iluminare, ci numai pentru în- riode care cuprind mai multe dile: săp­
tămâna, luna şi anul.
omeni primejdioşî statului. rile lor bine distribuite şi studiate, aşa încât căldire. El este un gaz fără colore şi mi­ Pentru socotirea aestor periode, marea
Se vorbesce, că atât agentul-şpion au cucerit mulţămirea generală. ros, dâră forte otrăvicios, ceea ce se pote majoritate a poporelor civilistte întrebuin-
Milian, cât şi jidanul tipograf vor fi daţi Prima cântărâţă, d-na SzegheO, a cântat vede uşor chiar din composiţia lui, de- ţâză acum calendarul Gregorian (stil nou);
pe mâna justiţiei — de cum-va nu se va erl pentru ultima oră în acesta stagiune ore-ce conţine forte mult oxid de cărbune, numai noi Românii, Ruşii, Grecii şi alte
cocoloşi şi acâstă uneltire miserabilă, rară de operete, fiind mult bisată cu deosebire care, după cum am vădut, este un gaz câte-va naţiuni mici întrebuinţăm încă ca­
în feliul seu. după aria din actul prim „Willst du mein otrăvicios. lendarul Iulian (stil vechili).
Toţi omenii care au învăţat cât de
Etă în ce chip şi cu ce mijloce clan­ Liebster sein?“ asemenea d-1 Zopp de tot Fiind dâr gazul hydric atât de otră­ puţină carte sciu, că între aceste două
destine şi josnice se pun la cale „com­ elegant în mişcări cu tenorul lui simpatic vicios şi neavând miros, s’ar putâ forte uşor, calendare există astăcjî o deosebire de 12
u
ploturile valahe . e mult agreat, d-na Makescli cu d-1 Minicli ca introdus odată prin locuinţele nostre, cjile, aşa încât atunci când la noi avem 10
Noi cei de pe aici aşteptăm cu multă sunt întotdeuna la înălţime, duetul lor de să S8 uite vre-o lampă deschisă, sâu cheia Februarie la tote poporele afară do cele
curiositate sfîrşitul acestei uneltiri, care asâră din actul al doilea a fost sublim. lămpii să nu închidă destul de bine, şi aşa sus indicate, este 22 Februarie.
avea de scop să ne presente ţării şi lumii, Deseră se va da, ca penultima, opereta nesimţindu-1 să ne pomenim înăbuşiţi. Dâr Peste doi ani diferenţa între aceste
ca cei mai primejdioşî revoluţionari, irre- „Der Ober stei ger' de Zeilor şi pentru acest lucru s'a îngrijit Chimia şi două calendare va fi de 13 <4il©, din causă
1
că în calendarul nostru anul 1900 este
dentiştl şi mai scie Dumnedeu, ce fel de anume pe lângă celelalte corpuri, din cari bisectil (adecă are 366 dile) pe când
— complotişti. gazul hydric se compune, s’a mai adăugat în calendarul Gregorian el este un an or­
G a z u l h y d r i c . dinar (365 dile). Acâstă diferenţă va con­
şi un alt corp, anume : Mercaptan-ul, care
Braşov, 4 Aprilie n. având un miros forte neplăcut, chiar şi în tinua a cresce din ce în ce mai mult, aşa
SCIRILE DTLEI. In dilele din urmă s’a ventilat mult cea mai mică cantitate îndată se simte. încât ar putâ ajunge odată vremea ca în
luna Iulie, spre exemplu să nu mai fiă
— 24 Martie v. în (jiarele germane din loc cestiunea ilu­ Acest gaz, deşi este de mult cunos­ vară, ci ernă.
minării şi încălcării. S’au ivit şi proiecte Se scie, că deosebirea între aceste
Parastas şi discurs comemorativ. cut, după cum am spus, n’a fost folosit
Atragem atenţiunea publicului român asu­ pentru iluminarea oraşului cu electricitate, pentru luminat, deorece el arde cu o fla­ două calendare provine în prima linie din
âr acum mai în urmă s’au discutat în ace­ faptul că calendarul Iulian este basat pe o
pra frumoselor acte de pietate, ce se vor cără, ce mi produce luminaţiă. In Europa valore neesactă a duratei de revoluţiune a
săvârşi mâne în amintirea profesorilor de­ leaşi foi avantagiele, ce le oferă iluminarea era forte puţin întrebuinţat, mai mare apli- pământului împrejurul s6relu\
funcţi ai scotelor ndstre din Braşov. Anume şi încăldirea cu gaz hydric, mai ales din caţiune află el la Americani. Numai chiar După cum deosebirea ce avem de 12
înainte de prâncl la 10 ore se va oficia în punct de vedere economic, faţă cu celelalte în anii din urmă gazul hydric a aflat teren dile între ambele calendare va deveni de
mijloce de iluminare. a a
biserica S-lui Nicolae din loc un parastas în Europa, şi acâsta chiar numai prin două 13 dile în 1900, apoi de 14 cjde şi Ş
Şi într’adevăr, cum să nu concureze mai departe, este evident, că altă dată di­
solemn pentru vecînica odihnă a tuturor împrejurări şi anume prin construirea lampei ferenţa a fost de 11 c}Ue, de 10 dile, de
profesorilor defuncţi, âr după amedî la 3 acest gaz în privinţa preţului cu tote cele­ cu muselin a lui Auer, şi prin construirea 9 dile etc.
ore va urma — după cum am amintit — lalte mijlâce de iluminat şi încăldit, când cuptorului (sobei) lui Dellvik. Ori de câte-orl prin urmare voim a
el se prepară din cele mai ieftine corpuri:
un discurs festiv asupra poetului loan Lăpe- Dellvik prin construirea cuptorului său cunosce la ce dată a calendarului nostru
din apă, aer şi cărbune. Să ne oprim, înainte
dat, fost profesor la gimnasiul român din a făcut posibilă prepararea acestui gaz din corăspunde o di a 'calendarului Gregorian,
loc, dela a căruia morte mâne se împlinesc de a trece la proprietăţile lui, şi să vedem ori şi ce soiţi de cărbune, ceea ce pănă sâu vice-versa, trebue mai întâii! să so­
modul de preparare al acestui gaz. Dâcă
20 de ani. Discursul îl va ţine d-1 prof. Andreii! acum se putea face numai din Anthracit cotim diferenţa ce se găsea între aceste
calendare la epoca considerată şi apoi cu
Bârseanu în sala festivă a gimnasiului. In­ peste cărbuni, ce sunt în incandescenţă, sâu Cooks, şi aceştia sunt pe la noi forte acâstă valdre se facem un nou calcul de
slobozim curent de aer fierbinte, atunci se
trarea va fi numai 20 cr. şi venitul e des­ rari şi forte scumpi; apoi a ridicat efectul transformare. Aceste necontenite calcule
nasce un gaz (gaz regenerator), ale cărui
tinat pentru procurarea portretului lui Lă- de folosinţă al acestui gaz dela 50% la şi transformări, ce trebuesc făcute, sunt ne­
părţi principale sunt Oxidul de cărbune şi greşit un isvor de greşeli şi de confusiune
pădat pe sema scolelor. — îndemnăm cu 80% a cantităţii, deşi în soba lui gazul
de cari în prima linie sufere comercianţii
stăruinţă publicul român să nu întârdiă a Nitrogenul. Slobozind vapori de apă peste regenerator lipsesce. Va să dică ac[l sun­ în numărosele lor transacţiunl cu srtăină-
asista în număr cât mai mare la aceste acesta, căpătăm aşa numitul gaz hydric tem în stare a produce acest gaz din ori tatea.
(Wassergas),- ale cărui părţi mai esenţiale
frumose acte de pietate, mai ales însă la şi ce cărbune, şi cu ori şi ce apă, fiă cu­ Se vede de aici numărosele confu-
sunt Oxidul de cărbune şi Hidrogenul. Ga­
■discursul comemorativ, despre care nu încape rată sâu ba. In statele din Occident se în- siunl la care p6te da loc întrebuinţarea
îndoâlă, că va fi de cel mai mare interes zul hydric constă deci din 47% de Oxid trebuinţeză acest gaz la luminat cu cel mai a două feluri de calendare şi necesitatea
pentru public. de cărbune, 48% de Hydrogen şi 4T°/ mare succes, şi mai cu sâmă în Germania. în care se găsesc în deosebi comercianţii
0
de Nitrogen, 09% de Etilen seu Hydrogen In Germania un metru cubic de gaz hydric de a lucra numai, după unul şi acelaşi fel
Dascăli maghiari pentru maghiarisare. bicarbonat. de calendar după cum necesitate au de a
Ieri s’a întrunit în Budapeşta comitetul După ce am vădut composiţia gazului costă 6 fenici, va să dică 3 cr. nu întrebuinţa decât unul şi acelaşi sis­
corpului dăscălesc maghiar dela scolele ci­ hydric să ne oprim puţin şi să ne facem A’a urma.) prof. Iordan Popovicî. tem de măsuri şi greutăţi şi de monede.
11
vile din Ungaria. La propunerea preşedin­ cunoscuţi şi cu corpurile din care el se („Timpul .) St. C Hepites.
telui Lad comitetul a primit să pornâscă compune, înainte de a trece la proprietă­
o mare mişcare de maghiarisare printre dăs- ţile lui, căci numai aşa le vom înţelege pe Îndreptarea Calendarului ULTIME SOIRI.
•călimea dela scolele civile. Toţi dascălii cu acestea mai bine. dn punctul de vedere econonrc.
nume nemaghiare să fiă provocaţi a-şl ma- Oxidul de cărbune (seu şi Carbonylul) (F i n e.) Madrid, 4 Aprilie. „Agenţia Fa-
rghiarisa numele „în amintirea epocalelor CO. nu obvine nicăiri în natură, Se for- bra“ anunţă, că nunciul apostolic a
•evenimente dela 1848“. mâză însă peste tot acolo, unde substanţe In ceea ce privesce măsura timpului îmânat reginei-regente o scrisore a
carbonice (cărbuni, lemn etc.) ard în o totă omenirea a adoptat drept unitate cjiua Papei, al căreia conţinut a fost co­
Incendiu. Din comuna Boziaş (comiţ. mijlocie, care se subîmparte, după cum se municat consiliului de miniştri. In
cantitate insuficientă de oxigen, la reduc-
Târnavei-micI) ni-se scrie, că Marţia tre­ scie, ţn 24 de ore. Din chiar definiţiunea scrisărea acâsta Papa declară, ca e
ţiunea prin cărbune a oxidelor de metale dilei este imposibil ca, în acelaşi moment
cută s’a întâmplat acolo o nenorocire prin gata a primi se intervină în aface­
incendiu. A isbucnit foc în şura unui ţăran etc. El este un gaz fără colore, miros şi fisic, tote poporele de pe faţa globului pă­
mântesc să socotâscă aceeaşi oră. Este evi­ rea Cubei, decă Spania primesoe
şi c’o iuţelă nespus de mare flăcările au gust, este forte otrăvicios, ajungând în dent, că dâcă în momentul când scriu aceste acâstă intervenire. Papa însă adauge,
plămână produce ameţelâ, năbuşâlă şi, res­
cuprins trei clădiri învecinate. In sat nu rânduri sunt 9 6re diminâţa la BucurescI, că nu va interveni decât după-ce
se aflau decât femei, bărbaţii fiind duşi la pirat în cantitate mai mare. morte. Ei este localităţile cari se găsesc la 15° spre Est se vor curma vărsările de sânge pe
lucrul câmpului pe hotar. Incendiul a ni­ forte puţin absorbit de apă. In accidul car­ au 10 6re şi localităţile cuprinse între insulă.
micit casele şi alte clădiri a trei economi bonic arde cu o flacără albastră şi se oxi- aceste două meridiane au ore cuprinse între Guvernul spaniol a hotărît, să
deză uşor. 9 şi 10 ore. înaintând deci spre Est cu un
ţărani ai noştri, prefăcând în cenuşe întreg ceasornic regulat după meridianul Bucures primescă intervenirea Papei cu bre
Hydrogenul. II. — se află numai com­
■avutul ce le era ocrotit în ele. Nenorociţii cilor, ar trebui să-l avansăm necontenit cari reserve. Răspunsul guvernului
binat în apă, plante şi animale. Este un
păgubiţi prin elementul fioros, n’au rămas după cum ar trebui să-l dăm necontenit a lost trimis îndată la Roma.
•decât cu îmbrăcămintea de pe ei. gaz mai uşor decât aerul atmosferic şi înapoi, dâcă am călători spre Vest de Bu­
fără colore, miros şi gust. El este irrespi- curescI. London, 4 Aprilie. O soire tele­
Soldaţi rusesc! în Asia-orientală. Din rabil şi aşa înăduşe omeni şi animale. Nu Nu de mult timp s’a produs o ore- grafică din Madrid asigură, că atât
Constantinopol se scrie, că guvernul rusesc susţine arderea, dâră decă îl aprindem, care stavilă şi în acestă avansare, seu dare- Spania, cât şi America au primit
a cerut dela Turcia să dea voiă flotei ru­ arde cu o flacără forte slabă şi forte fier­ înapoi a ceasornicului, stipulându-se ca fu­ intervenţia Papei. In urma acesta
sesc! din Marea-nâgră a trece prin Bosfor. binte şi se transformă în H 0 (apă). Decă surile sterice trase pe faţa globului să aibă se crede, că Spania va da Cubanilor
aceleaşi ore pe longitudini de 15 grade.
2
Rusia adecă vre să transporte în Asia-ori- îl amestecăm cu oxygen seu cu aer atmos­ Ou modul acsta timpul, ce avem la un resculaţl un armistiţiu.
•entală 20,000 de soldaţi. feric şi-l aprindem cu un corp arcjător seu acelaşi moment fisic pe faţa globului, se
Zarafia bancei comerciale ungare di»
Graţiarea atentatorilor din Atena. Din cu ajutorul scînteii electrice, produce o deosebesce în tot-d’auna prin un esact Budapesta V. Dorotheagasse I. Capital în
de ore.
Atena se vestesce, că regele George al detunătură puternică, încât este în stare a Ast fel în România, care a adoptat acţii 15 milione fl. Fondul de reservă 11
sparge şi păreţii celor mai tari vase.
■Greciei va graţia pe atentatorii la viâţa timpul Europei orientale, ceasornicul este milione fl. Vinde losurl valabile pentru
lui şi le va schimba pedâpsa cu morte în Nitrogenul. N. (seu azotul) — se află, în tot d’auna cu o ora esactă înaintea oro­ clasa I-a.
•muncă silnică pe viâţă. în stare liberă, în aerul atmosferic, for­ logiului din Viena, Berlin sâu Roma unde La a Il-a loteriă de clasă ung. costă
mând cea mai esenţială parte a acestuia s’a adoptat timpul Europei centrale, sâu % 6 fl., % 3 fl., % 1 fl. 60 cr., % 75 cr.
Renumele universal, ce l’au câştigat (78%). Combinat se află în plante şi ani­ cu 2 ore înaintea orologiului din Bruxelles, după trimiterea sumei, sâu cu rambursa.
Apa amară „Franz Iosif“, îl mulţâmesc ca- male. El este un gaz fără colore, gust şi sâu Londra unde s’au adoptat timpul Eu­ Fiăcârui cumpărător i-se trimite planul ofi­
lităţei sale celei escelente. Se capătă în ropei occidental. întrebuinţând deci acest cial al loteriei.
amândouă hemisfere, chiar în localităţile miros. Este irrespirabil. El nici nu arde, sistem, ealoulile s’au simplificat, căci nu se Losurile sunt provădute cu stampilia
cele mai neînsemnate, ca dosă normală der nici nu întreţine arderea. Inclinaţiunea mai ţine cont de minute şi secunde, care institutului, comandele să se facă fără în-
•este de-ajuns a se bea un pahar diminâţa lui de a se combina cu alte elemente este implică socotelile. târdiere, având losurile căutare mare.
pe stomacul gol. forte mică. O nouă simplificare în socotirea ore­ Câştigurile cele mai multe la
Etilenul. C H (seu hydrogenul bicar­ lor, adoptată deja de unele popore, şi tragarea loteriei I. au eşit la losurile cum­
2 4
Teatru. Două cjile una după alta bonat) este un corp, ce se produce prin care simplificare se va adopta negreşit în părate dela Institutul nostru.
curând de tote popoi ele civilisate, constă
sala teatrului a fost ticsită de lume, pe destilaţiunea uscată a mai multor substanţe în suprimarea denumirei de ore anti me-
semne acum când stagiunea de operete e organice şi formeză cea mai importantă ridiaua şi de ore post-meridiane; socotirea Proprietar: Mr. Aurel Mureşiauuo
pe sfârşite se grăbesce lumea a mai audi parte a gazului aerian (peste 36%)> El este lor făcându-se dela 1 pănă la 24. In Ro­ Redactor responsaDil: Gregorîu Maior.