Page 97 - 1898-03
P. 97
KEDACŢIUNEA, „gazeta* iese în Moare (}i.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstrc-Ungaria:
BSAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şâse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoT.
următorole Birouri de anunoiurl: Se prenumeră la tiîte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerich Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Heinrloh Schalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik.
InBudapesta: A.V. Goldber- Administraţiunea, Piaţa maro,
ger, Ekstein Bornat. In Ham Tfirgul Inului Nr. 80, otagiu
il urg.- Marolyi & Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl B0 or.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un nn
si 30 or. timbru pentru o pu A 1 T T J L XwZSX. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplnr 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său aO banT. sunt a se plăti înainte.
Ir. 6B. Braşov, Joi-Vineri 27 Martie (8 Aprilie) 1898.
a se afirma în camera ungară... Ni- numai pe partea fracţiunei celor dela Se telegrafâză din Madrid, că, Spania
8uinţele particulariste bat cu o ener putere, cat! nu representă nici mă s’a adresat la marile puteri cerând bunele
N o u a b o n a m e n t gia grozavă la porţile camerei şi cer car a treia parte din poporaţia în- lor servicii şi în acelaşi timp a cerut şi
se fiă ascultate şi recunoscute, chiar trăga a statului? intervenţiunea Papei. Se crede, că acâstă
la
cu periculul de a-se prăbuşi statul. Dăr să vedem ce probleme mari intervenţiune se mărginesce numai la o
Gazeta Transilvaniei Şi după tote acestea mai vine şi so pentru viitor îşî atribue mai departe mijlocire pentru dobândirea unui armistiţiu
cialismul şi ameninţă totul cu nimi guvernul Banffy priD graiul oficiosu cu insurgenţii cubanl.
Cu 1 Aprilie st. v. 1898 cire: ordinea legală, societatea, sta lui său. Noi, fiice „Corresp. de Peşta , Pressa liberală din Roma se pronunţă în
44
se deschide nou abonament, la care tul şi biserica, proprietatea şi cre avem să ne păstrăm curată şi clară mod favorabil acţiunei intreprinse de Papa
invităm pe toţi amicii şi sprijini dinţa... credinţa ndstră cătră rege şi avem pentru susţinerea păcei. Oi’ganul Vaticanului
Şi acum vine partea cea mai să ne întrepunem pentru viitorul 44
torii foiei ndstre. „Osservatore Romano nu s’a pronunţat
interesantă, aversul, în care se arată monarchiei; în lupta de împăcare (!?) încă, der publică tote soirile privitore la
Preţul abonamentului: mai întâia ce se opune acelor „ele cu Austria să avem în vedere, că acţiunea Papei fără de nici un comentai-.
5
Pentru Austro-Ungaria: mente subversive er apoi se arată, stăm faţă cu nisce fraţi, de cari nu Tot ce a spus acesta foie este asigurarea,
44
pe -u.2a. a,». ................................. 2.2 £L cari sunt problemele viitdre ale gu trebue se ne despărţim. că conflictul ispano-american a întrat într’o
pe şese 1-U.23.Î ................................. © £1. vernului actual. In fine fiice: trebue se învăţam nouă faşă despre care nu se pote sci ce
pe trei ltraa-i .......................................... 3 fl. Acelor elemente subversive, din trecut, dela un Deak, că Un resultat va ave.
Pentru România si străinătate: fiice oficiosul, li-se opune monarchul garia şi Austria sunt avisate una la
5 Se asigură, că guvernul spaniol a
pe -clxl ar. ...................... 40 franci constituţional, care îngrijesce pentru alta şi că numai cu tendinţe conci primit mijlocirea Papei numai sub condi-
pe şese 1-o.n.i . . . . . 20 ,, susţinerea ordinei şi pentru asigu liante se pot ţină la olaltă. Avem ţiunea, ca onorea şi integritatea teritorială
pe trei lta.n.i. ............................... 2.0 ,, rarea viitorului statului; de regele să dovedim în present regelui, că
Abonarea se pote face mai uşor este alipită, în credinţă leală şi de punctul de gravitate al monarchiei a Spaniei să rămână neatinse. Decă Papa
prin sîtasttdaSe posiaSe. votament patriotic, majoritatea na- este în capitala Ungariei, pentru vii ar propune armistiţiu în insula Cuba,
acesta ar trebui să fiă cerut chiar de in
Administraţiunea ţiunei şi trimite representanţii ei tor trebue să facem ca moştenitorul surgenţi.
r,(Şaretei T^airasOBvaawBeE . spre scutul şi apărarea ţării şi aceş tronului, asupra căruia ni-s’a atras In ce privesce atitudinea preşedintelui
41
tia ărăşî îşî concentrâză încrederea atenţiunea acum de curend, să aibă o
în guvern... părere eât mai bună şi o stimă cât republicei nord-americane, soirile sunt con-
tra-dicătore. Unele spun, că Mac-Kinley ar
Ce tablou mişcător! Ar crede mai mare de naţiunea maghiară şi fi luat el însu-şl iniţiativa pentru interven
Situaţia în lumină oficiosă. omul, că guvernul unguresc este afiî de importanţa ei politică. ţia Papei în cestiunea cubană. Altele spun,
cel mai de invidiat, dăcă n'ar sci Aşa-der la tote se gândesce gu
Este una din problemele birou cum stă lucrul în adevăr cu „încre vernul lui Banffy când se resfaţă la că el n’ar fi tocmai dispus de-a primi
44
lui de pressă din Peşta, condus şi derea şi cum cu representanţa con rafiele încrederei mcnarchului şi ale acesta intervenţiune. O telegramă din Roma
a diarului „Temps“ din Paris spune, că
44
inspirat din partea guvernului, de a stituţională ; deeă n’ar sci cum s’au „majorităţii naţiunei , numai la îm
Mac-Kinley ar fi fiis, că nici el, nici altul
da tonul la diferite ocasiunî pentru făcut alegerile şi cum „majoritatea păcarea cu popărele dinăuntrul ţării nu Ya pută să delăture reua impresiune,
pressa guvernamentală din ţâră. naţiunei s’a cimentat cu cele trei nu se gândesce. Şi totuşi acâsta este ce ar face-o intervenţiunea Papei asupra
44
Aşa şi acum In ajunul Paseilor milidne. şi rămâne cea dintâiu şi cea mai poporului american, care în cea mai mare
gregoriaue, „Corespondenţa de Peşta“ Der calea valea cu acăstă pre capitală problemă dintre tdte. parte este protestant. Mae-Kinley să fi
dă celorlalte foi nota cu diapasonul tinsă încredere, ce o dau mamelucii Der cine e mai mult de vină,
adaus, că el va face tot posibilul spre a
oficios. E vorba de a zugrăvi situaţia guvernului. Cum rămâne însă cu decă este aşa, dăcă „majoritatea împiedeca răsboiul, dâr nu pote să se opună
44
actuală în colorile cele mai favora credinţa leală şi cu devotamentul naţiunei trece c’un suna suveran sentimentului poporului, care vrâ indepen
bile guvernului şi nisuinţelor sale şi patriotic, când se reclamă numai peste gravamenele popdrelor nema
denţa insulei Cuba, pentru-ca crudimile
în cele mai prietinose şi sedueetore pentru acea majoritate a naţiunei, ghiare? Desigur că tot numai acestea,
ce se săvârşesc acolo de trei ani, se în
pentru cetele flămânzilor, cad se cu oare bine seim, că oste numai o numai lipsa de energia a lor în lupta ceteze.
44
prind în numirea „majoritate . fracţiune din poporaţia ţării întreit pentru câştigarea drepturilor şi a
Ce vedem astâcji? — întrâbă ofi mai numerdsă, numai o partidă, o respectului ce li-se cuvine. O altă telegramă din Madrid cu data
cioşii dela amintita corespondenţă, clică chiar în sînul poporului ma de 5 Aprilie constată, că Mac-Kinley încă
n'a primit intervenţia Papei, şi acesta se
şi-şî dau ei inşi-şî următorul răspuns: ghiar? Ce strălucire vor să dea gu
Vedem elemente, carî năvălesc din vernanţii cordnei St. Ştefan, când Conflictul ispano -ani erican. consideră ca un semn rău. Tot-odată afirmă,
tdte părţile asupra societăţii şi a or- afirmă atât de îndrăsneţ şi obraznic, Scirea despre o intervenţiune a Papei că cercurile militare spaniole sunt în con
dinei esistente... Negra reacţiune îşi că acele virtuţi cetăţenesc! ale fide pentru evitarea răsboiului ispano-american, tra unui armistiţiu pe insula Cuba.
ridică cutezător capul şi cutăză de lităţii şi ale patriotismului se găsesc se adeveresce. *
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 Tot în fiiua de 14 Auguşt sosi în lonelul Kiss, comandantul brigadei din Becl- cu conducătorul lor Ordace, ducând cu sine
Beba raportorul militar al ministerului de cherecul mare — care încă era îndreptată caii majorului Pop şi ai căpitanului Petriz-
resbel maghiar, colonelul Măr mini, care contra Sârbilor şi Croaţilor. In acel man zevicl, sosiră numai târfiiu în urma bata
publica batalionului, — eşit afară din lo dat Pop de asemenea era tras la răspun lionului, dela Oradea-mare la Seghedin.
Cum s’a distins calitate — cel mai nou ordin, după care dere pentru resistenţa batalionului.
batalionul I grănif.ăresc năseudean batalionul avea să plece peste Seghedin la In urma atâtor porunci, îşi p6te în 7. ErăşT la Seghedin, apoi la Vaţ, Pojun
Peşta, în garnisouă. chipui ori-cine, în ce stare critică şi în ce şi Leopoldstadt.
în anii (34S/4S ?
După amefil mai sosi apoi în Beba confusiune era adus atât batalionul nostru încă în presăra fiilei de 15 August,
De *’•
comisarul ministerial maghiar Pava Vuco- grăniţeresc, cât şi comandantul lui, majorul la 8 ore, batalionul şi plecă la drum dela
Virgil Şotropa.
vicî — mai târfiiu ministru de justiţiă ma Leon Pop, care deşi abfiisese dela comandă, Beba îndărăt spre Seghedin. Soldaţii însă
5. La Seghedin. Ministrul Meszâros. Porun ghiar — care aduse cu sine un ordin dela totuşi era făcut responsabil pentru toţi mergeau forte supăraţi, icl-colea descărcau
cile Baronului Berchtold. locotenentele - mareşal Firet, comandantul paşii batalionului. câte-o puşcă, şi văfiând astfel oficerii
(Urmare.) general din Timişăra. In acel ordin Piret, batalionului, că soldaţii se întorc forte 'rău
Soldaţii grăniţerî nu voiau de loc să
In 14 August batalionul pansa în pe basa informaţiunilor false, ce primise, credă, că ei nu vor fi duşi la Becea ve- dispuşi, apucară înainte călări şi în trăsuri,
Beba, însă nu de tot în linişte, căci te- înfrunta pe majorol Pop, că pentru ce chiă, ci în garnisouă la Peşta, şi numai lăsând batalionul de capul său. Grăniţerii
mendu-se soldaţii şi aci de tradare, sâu de cuteză a lucra contra ordinului comandan după repeţite asigurări din partea colo noştri, amărîţl în suflet şi adânc mâhniţi,
alte eventualităţi, — botărîră să plece ime tului de corp Berchtold; apoi îl ameninţa nelului Mdrsiăni, şi pe garanţa sa perso îşi continuară marşul noptea neîntrerupt.
diat spre Deva. Ast-fel companiă de com- cu legile marţiali şi apelând la onorea sa nală*), apoi la stăruinţele neîncetate ale In dimineţa fiilei de 15 August, la 4
paniă, sub comanda câte unui suboficer, militară, îl provoca să plece la locul des comisarului maghiar, ale majorului Pop şi ore, sosi batalionul înaintea Seghedinului,
se adunară înaintea cartirului comandan tinat. ale oficerilor, putură fi înduplecaţi să se la ţărmurul stâng al Tisei, unde, reluând
tului, voind să ia cu sine steagul. Numai Tot comisarul acesta împărtăşi apoi întorcă la Seghedin. Faptul, care înfluinţâ majorul Pop comanda batalionului, soldaţii
vorbele cele blânde ale oficerilor, şi nptai şi soldaţilor, că dâcă batalionul ya persista însă mai mult asupra grăniţerilor, ca să se se îmbarcară într’un remorcher şi în două
ales ale sublocotenentului Eugen Borcocel — pe lângă propusul său, atunci în decursul întorcă din calea apucată, a fost, că Ma şalupe, cari steteau gata, şi fură transpor
care chiar în acea fii făcea serviciul de in- marşului se va da foc asupra lui din for ghiarii puseseră în Seghedin mâna pe taţi pe Tisa în sus, la Solnoc, unde ajun
specţiune — putură linişti spiritele, şi pu tăreţele Arad şi Timişăra şi va fi desarmat. câţi va feciori din batalion, cari, în frunte seră în 16 August, la 1 oră dup’ amefil.
tură îndupleca pe soldaţi să se reîntorcă Afară de acesta majorul Pop mai Imediat după sosirea aci feciorii ba
pe la cartirele lor. primi încă un al treilea mandat dela co *) „Foia, pentru minte etc. Nr. 37 din 1848. talionului fură aşefiaţî în vagonele căii fe-
u
