Page 98 - 1898-03

t
Pagina 2. GAZETA TR AN SL VAN IEI. Nr. 68—189 8.
------T----------------------------------------------- -
/ . /
Din America sosesc soiri mult mai de studii, ce am făcut’o în Galiţia şi Bu­ la Braşov, a căcjut cortina peste tragedia domnia mediocrităţilor, mediocraţia (Aplause
răsboinice. Pregătirile de răsboiă în Statele- covina m’am întâlnit adese-orf cu Ruteni de dincolo? prelungite).
Unite se continuă pe o scară mare. Din din Ungaria, cari sunt muncitori buni şi Ce soluţiă a dat d. Sturdza în acâsta Tot ce se sprijinesce pe acâsta me-
Washington se anunţă, că deja s’au trimis de încredere. I-am întrebat, că de ce umblă cestiune? A dat o soluţiă, a emis teoria diocraţiă, se prăbuşesce; ea îşi are maxima:
44
corăbii la Havannah spre a duce de acolo în depărtări aşa de mari după muncă? „samsarului cinstit . Trebuie să ne căim
după dens-a d'luviul. Ea vrea adî să tră-
pe consulul general american Lee şi pe toţi Mi-au răspuns, că la ei domnesce stări gro­ mult timp pentru naivitatea ce am avut’o,
âscă! Ea n’are acele perspective, cari să
funcţionarii consulatului. Toţi Americanii zave. Mult mi-au vorbit despre aceste stări, când am crecjut, că d. Sturdza pâte face deschid în viaţa'unui jropor. De aceea când
voiesc să părasâscă Cuba. însă când m’am înfăţişat în mijlocul lor în ceea ce a făcut Bismarck la Congresul din în mâna mediocratului cade o cestiune mare,
44
„Netv-York Herald publică o depeşă Ruskova, Rus-Kirva şi Rus-Polyana, am Berlin (Ilaritate).
el o tractâză ca un lucru de nimic, el n’are
din Washington în care se di ce, că toţi vădut şi am aucjit acolo ironia tuturor do­ A vorbit d. Sturdza atunci şi de tripla cântarul intelectual de a deosebi cestiunile
câţi cunosc mesagiul lui Mac-Kinley, ţin că rinţelor mele tainice. alianţă şi spunea, că România nu pote face măcar de acji pe mâne, necum cestiunile
râsboiul e neîncunjurăbil. Limbagiul mesa- „Deja în decursul drumului am vădut parte dintr’o constelaţiune unde sunt şi
care nu pot înceta decât odată cu poporele
giului se (jice, că este aşa de aspru, încât (în dricul iernii) copii desculţi, âr pe lângă Ungurii, pănă ce abisul ce ne desparte nu
(Bravo! Aplause repeţite.)
continuarea raporturilor diplomatice apare şoseaua de ţâră am întâlnit vre-o 200—800 va dispărâ. Ei, bine, cu câte-va potire de
Cestiunea naţională nu sufere, când
imposibilă. muncitori, cari tăiau lemne şi dintre cari şampaniă aceste abisuri nu se pot umple avem complotul tăcerii ? Nu sufere când
Piarul „Post* află din Washington, abia 10—15 aveau cămăşi pe ei; ceilalţi (Aplause furtunose).
44
„vechiul bărbat de stat nu se mai face
că mesagiul lui Mac-Kinley va espune, că n’aveau decât subpantaloni, âr dela brâu în Ce se face adî cu doctrina de atunci „samsarul cinstit ? ",Nu sufere acâstă ces­
44
Spania a dovedit deplină incapacitate în sus erau goi şi munciau astfel pe un frig te­ a d. Sturdza? După o astfel de doctrină tiune naţională, când nu se dă dincolo
guvernarea Cubei, că comerciul american ribil. In totă Europa centrală numai în vine o tăcere mormântală, vine desgustul, ceea ce admit chiar diplomaţii unguri, că
a suferit mari pagube şi că esistenţa pose­ Ungaria poţi vede aşa ceva! desilusionarea. Acum d. Sturdza tace, nu pote să se dea? (Vii aplause.)'
siunilor americane se ameninţă prin stările „La întrebările mele, că de ce nu răspunde la nimic. Ei, e forte uşor să răs-
Sub impulsiunea luptelor massele s’au
de faţă. Mesagiul mai face responsabilă portă şi altă îmbrăcăminte, mi-au răspuns pundi tăcând (Ilaritate).
asociat la cestiunea naţională. Unde sunt
Spania pentru catastrofa încrucişătorului că-s scumpe, âr când am întrebat pe fe­ In discursul său dela Orfeu, d. Sturdza acele întruniri publice la care lumea venia
„Mâine* şi ar da să se cunoscă, că numai meile rusnece, că de ce portă cămaşa tă­ băga în cestiunea naţională patima perso­
cu entusiasm? Ce voiţi să faceţi din ge­
o intervenţiune armată pote să restabilescă iată în două peste piept şi umeri — mi-au nală ; d-sa, care râvnia par’că să se ridice
neraţia tînără de adî? Voiţi s’o aruncaţi
ordinea şi pacea. Mesagiul ar fi identic cu dis: „când ni-se rup cămăşile pe piept, de asupra întregei Românimi pentru a o
în scepticism ? Merg adeseori şi contra-
o declarare de răsboiă, căci dice, că Sta- întorcem partea de cătră umăr spre piept conduce, vorbia în numele partidului na-
(jicerile, dâr când te contradicî în cestiunea
tele-Unite vor sista tote negocierile şi nu şi o petecim; astfel o cămaşe ne ţine 5—6 ţional-liberal şi la Orfeu spunea, că cei ce cea mai mare; nu e că tu-ţi pierdi cre­
vor primi nici o mijlocire. ani . Femeile rusnece portă pălării de paie au întrat în temniţa din Seghedin n’au as­
44
ditul, dâr generaţia îşi pierde ilusia.
Yom vede, dâcă se vor confirma bărbătescl, căci năfrămi n’au din ce să-şi cultat de sfatul său să nu între şi au ur­ (Aplause sgomotose.)
aceste sciri. cumpere... mat după impulsia celor dela Peşta şi a Sunt speranţe şi ilusii de acji pe mâne
Intr’aceea sunt mulţi şi în America, „Rutenii n’au animale de casă, fiind­ celor din Ţâra românâscă! şi pe timp mai îndelungat, sunt însă spe­
cari plede/ă pentru pace. Mulţime de ban­ că nu pot să le ţină. Locuri de păşuni nu Spuneţi, ch Delavrancea, dâcă ranţe şi ilusii cari durâză cât durâză un
ce
cheri şi Reuniuni americane au adresat posed pe aici decât Jidanii, cari le aren- putea folosi cestiunei naţionale, că d. Sturdza popor. Cred, că cestiunea naţională face
membrilor Congresului şi preşedintelui dâză dela erar, şi le subarendâză numai cu a denunţat la Orfeu pe toţi aceia, cari au parte din acele speranţe şi ilusii, care nu
Kinley depeşi, în care se rogă de ei să 4ece preţuri. Pentru păşunatul unei vaci ajutat mişcarea naţională de peste munţi? trebue să înceteze nici-odată. Cu tăcere,
sprijinâscă o politică înţelâptă şi pacinicâ, se plătesce 15 fi. şi pe de-asupra cinci (Ţie O impresiune durerosă a făcut acâsta. In cu meşteşuguri nu se hrănesce însă spe­
âr „Corespondenţa Politică vorbesce şi de lucru Jidanului. Oa şi păşunatul, aşa şi problemele mari de esistenţă naţională nu ranţele unui popor.
14
de-o mijlocire a marilor puteri între Ma­ pământul arător a ajuns cea mai mare se ridică numai căpăţîna unui pitic. Pe Spuneţi măcar ceva mângăitor pentru
drid şi Washington. parte în mâna Jidanilor, cari sug poporul calea apucată vom merge din umilinţă în generaţia tînără. Aţi fost acusaţi, că dis­
44
fără cruţare ... umilinţă (Vii aplause). trugeţi entusiasmul unui nâm întreg, răs­
Am fost acusaţi de irredentişti şi am pundeţi ceva.
S6rtea Rutenilor în Ungaria. trebuit să ne aperăm contra acestei acu-
Ministru-preşedinte Sturdza răspunde
Starea materială decădută la care a Din Camera română. sări. Am venit apoi noi liberalii la putere. d-lui Delavrancea, dieend că tote interpelă­
ajuns acji poporul ruten din Ungaria a deş­ — Interpelarea d. Delavrancea. — Atunci am avut o impresie fericită, că d-1 rile ce i s’au adresat până acum, au avut
teptat interes şi compătimire chiar şi în Sturdza a devenit prim-ministru; credeam, de scop să-l ponegrâscă pe d-sa, âr în tim­
pressa din străinătate. Piarul „Miinchener In şedinţa de Sâmbătă 21 Martie st. că venirea la putere a unui om cu o doc­ pul din urmă scopul lor este obstrucţiunea
Allgemeine Zeitung publică din pena unui v. d. Delavrancea şi-a desvoltat interpela­ trină aşa de mărâţă în cestiunea naţională, în contra budgetului. D-1 Delavrancea a
u
corespondent al său un articul, care ne dă rea adresată primului-ministru în cestiunea care a făcut nemernici în Senat pe miniştri ţinut un discurs frumos şi a căutat să ne
ofiţerilor români la Braşov. conservatori pentru-că nu se fac „samsari
cea mai tristă icâna despre marea miserie 44 zugrăvâscă, încât lumea ar crede, că sun­
în care geme bietul Rutân. Etă ce cjice D. Delavrancea, după o scurtă intro­ cinstiţi în causa naţională, era un triumf tem cei mai răi omeni. întrâbă de ce a
între altele corespondentul foiei germane, ducere, întrâbă, că dâcâ visita ofiţerilor pentru noi! tăcut d-1 Delavrancea în 1895 după dis­
anume trimis în părţile Marmaţiei, ca să români la Braşov s’ar fi petrecut sub nâgra Dâr ce se întâmpla ? După 7 dile, la cursul dela Iaşi?
facă studii asupra vieţii şi modului de traiii reacţiune, cine ar fi fost cel dintâiă, care 13 Octomvre, d-1 Sturdza se duce la Iaşi Venind la cestiunea visitei ofiţerilor
al poporaţiunei din acesta parte a ţării. ar fi protestat în contra acestei „trădări de şi rostesce un discurs, spunând, că cestia la Braşov d-1 Sturdza dice, că dâcă au
„N’am venit cu speranţe mari în ţâra patriă? 44 naţională e netedă şi lămurită. Avem să ne mers ei acolo n’au sentimente românesc!,?
coronei St. Ştefan. In diferite rendurl am La Senat d. Oostescu-Comăneanu a abţinem cu toţii dela ori-ce act de agita­ şi comandantul, care i-a lăsat să mergă, nu
fost informat despre miseria înfiorătore a interpelat în acâsta afacere şi e de datoria ţie şi de amestec în afacerile interiore ale e şi el patriot?
Rutenilor din Marmaţia nordică, care stă Camerei să o discute şi ea. S’a dis în Se­ Austro-Ungariei. Un ministru conservator pice, că Delavrancea şi tovarăşii săi
în flagrantă contradicere cu „umanismul* nat, că acea serbare a ofiţerilor a fost or- a spus’o cu triumf, că acâstă notă din dis­ nu caută numai desbinărî în sînul celui
guvernului maghiar. Nu pote fi uman un ganisată şi primul-ministru a răspuns: „Ei, curs a fost făcut în cancelaria unei pu­ mai mare şi mai puternic partid din ţâră,
guvern, care-şi închide ochii dinaintea unei şi, organisată să fi fost, ce-i cu asta? şi teri străine şi impusă primului-ministru şi-d-lor mai vor să ne pună în conflicte cu
44
miserii atât de mari: primul ministru a găsit, că asemeni serbări (Aplause). celelalte ţări eur'opene.
„Domne Sfinte, câte altele se mai sunt efluxul relaţiunilor amieabile dintre întrâbă mai departe, că ce s’a schim­ Cum se potrivesce discursul de as-
pot întâmpla în acea ţâră, decă chiar şi în România şi Ungaria. bat dincolo dela 1894 şi pănă adî ? S’a tăcli al d-lui Delavrancea cu faptul, că d-sa
schimbat ceva. D 1 Sturdza tot prin diplo­
faţa unor stări atât de barbare, cei dela Oratorul nu crede, ca cine-va să fiă maţia sa, a adus vrajbă între luptătorii de a votat în contra legii instrucţiunei, care
stăpânire îşi închid ochii. In călătoria mea mulţămit cu acest răspuns. Cum ? Crede e tot o ceştiune naţională. Şi fiind că a
dincolo. Au fost omeni, cari au simţit, că
primul-ministru, că cele 3 /, milion e Ro­ combătut’o, ar fi nu o naivitate, ci o ne­
1
condamnaţii, cari vor ieşi din temniţă se
mâni de dincolo nu mai sufer nimic; că mernicie din partea vorbitorului (Sturdza),
rate, numai de curând deschise, spre a fi puşcăriile nu mai sunt pline de Româui şi vor sfâşia între ei. S’a pretins să li-se im­ ca să-i răspundă într’o cestiune atât de
pună o comisiune de control cu sediul la
44
transportaţi la Vaţ, deore-ce conform con- că „acel popor de rassă asiatică , cum noi, asupra direcţiunei diarului. De aci subţire ca cestiunea naţională (Aplause din
tra-ordinului ministrului de resbel maghiar, spunea d-1 Sturdza odinioră, „nu mai ame­ s’au sfâşiat. Peste câte-va luni s’au vădut partea majorităţii, ’ protestări din partea
batalionului ’i-se destina acum ca garni- ninţă pacea Europei? 44 scenele triste din redacţia diarului din oposiţiei).
sonă Pojunul, şi nu Pesta, după cum îl Un organ amic al d-lui Sturdza, „Tri­ Sibiiu, când s’a sfâşiat drapelul lor, când
44
asigurase colonelul Mârziâni. buna din Arad, vorbind de visita dela s’a divisat în două comitetul naţional.
La 10 ore noptea ajunse batalionul Braşov spune, că Românii jelesc. Prea Şi pentru-ca acei, cari se sfăşiaseră SOIRILE BILEI.
?
în Yaţ şi trebui să petrâcă noptea sub multe banchete, d-le prim-ministru,, banchet să nu-şi dea mâna mai târdiu, s’a săpat un ~ 26 Martie v.
cerul liber în piâţa principală a oraşului. la Iaşi, Craiova, la Capşa, prea benchetuim abis: s’a creat o nouă gazetă la Arad şi In memoria profesorilor decedaţi dela
Numai cătră cjiuă cu fost încuartiraţl sol­ şi Românii jelesc (Aplause). s’a sămănat desunirea acolo, unde nu tre- scolele medii române din Braşov, piua de
daţii, cari au acâstă ocasiune căpătară cea Oratorul revine asupra entusiasmului buesc două, drapele (Aplause sgomotose). eri a fost dedicată din partea scolelor nos-
d’intâiă mâncare caldă după 48 ore. său trecut în cestiunea naţională şi c^ice*, Etă ce se schimbase peste munţi, tre medii memoriei celor trei-decî de pro­
In 17 August la 11 ore înainte de că va arăta decepţia încercată acji (Aplause). încolo totul e în aceeaşi stare. Este măcar fesori decedaţi ai acestor scole. Diminâţa
amâcjl feciorii se urcară pe un vapor, tre­ Cum vorbia d. Sturdza odinioră „ca un un semn, că se va lumina o radă şi pentru după orele 8 tinerimea şcolară împreună
44
când pe Dunăre în sus la Pojun, unde so­ vechii! bărbat de stat . Spunea atunci, că aceia cari zac în întunerec ? Am datoria cu corpul profesoral se adunară în sala cea
siră în 19 August, la 4 ore dup’ am'ecji. nu trebue să ne temem de a vorbi în ces- adî de a regreta, că am dus răsboiii aşa mare e gimnasiului, unde d-1 [profesor D.
tia naţională, ea trebue să fiă arma tuturor de mare în contra lui Lahovari pentru pu­ Făgărăşanu ţinu o frumosă şi potrivită
Aci, lângă ţărmurul Dunărei, fu în- şi că cel ce ar îndrăsni să spună, că nu
timpinat batalionul de oficerul de pro- ţinele cuvinte, ce le-a spus. esortaţiă, îndemnând tinerimea la recunos-
este cestiă naţională, un blăstăm s’ar ri­ Din cele trei boerii, ce s’au creat şi cinţă faţă cu memoria bărbaţilor, cari au
viante, sublocotenentul Vasa Stoicovicl, care
dica dela o parte la cealaltă a ţării (Aplause în partidul liberal, — continuă d-1 Dela­ muncit pentru crescerea ei. De aci la orele
raporta majorului Pop, că la ordin mai sgomotose).
înalt, soldaţii grăniţeri îşi vor căpăta me- vrancea — din boeria numelui, din boeria 9 tinerimea în frunte cu stindardul scâlei,
„Se sugrumă o treime a nâmului nos aurului, plutocraţia (calicii de acum trei-cjecl urmată de corpul profesoral, plecă la
nagea în casarmă, dâr mai întâia batalio­
44
tru dicea d. Sturdza la Orfeu, „şi treimea de ani deveniră adî milionari) şi din a biserica S-lui Nicolae, unde s’a oficiat s„
nul va fi trecut în revistă de Escelenţa Sa
sugrumată strigă la cer de durere. Etă treia boeriă, care se resumă în formula: liturgiă şi un parastas solemn întru memo­
locotenentul-mareşal conte Lamberg.
cestiunea naţională*. Ei, bine, treimea acâsta „trebue să fiu, fiind-că am mai fost, nu ria decedaţilor profesori. Parastasul a fost
(Va urma.) 44
nu sufere şi acuma? Credeţi, că cu câte va pentru-că am meritat să fiu , din aceste oficiat de protopopii I. Petric şi V. Voina,
pahare de şampaniă închinate între ofiţeri trei boerii, neînsoţite de capacitate, a eşit de preotul Dr. V. Saftu şi diaconul I.